O carte-instrument, însoÈ›ită de jocuri care vor declanÈ™a discuÈ›ii creative între părinÈ›i È™i copii, menite să dezvolte gîndirea metaforică, sensibilitatea naturală È™i spiritul de observaÈ›ie, calităÈ›i fără de care talentele înnăscute, pe care le are orice copil, rămîn nelucrătoare.

Scrisă pînă la convertire, în aceeaÈ™i perioadă cu Iepurii nu mor, PeÈ™tele-pescar a fost editată într-un tiraj de 100 exemplare, care a circulat între prieteni. După 20 de ani, uitată în colecÈ›ii particulare, cartea este redescoperită È™i ilustrată de autor într-un format nou È™i atrăgător. O extraordinară fabulă modernă cu efect terapeutic.
Tînărul student de atunci tratează cu umor È™i mult lirism tema inutilităÈ›ii, a plictisului È™i a lipsei de sens în care s-a adîncit omul contemporan. Un demers artistic fascinant, de factură suprarealistă, care amestecă în chip firesc limbajul artelor vizuale cu cel al literaturii, lucru posibil doar în cazul unui autor care este în aceeaÈ™i măsură poet È™i pictor, capabil să-È™i ilustreze singur lumea personajelor sale închipuite. În acest sens, avem de a face cu o carte unică în literatura română.
Candoarea È™i tensiunea lirică pe care o degajă prieteniile stîngace È™i de scurtă durată dintre personaje duc cu gîndul la "Micul PrinÈ›". Una dintre puÈ›inele cărÈ›i care pot fi citite cu aceeaÈ™i plăcere, atît de părinÈ›i, cît È™i de copii.

Va fi, din nou È™i în alt sens, o carte minunată, adresată È™i celor mari, È™i celor mici, È™i de pe care se poate învăÈ›a È™i ce este, È™i cum se face poezia.” (Cătălina Franco)


SAVATIE BAȘTOVOI este autorul a peste 20 de cărÈ›i, premiat de Uniunea Scriitorilor în toate categoriile literare: Poezie, Proză È™i Eseu. Este tradus în limbile franceză, italiană, rusă È™i macedoneană. Este unul dintre autorii contemporani care reprezintă literatura română È™i România la cele mai înalte foruri culturale din Europa. Cartea sa despre educaÈ›ie, Antiparenting, s-a vîndut, în mai puÈ›in de un an de la apariÈ›ie, într-un tiraj de 20.000 de exemplare, fiind cea mai vîndută carte din România în anul 2017.

O interpretare pe intelesul copiilor si nu numai. Aceasta Biblie ilustrata se adreseaza tuturor celor ce vor sa inteleaga, intr-o maniera placuta scrierile biblice.

Varsta recomandata: de la cel mai mic la cel mai mare.

(lipsa text)

(lipsa text)

Poveştile celor 12 prinţese şi împărătese sunt:

• - Prinţesa Apolinaria
• - Împărăteasa Teodora a II-a
• - Prinţesa Drosida
• - Alexandra, Împărăteasa
• - Împărăteasa Elena
• - Cneaghina Fevronia
• - Împărăteasa Ana
• -  Împărăteasa Irina
• - Prinţesa Casdoas
• - Nana, Împărăteasa Georgiei
• - Teodora, Împărăteasa lui Iustinian
• - Împărăteasa Teofana

CARTEA CARE TE VA AJUTA SĂ-ÈšI CUNOȘTI GRADUL TĂU DE LIBERTATE

FaÈ›a este lumina, aÈ™a cum spatele este întunericul. FaÈ›a este prezenÈ›a, iar spatele, absenÈ›a. A-È›i arăta faÈ›a înseamnă a apărea, a fi. A-È›i ascunde faÈ›a înseamnă a dispărea, a nu mai fi.

Dincolo de toate sloganele È™i discuÈ›iile despre libertate, ca o ghilotină rece cade întrebarea pe care trebuie să ne-o punem fiecare: Ce sînt gata să fac pentru libertate?

Din cuprins:

Ideea de libertate / Cele trei întrebări cu care începe libertatea: Cine sînt? Ce fac? Ce vreau? / Cum am ajuns să gîndesc ceea ce gîndesc? / De unde È™tiu ceea ce È™tiu? / Ce cunosc? Ce spun? Cum spun? / Unde mă aflu? Cu cine mă aflu? / Ce sînt gata să fac pentru libertate? / Legile / ConvenÈ›ii, norme È™i coduri / AÈ™a‑zisul „stil de viaÈ›ă” È™i manierele / Secte, grupuri, cluburi / Libertatea de expresie È™i de mărturisire / Boala / Moartea / Trupul / Păcatul / Frica / DespărÈ›irea / CredinÈ›a / Însemnări despre libertate din diferite perioade / Însemnări despre credinÈ›ă

„Eutanasia va fi un instrument esenÈ›ial al societăÈ›ii noastre viitoare”, scria socialistul Jacques Attali (director al Băncii Centrale Europene È™i consilier privat al lui ­Mitterand, în volumul colectiv Viitorul vieÈ›ii, Ed. Seghers, Paris, 1991). „[…]din clipa în care a fost depăÈ™ită vîrsta de 60-65 de ani, omul trăieÈ™te mult prea îndelungat fără a produce È™i costă foarte scump societatea […]. Într-adevăr, din punctul de vedere al societăÈ›ii, este mult mai preferabil ca maÈ™ina umană să se oprească brutal decît să se deterioreze progresiv. […] Logica socialistă este libertatea È™i libertatea fundamentală este sinuciderea. În consecinÈ›ă, dreptul la sinucidere, directă sau indirectă, este o valoare absolută în acest tip de societate”, conchide cinicul politician-profet.

Cum ar arăta lumea dacă un astfel de scenariu ar deveni realitate? Diavolul este politic corect constituie o proiecÈ›ie în viitor a unor legi, proiecte de legi sau afirmaÈ›ii ale unor politicieni È™i formatori de opinie despre ceea ce ar dori ei să fie lumea. Falsele „valori” ale lumii moderne, precum avortul, distrugerea familiei nucleare, promovarea homosexualităÈ›ii, reducerea populaÈ›iei – toate pe fondul unui ateism agresiv – îÈ™i arată adevărata lor faÈ›ă într-un roman plin de cruzime È™i candoare, care se citeÈ™te mai uÈ™or decît ai privi un film.

„Impresia mea personală este că Freud nu este un simplu fiziolog experimentalist, ci emblema unei campanii care a avut drept scop înfruntarea mostenirii crestine. Întîmplător sau nu, Freud îsi lansează teoriile sale «revolutionare» cam în aceeasi perioadă cînd apar primele gesturi avangardiste în artă si literatură în persoana unor autori precum Kazimir Malevici în Rusia sau Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) în România si Franta. Avangardismul este un curent prin excelentă anticrestin, spulberînd în mod programat traditia iconică si evanghelică a popoarelor vizate.” 

De la bun început, trebuie sa spunem ce este un Pateric. Cuvîntul pateric provine de la grecescul pater, adica parinte. Prin urmare Patericul este o carte care cuprinde cuvinte ale Sfintilor Parinti adunate pentru folosul credinciosilor.

Patericul de fata, numit de noi „mic”, nu este o prescurtare a vreunuia dintre patericele mari, ci o culegere de texte din mai multe izvoare, cum ar fi: Lavsaiconul, Patericul Egiptean, Limonariul, Proloagele, Vietile Sfintilor. Pe lînga acestea, am preluat istorisiri din Vietile Sfintilor Italieni cuprinse în Dialogurile Sfîntului Grigorie cel Mare. 

Micul Pateric este denumit astfel atît din cauza dimensiunilor sale, cît si pentru faptul ca se adreseaza celor mici. Am cautat sa selectam povestiri care sa trezeasca interesul copiilor. Ele au fost repovestite, pentru a fi cît mai clare si mai usor de urmarit. 

Ortodoxia rusă a suferit două lovituri majore din partea ideologiei masonice: prima, cînd Lenin a scos religia din È™coli, È™i a doua, cînd Kuraev a readus-o.” 
„Trebuie să avem în vedere È™i faptul că de la Lenin ­încoace, adică timp de aproape un secol, statul rus nu È™i-a revizuit politica faÈ›ă de studiul religiei în È™colile de stat.” 
„Nici una dintre religiile înregistrate pe teritoriul FederaÈ›iei Ruse nu va avea de cîÈ™tigat de pe urma ­introducerii studiului religiei în È™coli, pentru simplul fapt că nici o religie nu are voie să fie reprezentată în punctele sale esenÈ›iale. Corectitudinea politică faÈ›ă de culte atinge în cazul Rusiei lui Putin aceleaÈ™i limite diabolice pe care le-a tratat Rusia leninistă.” 
„Manualul numit Bazele culturii ortodoxe al cărui ­autor este diaconul Andrei Kuraev propune un creÈ™tinism fără sfinÈ›i, o biserică fără preoÈ›i È™i o «sfinÈ›enie» fără Dumnezeu. De aceea, toată epopeea readucerii religiei în È™colile din Rusia, prezentată ca o corectare a unei nedreptăÈ›i istorice săvîrÈ™ite cîndva de Lenin, este o mascaradă. Religia pe care o aduce Kuraev în È™coli nu este cea pe care a scos-o Lenin, ci una de modă nouă, întocmită în aÈ™a fel încît È™i Lenin È™i-ar face cruce în faÈ›a ei.” 

Carte de‑suflet‑folositoare despre multele chipuri în care tristeÈ›ea se abate asupra omului, cu pilde È™i cugetări din viaÈ›a mea

Acum douăzeci de ani, cînd m‑am gîndit să scriu o carte despre tristeÈ›e, credeam că m‑am întristat destul la viaÈ›a mea ca să È™tiu totul despre subiect. Am întors pe toate feÈ›ele tristeÈ›ea mea È™i toate tristeÈ›ile văzute, auzite È™i citite, pînă cînd am înÈ›eles că tristeÈ›ea nu este o simplă stare care se abate asupra noastră È™i nici măcar un motiv care poate sta închis între coperÈ›ile unei cărÈ›i, ci este, mai degrabă, un personaj care ne bîntuie în cele mai nepotrivite ceasuri ale vieÈ›ii, apărînd sub diferite chipuri È™i înfăÈ›iÈ™ări. Uneori, tristeÈ›ea convieÈ›uieÈ™te cu noi ca animalele sălbatice care se furiÈ™ează fără să le vedem, ca o pasăre ascunsă sub acoperiÈ™, ca È™oarecele care fuge cînd se aprinde lumina. SimÈ›im că este pe undeva, dar nu È™tim în care ascunziÈ™ al sufletului petrece. Alteori, tristeÈ›ea e ca o degerătură într‑o noapte de primăvară, despre care nu È™tim dacă a stricat floarea copacilor sau nu. DeÈ™i, între toate arătările tristeÈ›ii, există È™i cea pe care ÎnsuÈ™i Dumnezeu o trimite, odată cu fericirea lacrimilor celor curăÈ›itoare de păcate.