O carte-instrument, însoÈ›ită de jocuri care vor declanÈ™a discuÈ›ii creative între părinÈ›i È™i copii, menite să dezvolte gîndirea metaforică, sensibilitatea naturală È™i spiritul de observaÈ›ie, calităÈ›i fără de care talentele înnăscute, pe care le are orice copil, rămîn nelucrătoare.

Scrisă pînă la convertire, în aceeaÈ™i perioadă cu Iepurii nu mor, PeÈ™tele-pescar a fost editată într-un tiraj de 100 exemplare, care a circulat între prieteni. După 20 de ani, uitată în colecÈ›ii particulare, cartea este redescoperită È™i ilustrată de autor într-un format nou È™i atrăgător. O extraordinară fabulă modernă cu efect terapeutic.
Tînărul student de atunci tratează cu umor È™i mult lirism tema inutilităÈ›ii, a plictisului È™i a lipsei de sens în care s-a adîncit omul contemporan. Un demers artistic fascinant, de factură suprarealistă, care amestecă în chip firesc limbajul artelor vizuale cu cel al literaturii, lucru posibil doar în cazul unui autor care este în aceeaÈ™i măsură poet È™i pictor, capabil să-È™i ilustreze singur lumea personajelor sale închipuite. În acest sens, avem de a face cu o carte unică în literatura română.
Candoarea È™i tensiunea lirică pe care o degajă prieteniile stîngace È™i de scurtă durată dintre personaje duc cu gîndul la "Micul PrinÈ›". Una dintre puÈ›inele cărÈ›i care pot fi citite cu aceeaÈ™i plăcere, atît de părinÈ›i, cît È™i de copii.

Va fi, din nou È™i în alt sens, o carte minunată, adresată È™i celor mari, È™i celor mici, È™i de pe care se poate învăÈ›a È™i ce este, È™i cum se face poezia.” (Cătălina Franco)


SAVATIE BAȘTOVOI este autorul a peste 20 de cărÈ›i, premiat de Uniunea Scriitorilor în toate categoriile literare: Poezie, Proză È™i Eseu. Este tradus în limbile franceză, italiană, rusă È™i macedoneană. Este unul dintre autorii contemporani care reprezintă literatura română È™i România la cele mai înalte foruri culturale din Europa. Cartea sa despre educaÈ›ie, Antiparenting, s-a vîndut, în mai puÈ›in de un an de la apariÈ›ie, într-un tiraj de 20.000 de exemplare, fiind cea mai vîndută carte din România în anul 2017.

O interpretare pe intelesul copiilor si nu numai. Aceasta Biblie ilustrata se adreseaza tuturor celor ce vor sa inteleaga, intr-o maniera placuta scrierile biblice.

Varsta recomandata: de la cel mai mic la cel mai mare.

(lipsa text)

(lipsa text)

Poveştile celor 12 prinţese şi împărătese sunt:

• - Prinţesa Apolinaria
• - Împărăteasa Teodora a II-a
• - Prinţesa Drosida
• - Alexandra, Împărăteasa
• - Împărăteasa Elena
• - Cneaghina Fevronia
• - Împărăteasa Ana
• -  Împărăteasa Irina
• - Prinţesa Casdoas
• - Nana, Împărăteasa Georgiei
• - Teodora, Împărăteasa lui Iustinian
• - Împărăteasa Teofana

Fuga spre cîmpul cu ciori este povestea unei iubiri zbuciumate dintre un tată propagandist al ateismului stiintific si un fiu monah. Jertfa avraamică este răsturnată: tatăl renuntă la fiul devenit credincios pentru a rămîne fidel ateismului pe care l-a slujit toată viata. Povestea, scrisă la persoana întîi, abundă în detalii de mare intimitate si sinceritate, motiv pentru care publicarea ei a devenit posibilă doar după moartea tatălui.

Cartea apare în aceeasi perioadă în care un alt roman semnat Savatie Bastovoi, tratînd tema copilăriei si a propagandei, Iepurii nu mor, apare la Paris, la prestigioasa editură Jacqueline Chambon (Actes Sud). Cele două cărti nu se intersectează, ci doar se completează reciproc. Fuga spre cîmpul cu ciori nu este asadar o continuare la Iepurii nu mor, ci mai degrabă o carte soră, zugrăvind împreună tabloul vietii într-o lume din care Dumnezeu a fost izgonit.

„Omul a fost gîndit şi făcut de Dumnezeu în deplină libertate şi i s-au pus înainte toate condiţiile pentru a-şi împlini şi trăi libertatea. Libertatea este darul cel mai minunat pe care l-a făcut Dumnezeu omului. Poate prin nimic altceva Dumnezeu n-ar fi putut să-Şi arate dragostea pe care ne o poartă decît prin faptul că ne-a dăruit deplina libertate de gîndire şi de acţiune.” 

Ieromonah Savatie Bastovoi 

Dumnezeu n-a voit nimic altceva de la noi in schimb pentru dragostea pe care ne-a dat-o, ci a voit ca si noi, fiecare la randul nostru, sa facem acelasi lucru cu ­aproapele nostru… Daca este sa ne asemanam cu ­Dumnezeu in ceva, aceasta este puterea de a ierta. Dumnezeu ne-a chemat sa fim ­asemenea Lui, si asemenea lui ­Dumnezeu suntem atunci cand iertam. ­Puterea de a ­ierta este insusire ­dumnezeiasca. ­Iertand celor ce ne gresesc, ne facem partasi la ­dragostea cu care iubeste Dumnezeu lumea.

Savatie Bastovoi

Aceasta editie a cartii A iubi inseamna a ierta, a cincea la numar, este diferita de precedentele prin faptul ca insumeaza si volumul Singuri in fata libertatii. Am recurs la acesta solutie editoriala deoarece conferintele publicate in cele doua carti reprezinta de fapt cuvantari rostite in aceeasi perioada, Postul Craciunului din 2004, in mai multe orase din Romania, la invitatia sau cu binecuvantarea ierahilor locului. Cartea a capatat o mare raspandire, mai ales pentru ca este recomandata spre lectura de catre multi duhovnici, atat in Romania, cat si in Sfantul Munte.

Savatie (Ştefan) Baştovoi este autorul unui halucinant roman despre efectele manipulării comuniste asupra minţii copilului – "Iepurii nu mor" – apărut la editura Polirom, care l-a situat printre primii cinci cei mai vînduţi autori români într‑un top făcut de Tîrgul Internaţional de Carte Gaudeamus (2007). În anul 2008 a fost premiat de Consiliul Europei pentru romanul "Nebunul" şi volumul de eseuri "Cînd pietrele vorbesc – Biserica faţă în faţă cu propria imagine". Este deţinătorul mai multor premii pentru poezie (fiind prezent în antologii din Franţa, SUA, Germania ş.a.) şi al Premiului pentru Eseu, acordat de Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova în 2007 pentru volumul "Ortodoxia pentru postmodernişti". 

"Audienţă la un demon mut" este o carte perfectă pentru toţi cei pasionaţi de istoria ideilor, de polemicile purtate între marile religii, de uneltirile organizaţiilor oculte şi teoria conspiraţiei. Documente hotărîtoare, începînd de la scrisorile secrete ale lui Lenin cu privire la exterminarea preoţilor şi pînă la dezbaterile recente din cadrul întrunirilor Consiliului Mondial al Bisericilor, fac obiectul cercetărilor unui profesor de fizică de la Chişinău, fost agent KGB, care, în anul 1987, a participat la şedinţa secretă de la Kremlin unde au fost impuse noile strategii de infiltrare a agenţilor securităţii statului în rîndurile ierarhiei bisericeşti. Acţiunea se desfăşoară pe axa Moscova-Chişinău-Bucureşti-Bruxelles. 

„Eutanasia va fi un instrument esenÈ›ial al societăÈ›ii noastre viitoare”, scria socialistul Jacques Attali (director al Băncii Centrale Europene È™i consilier privat al lui ­Mitterand, în volumul colectiv Viitorul vieÈ›ii, Ed. Seghers, Paris, 1991). „[…]din clipa în care a fost depăÈ™ită vîrsta de 60-65 de ani, omul trăieÈ™te mult prea îndelungat fără a produce È™i costă foarte scump societatea […]. Într-adevăr, din punctul de vedere al societăÈ›ii, este mult mai preferabil ca maÈ™ina umană să se oprească brutal decît să se deterioreze progresiv. […] Logica socialistă este libertatea È™i libertatea fundamentală este sinuciderea. În consecinÈ›ă, dreptul la sinucidere, directă sau indirectă, este o valoare absolută în acest tip de societate”, conchide cinicul politician-profet.

Cum ar arăta lumea dacă un astfel de scenariu ar deveni realitate? Diavolul este politic corect constituie o proiecÈ›ie în viitor a unor legi, proiecte de legi sau afirmaÈ›ii ale unor politicieni È™i formatori de opinie despre ceea ce ar dori ei să fie lumea. Falsele „valori” ale lumii moderne, precum avortul, distrugerea familiei nucleare, promovarea homosexualităÈ›ii, reducerea populaÈ›iei – toate pe fondul unui ateism agresiv – îÈ™i arată adevărata lor faÈ›ă într-un roman plin de cruzime È™i candoare, care se citeÈ™te mai uÈ™or decît ai privi un film.

„Impresia mea personală este că Freud nu este un simplu fiziolog experimentalist, ci emblema unei campanii care a avut drept scop înfruntarea mostenirii crestine. Întîmplător sau nu, Freud îsi lansează teoriile sale «revolutionare» cam în aceeasi perioadă cînd apar primele gesturi avangardiste în artă si literatură în persoana unor autori precum Kazimir Malevici în Rusia sau Tristan Tzara (Samuel Rosenstock) în România si Franta. Avangardismul este un curent prin excelentă anticrestin, spulberînd în mod programat traditia iconică si evanghelică a popoarelor vizate.”