PSB 7 - Cronografia -Sf.Teofan

Format: 17 x 24 cm
ISBN: 978-606-814-176-3
Status: in stoc

PSB 7 - Cronografia -Sf.Teofan

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Basilica
Numar de pagini: 504

Traducere din limba greaca, studiu introductiv si note de Mihai Tipau. 
 
"Caci cautand si noi multe carti, dupa puterea noastra, si ceretandu-le, am scris dupa putinta aceasta cronografie de la Diocletian pana la imparatia lui Mihail si a fiului sau, Teofilact, cu imparatii si patriarhii si faptele acestora, impreuna cu anii, necompunand nimic de la noi, ci alegand din vechii istorici si logografi, la locul lor in randuiala fiecarui an, asezand faptele acestora, pentru ca cei care vor citi sa stie in ce an al fiecarui imparat s-a savarsit o fapta [anume], fie de razboi, fie bisericeasca, fie politica, fie legata de popor ori vreo alta" 
 
Cronografia Sf. Teofan Marturisitorul este insa si un document cu privire la modul in care bizantinii isi percepeau propria istorie. Este o "sinteza" istoriografica a imperiului pana in anul 815. In acest efort de sinteza apar clar calitatile scrierii.

Pret: 60.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Personalitatea poetului Mihai Eminescu (1850-1889) a fost evocată, de-a lungul timpului, în nenumărate lucrări È™i studii de specialitate, apărute atât în È›ară cât È™i în mediul
      academic internaÈ›ional. Însă la începutul eminescologiei se află o lucrare a cărei valoare a rămas pentru multă vreme nerecunoscută: teza de doctorat a viitorului patriarh
      al României, la acea vreme un tânăr de doar 27 de ani, Elie Miron Cristea (1868-1939), intitulată Eminescu, viaÈ›a È™i opera. Studiu asupra unor creaÈ›ii mai noi în literatura română.
      Lucrarea celui dintâi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, rezultatul a patru ani de cercetări ca bursier al Mitropoliei Ardealului (1891-1895), a fost susÈ›inută în
      limba maghiară, în urma absolvirii cursurilor de filosofie È™i filologie modernă din cadrul FacultăÈ›ii de Litere È™i Filosofie a UniversităÈ›ii Regale din Budapesta, în luna mai
      a anului 1895, fiind publicată, un an mai târziu, la Editura Aurora a lui Todoran Endre din Gherla. Valoarea acestei prime monografii privitoare la viaÈ›a È™i opera celui mai mare poet al literaturii române a
      fost sesizată pentru prima oară la anul 1966, de către cercetătoarea Elena Stan. Ea a fost recuperată pentru cititorii de limbă română la anul 1984, prin strădania vrednicului de
      pomenire mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, care a tradus-o È™i publicat-o în cadrul volumului Pagini dintr-o arhivă inedită, apărut la Editura Minerva.
      Ulterior, această operă a mai cunoscut trei ediÈ›ii (1997 – îngrijită de Maria RoÈ™ca; 2000 – sub coordonarea profesorului Ilie Șandru, în traducerea lui Illes Iosif;
      2010 – cu sprijinul profesorului Ioan Olimpiu Luca), astfel că prezenta ediÈ›ie constituie cea de-a patra reeditare în limba română a lucrării vrednicului de pomenire patriarh
      Elie Miron Cristea È™i cea dintâi apărută în cadrul Editurilor Patriarhiei Române, cu ocazia Anului omagial al satului românesc (al preoÈ›ilor, învăÈ›ătorilor È™i primarilor gospodari) È™i
      a Anului comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu È™i Iustin Moisescu È™i al traducătorilor de cărÈ›i bisericeÈ™ti.
      Monografia Eminescu, viaÈ›a È™i opera. Studiu asupra unor creaÈ›ii mai noi în literatura română cuprinde două părÈ›i principale, cea dintâi referindu-se la viaÈ›a poetului, marcând
      cu acribie È™i moderaÈ›ie parcursul acestuia, de la anii copilăriei petrecute la IpoteÈ™ti la cei de studiu È™i activitate literară È™i sesizând corect nedreptăÈ›ile cărora le-a căzut victimă
      „luceafărul poeziei româneÈ™ti” – expresie folosită pentru prima oară de către patriarhul Miron Cristea È™i consacrată ulterior în critica literară. Un alt merit al acestei prezentări
      biografice îl constituie susÈ›inerea argumentelor privitoare la caracterul lui Eminescu cu citate din versurile poetului. Lacunele ce au fost constatate ulterior au fost cauzate de
      vasta anecdotică ce circula în vreme, cât È™i de puÈ›inătatea surselor ce i-au fost disponibile – după cum el însuÈ™i mărturisea – tânărului doctorand, Miron Cristea susÈ›inând necesitatea
      realizării unei ediÈ›ii critice a scriitorului. Cu toate acestea, lipsurile nu sunt majore, fapt datorat în principal raportării autorului exclusiv la sursele cele mai sigure.
      Cea de-a doua parte a lucrării este dedicată operei poetului moldovean, constituind cea dintâi abordare completă a acesteia, desigur în limitele îngăduite de
      publicaÈ›iile apărute până la acea dată (cele È™ase ediÈ›ii ale lui Titu Maiorescu), dat fiind că totalitatea manuscriselor inedite ale lui Mihai Eminescu au fost donate Academiei
      Române abia în anul 1902. Viziunea de ansamblu a operei eminesciene, în special partea poetică, dar È™i proza È™i publicistica, este realizată cu simÈ› critic È™i moderaÈ›ie,
      fiind subliniate principalele surse de inspiraÈ›ie È™i orizonturile tematice predilecte. De asemenea, patriarhul Miron Cristea încadrează corect – cel dintâi – opera poetului în
      cadrul curentului literar al romantismului european, subliniind patriotismul È™i dragostea faÈ›ă de limbă ce răzbate
      din scrierile sale, cât È™i talentul său satiric ieÈ™it din comun.
      Lucrarea se încheie printr-o serie de concluzii valoroase, valabile până astăzi, ce urmează într-o bună măsură liniile directoare trasate de către Titu Maiorescu, fondatorul
      eminescologiei, în privinÈ›a interpretării operei marelui poet naÈ›ional. Totodată, sunt prezentate mai multe clarificări relative la curentul antieminescian, ce începuse deja să
      se manifeste în epocă, avându-l drept întemeietor pe canonicul romano-catolic Alexandru Grama, originar din Banat.
      Între meritele acestei biografii se numără faptul că este cea dintâi lucrare academică dedicată personalităÈ›ii È™i operei lui Mihai Eminescu, fiind publicată la doar È™apte
      ani de la trecerea la cele veÈ™nice a poetului. De asemenea, ca operă a unui ardelean care trăia în afara graniÈ›elor de atunci ale României, susÈ›inută în faÈ›a elitelor academice
      din Budapesta, monografia patriarhului Miron Cristea reprezintă o dovadă de netăgăduit a patriotismului viitorului ierarh, care a făcut pentru prima oară cunoscută personalitatea
      celui mai important reprezentant al literaturii române mediilor europene.
      În concluzie, pe lângă faptul că reprezintă o lucrare de pionierat în domeniul eminescologiei, monografia Eminescu, viaÈ›a È™i opera. Studiu asupra unor creaÈ›ii mai noi
      în literatura română prezintă sentinÈ›e valabile până astăzi È™i constituie o providenÈ›ială legătură între patriotismul È™i dragostea faÈ›ă de limba română a două personalităÈ›i de
      seamă ale culturii române: poetul naÈ›ional Mihai Eminescu È™i primul patriarh al României, Miron Cristea.
      citește mai putin ...
    • Sfinţii isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ – dascăli ai rugăciunii neîncetateRugăciunea, ca prezenÈ›ă È™i lucrare a Sfântului Duh în omul evlavios, aduce mângâiere, pace È™i bucurie; ea ne uneÈ™te cu Preasfânta Treime, izvorul bucuriei È™i al vieÈ›ii veÈ™nice, dar È™i cu Biserica lui Hristos din toate timpurile È™i din toate locurile. Fără rugăciune nu este Biserică È™i nici viaÈ›ă creÈ™tină. Când pierdem bucuria È™i pacea sufletului este semnul sigur că nu ne mai rugăm cum trebuie sau cât trebuie.CreÈ™tinul ortodox trebuie să se roage cat mai mult, fiindcă rugăciunea aduce multă iubire sfântă in inimă, ne uneÈ™te cu Dumnezeu Cel milostiv, ne ajută să vedem în fiecare om un frate È™i în fiecare frumuseÈ›e a creaÈ›iei un dar de la Dumnezeu. Rugăciunea ne ajută să înfruntăm greutăÈ›ile vieÈ›ii È™i să pregustăm încă din lumea aceasta lumina È™i bucuria Învierii È™i a vieÈ›ii veÈ™nice. Nimic nu poate înlocui rugăciunea È™i nicio activitate nu este mai de preÈ› decât rugăciunea, fiindcă rugăciunea ne dăruieÈ™te inspiraÈ›ie È™i putere pentru a rosti cuvântul frumos È™i pentru a săvârÈ™i fapta bună. […]În contextul împlinirii a 1.000 de ani de la trecerea la Domnul a Sf. Simeon Noul Teolog (†1022) È™i a 300 de ani de la naÈ™terea Sf. Paisie de la NeamÈ› (†1722), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a proclamat, de asemenea, anul 2022 drept Anul comemorativ al SfinÈ›ilor isihaÈ™ti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama È™i Paisie de la NeamÈ›.Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

watch series