Comoara din insula

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-765-161-4
Status: in stoc

Comoara din insula

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Andreas Print
Numar de pagini: 232

Robert Louis  Stevenson (13.11.1850,  Edinburgh, Scotia – 03.12.1894, Vailima, Samoa) a fost un cunoscut eseist, poet si romancier. Operele care l-au facut celebru sunt „Comoara din insula”, difuzata, initial, în fascicule saptamanale, între octombrie 1881 si ianuarie 1882, si „Straniul caz al dr. Jekyll si al domnului Hyde”. Aparuta integral în 1883, sub denumirea „The Sea Cook”, cartea „Comoara din insula” înfatiseaza întâmplarile prin care trec un tânar de 15 ani, un grup de marinari si o banda de pirati în încercarea de a gasi o comoara. Lectura acestui roman, chiar si de catre cei mai în vârsta, poate fi un mod placut de a ne aduce aminte de povestile cu pirati ale copilariei, despre tainice comori, ascunse în insule îndepartate. Cartea ofera un moment de aventura ce nu plictiseste, ci, dimpotriva, stârneste imaginatia.

Pret: 16.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Wilhelm Hauff, poet si prozator german, s-a nascut la Stuttgart. La varsta de sapte ani isi pierde tatal, iar familia se muta la Tübingen, in casa bunicului matern.


      Aici urmeaza clasele primare si mai tarziu, absolva cursurile Universitatii din acelasi oras, specialitatea Filozofie si Teologie.


      Incepe sa scrie povesti si, in ciuda vietii sale scurte, devine prolific in acest sens. Povestile sunt pline originalitate si dovedesc talentul scriitoricesc cu care a fost inzestrat. Relatarile sunt hazliii, dar si cu talc, ceea ce l-a propulsat in randul celor mai buni prozatori ai inceputului de secol XIX.

      Fragment din carte:

      "Iar apoi Regina Zanelor a spus:
      - Toate acestea sunt foarte interesante, sunt sigura ca mai sunt si alte lucruri pe care Zana Albastra poate sa ni le povesteasca... Dar a calatorit toata ziua si este obosita, fara indoiala, asa ca nu trebuie sa-i cerem mai mult in noaptea asta. Sunt convinsa ca voi, toate, sunteti nerabdatoare sa auziti povestea acelui Omulet de Sticla. Iar in ceea ce ma priveste, sunt si eu foarte curioasa sa aflu totul despre el si despre aventurile sale. Si pentru ca Zana Albastra a tradus deja povestea, iar Gogul Mogul are, fara indoiala, manuscrisul la el, va propun sa-l rugam sa ne-o citeasca.

      La auzul acestor cuvinte, zanele au chiuit indelung de bucurie. Gogul Mogul s-a cautat mai intai intr-un buzunar, apoi in celalalt, si intr-un final a gasit manuscrisul, l-a scos si a inceput sa citeasca dupa cum urmeaza..."
    • Grigore Băjenaru (1907-1986), prozator, fiul Anei (n. Grigoriade) si al lui Ion Popescu-Băjenaru (institutor, publicist si autor de manuale scolare). Viitorul scriitor încheie cursul primar la o scoală din Bucu­resti, frecventează apoi Liceul „Gh. Lazăr“, luând bacalaureatul în 1926. Licentiat în filosofie si litere. Sustine doctoratul în 1938. Debutează ca autor de basme; publică si snoave, amintiri, povesti, versuri în diferite reviste atractive pentru cei mici.

                                                                      *

      „Povestitor «născut» [...], cultivă dezinvolt un aliaj de haz destins, bo­nom, vervă surâzătoare ori ironie subversivă, iar ca revers, un gen de evocare agreabil, ce-i va atrage cititori fideli. Cartea care îi aduce recunoasterea e „Cismigiu et comp.“, o odisee de licean simpatic, sturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut de rivalii «lăzăristi», ire­zistibil umorist si mim.  Amestec de lirism si de umor, de stil co­locvial si anecdotică spumoasă, romanul din 1942, un best-seller pentru câteva promotii de adolescenti postbelici, a continuat  să fie editat (1946, 1947 s.u.)...

      Trecerea timpului pune surdina, atenuand din exuberantele comice, in «Buna dimineata, baieti!» (1972), unde disputa ingenua clasa-catedra e ecou tarziu din «Cismigiu et comp.» (Academia Română, Dictionarul general al Literaturii Române)

    • liada (cuvântul vine de la Ilios, al doilea nume al cetatii Troia) cuprinde numai o parte din razboiul troian, care a dainuit zece ani si s-a încheiat cu darâmarea acestui oras. Razboiul, dupa traditie, s-ar fi întâmplat cu vreo 1200 de ani înainte de Hristos si prin urmare cu vreo 300 de ani înainte de vremea când se zice ca ar fi trait Homer. Cu tot valul legendar sub care ni-l înfatiseaza poetii, se pare ca el nu-i lipsit de adevar istoric...

      În locul intereselor generale si deci abstracte, politice sau nationale ce vor fi dat prilejul razboiului, poetii au nascocit motive cu totul omenesti din cele mai interesante si mai miscatoare, punând astfel povestirilor lor o temelie neclintita de veacuri. Razboiul troian, dupa ei, n-a fost stârnit din cauzele obisnuite ale razboaielor, ci a fost numai urmarea rapirii frumoasei Elena de catre Paris, fiul regelui din Troia...
      Subiectul „Iliadei“ este mânia lui Ahile, pricinuita de cearta pe care a avut-o cu Agamemnon, înselat de Zeus, care voia sa-i dea cinstea cuvenita lui Ahile; înfrângerea suferita de mai multe ori din partea aheilor cu tot ajutorul dat de zeitele Hera si Atena, ca si de Poseidon (pe troieni îi ajutau Apolon, Ares si Afrodita); apoi participarea lui Patrocle la razboi si caderea acestuia în lupta cu Hector; împacarea lui Ahile cu Agamemnon si razbunarea lui Ahile prin uciderea lui Hector. Poema se încheie povestind înmormântarea acestuia din urma. (G. Murnu, Rânduri pentru cunoasterea „Iliadei“ din volumul „Iliada“ – 1943)

watch series