Perioada 1821-1859, reprezinta epoca istorica a reorganizarii pe baze moderne a Tarii Românesti, iar revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, a dus la înlaturarea regimului fanariot si la introducerea domniilor pamântene. 
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Tara Româneasca si în 1832 în Moldova au definit si separat atributiile puterilor Statului, au reglemantat organizarea Bisericii, au reformat administratia, au impus necesitatea refacerii armatei nationale etc.

Autorul s-a aplecat cu responsabilitate asupra temei propuse si a conceput o lucrare foarte interesanta, de o înalta tinuta stiintifica folosind metode de cercetare, pe baza de dovezi istorice, selectând cu marinimie bibliografia.

Pr. Prof. Dr. Stefan Rasceanu (Universitatea din Craiova)

"Predicile lui Antim sunt unul dintre cele mai pretioase monumente in literatura noastra bisericeasca, nu numai pentru ca ele sunt singurele in felul lor, caci de la nici un alt prelat romanesc din trecut nu avem o lucrare in acest fel, dar si pentru valoarea lor reala, pentru caldurea elocintei care, adeseori, minuneaza, si pentru frumusetea, bogatia si cateodata chiar eleganta limbii in care sunt scrise...

In acest mode credem ca predicile Mitropolitului Antim Ivireanul vor putea sa fi cetite si intelese cu usurinta in aceasta editiune nu numai de oamenii de litere, dar si de preotime."

Otilia Cazimir, pe numele adevarat Alexandra Gavrilescu (pseudonim ales de Mihail Sadoveanu), s-a nascut la 12 februarie 1894 in Cotu Vames, judetul Neamt. Cursurile primare, cele liceale, dar si cele universitare, la Facultatea de Litere si Filosofie, le face la Iasi. A debutat in 1912 in revista "Viata romaneasca". Poeta, prozatoare si publicista, s-a facut cunoscuta mai ales prin poeziile destinate copiilor, pe care ii iubea foarte mult. "Gingasia copiilor m-a cucerit dintotdeauna. M-a apropiat de ei vazand, scriindu-le poezii vesele cu o nuanta usoara de ironie... Am inceput prin a spune copiilor povesti si, abia mai tarziu, am inceput sa scriu pentru ei", spunea scriitoarea. Critica literara apreciaza: "Versurile sunt dominate de atmosfera patriarhala a asezarilor rustice cunoscute din copilarie". Si: "Este creatoarea poeziei gratioase a universului mic".  A fost distinsa cu mai multe premii, printre care: Premiul Academiei Romane (1927), Premiul Femina-Vie Heureuse (1928), Premiul National pentru Poezie (1937), Premiul Societatii Scriitorilor Romani (1942). In 1929 a devenit membra a Societatii Scriitorilor Romani. A publicat aproape 60 de volume, dintre care amintim: Versuri: Lumini si umbre, 1923; Fluturi de noapte, 1926; Cantec de comoara, 1931. etc.

S-a stins din viata la 8 iunie 1967 si este inmormantata la cimitirul eternitatea din Iasi. Tot la Iasi se afla Casa Memoriala Otilia Cazimir.

„Intr-o epoca in care atat de multi oameni se indeparteaza tot mai tare de modul de viata natural si sunt amenintati de boli grave, din cauza unei false viziuni asupra vietii, ar trebui sa regasim drumul ce duce spre plantele noastre medicinale, pe care Dumnezeu ni le daruieste, inca din timpuri stravechi, prin bunatatea Lui.“ (Maria Treben)* * *Maria Treben isi are locul in istorie ca unul dintre cei mai importanti pionieri ai medicinei naturiste.Multi o venerau ca pe o sfanta, dar de fapt a fost o persoana care si-a dedicat intreaga viata modului de folosire a plantelor medicinale si si-a propus ca aceasta stiinta sa fie cat mai  accesibila pentru tot mai multi oameni.In toti acesti ani, popularitatea sa si cea a lucrarilor sale nu s-au diminuat niciodata.Prin progresul metodelor de medicina alternativa, astazi, cartile sale experimenteaza o relevanta noua, mai puternica si de durata.In cea mai importanta carte a sa, „Sanatate din Farmacia Domnului“, sunt incluse si descrise, detaliat, plante medicinale, cu puterile lor vindecatoare si potentialele aplicatii, ca: ceaiuri, tincturi, infuzii, bai sau sucuri proaspete.De asemenea, sunt cuprinse si sfaturi, pentru nenumarate boli, cu tratamente naturiste verificate de autoare.Nu in ultimul rand, in paginile cartii, veti gasi recomandari pentru afectiuni maligne (boli canceroase), precum: cancerul de piele, cancerul de san, cancerul laringelui, cancerul osos, cancerul pulmonar, cancerul renal, cancerul tiroidian etc. *   *   *Din “Prefata”“Urmaresc, de ani buni, sesiuni si congrese medicale, ale caror rezultate apar si in cotidiane. Multi medici responsabili avertizeaza cu privire la folosirea excesiva a medicamentelor. Se arata, mai ales, cat de periculoase pot deveni medicamentele analgezice. Acestea sunt administrate, de catre nenumarati oameni, fara control medical si pot dauna foarte serios diferitelor organe. Medicamentele pentru scaderea tensiunii, de exemplu, luate timp indelungat, provoaca, la femei, cancer mamar, conform celor constatate de catre trei grupe de cercetatori, care au lucrat, independent unele de altele, la Boston, Bristol si Helsinki.As dori acum sa pun la dispozitia bolnavilor forta vindecatoare si actiunea unor plante importante, avand in vedere experienta mea din ultimii doi ani si jumatate, adica din timpul scurs de la aparitia cartii „Sanatate din Farmacia Domnului“ (editia I), si sa le ofer o mana de ajutor pentru a se insanatosi. Este inaltator ca omul sa poata iesi din deznadejdea pricinuita de boala prin propriile sale forte si prin propria sa vointa, gratie ajutorului divin al plantelor noastre medicinale. A-ti recuceri sanatatea, a purta singur aceasta raspundere ridica demnitatea omului intr-o masura care il scoate pe bolnav din lipsa de speranta a vietii sale.Sunt intrebata mereu de unde mi-am dobandit cunostintele despre plantele medicinale. Nu pot da un raspuns precis. In copilarie, imi petreceam vacantele la familia unui inspector silvic. Aici puteam trai si simti intens corelatiile din natura intr-un mod ce depasea posibilitatile varstei mele. Astfel, copil fiind, eram deja in masura sa deosebesc orice planta, stiindu-i si numele. Nu-i cunosteam insa importanta ca planta medicinala. Mama mea, o adepta entuziasta a lui Kneipp, se straduia sa ne ofere noua, copiilor, o alimentatie naturala.Doua evenimente mi s-au intiparit, in mod deosebit, in minte si in viata pe vremea cand eram copil. O vaduva, in varsta de aproximativ 40 de ani, mama a trei copii si bolnava de leucemie, fusese trimisa acasa de la spital ca fiind un caz incurabil. Medicii ii mai dadusera trei zile de trait. Sora acesteia, gandindu-se disperata la copiii care aveau sa ramana orfani, a dus urina bolnavei la o vanzatoare de buruieni de leac, din apropiere de Karlsbad. Desi, aceasta femeie a exclamat speriata: „Abia acum veniti!“, ierburile date au ajutat. La un consult clinic efectuat zece zile mai tarziu, nu s-a mai gasit nici urma de leucemie!Un caz asemanator s-a intamplat cu o femeie de 38 de ani, mama a patru copii. Si aici era vorba despre leucemie, si medicii nu i-au mai dat nici macar o speranta. Femeia a cerut, de asemenea, sfaturi tot la o vanzatoare de plante medicinale, procurandu-si ierburile corespunzatoare. Si-a preparat zilnic cateva cesti cu ceaiuri. De fiecare data cand trecea prin fata lor, lua cate o inghititura zdravana. „Chiar daca nu ajuta, nu are nici ce sa-mi strice“, s-a gandit ea. Zece zile mai tarziu, rezultatul examenului medical a fost: Nicio urma de leucemie!Din aceste exemple, se poate recunoaste cat de important este sa se bea in timpul zilei o mare cantitate de ceai, in cazul bolilor ce par incurabile. Mie mi-a fost clar, inca de atunci, ca plantele pot ajuta chiar si in bolile foarte grave, cum ar fi cele canceroase maligne.” Maria Treben 

Cand a nimerit cineva sa scrie o carte cum este acest «Cuore» al lui De Amicis, el nu numai ca a avut parte sa compuna o opera literara de o minunata gingasie, dar totodata a savarsit si o fapta buna, una din acele fapte care, pe nesimtite si fara mult zgomot, folosesc omenirii tot atat, ba poate si mai mult inca, decat o mare descoperire stiintifica...

Cartea «Cuore» a lui De Amicis este o vioaie si parfumata floricica, rasarita ca prin minune pe tarina, azi prea de tot paraginita, a dulcei vieti de familie, de fratie, de pasnica munca si de sincer patriotism. Ea are inca si darul de a-si lasa rasadul, nu doara numai in ogoarele cam intelenite ale inimilor ajunse la varsta cand omul se lupta crancen si otelit cu greutatile vietii; ci ea, mai cu seama, se poate prinde si infiripa cu inlesnire in brazdele plapande, fragede si roditoare ale inimilor copilaresti. Cu simplele si nefataritele ei povesti, ea se prefira lin si adanc in cugetele copiilor, le alinta, le mangaie, le incanta si, prin mii de dragalase farmece, umple si impodobeste acele inimi nevinovate cu cele mai nobile, cu cele mai demne si cele mai sfinte simtiri.

Ferice de tara in care tanara generatiune va sti sa traga folos din placuta citire a acestui gingas cap de opera de literatura morala! Fara indoiala, acel tineret se va alege din acea citire ca oameni in ale caror inimi vor ramane pururea de lauda cugetari, cu cele mai vrednice apucaturi: dragoste si cinstire catre parinti, catre frati, catre concetateni; jertfire de sine, totdeauna gata a-si servi semenii; indemn nepregetat la studii si la munca; iubire temeinica si infocata catre tara!"

Alexandru Odobescu

Chemarea strabunilor este un roman publicat în 1903 si are ca personaj principal un caine, pe nume Buck, anterior domestic, ale carui instincte primordiale revin si, dupa o serie de evenimente, ajunge sa fie caine de sanie in Yukon, Alaska.



Este conform programelor scolare pentru clasele I-VIII, aprobate de Ministerul Educatiei.

De acelasi autor la Editura Andreas: „Colt alb"; „Mihail caine de circ"; „Legea vietii".

prima mea carte de colorat