Se afiseaza toate rezultatele in format clasic sau multimedia pentru produsele din colectia Carti religioase pentru copii. Produsele pot fi comandate direct de pe site, prin intermediul Editurii Evanghelismos. Apasand pe butonul mai mult din dreptul produselor puteti afla mai multe informatii despre carte.

      Colectia Carti religioase pentru copii cuprinde 421 de carti.


--Pagina 14 din 35--
    • liada (cuvântul vine de la Ilios, al doilea nume al cetatii Troia) cuprinde numai o parte din razboiul troian, care a dainuit zece ani si s-a încheiat cu darâmarea acestui oras. Razboiul, dupa traditie, s-ar fi întâmplat cu vreo 1200 de ani înainte de Hristos si prin urmare cu vreo 300 de ani înainte de vremea când se zice ca ar fi trait Homer. Cu tot valul legendar sub care ni-l înfatiseaza poetii, se pare ca el nu-i lipsit de adevar istoric...

      În locul intereselor generale si deci abstracte, politice sau nationale ce vor fi dat prilejul razboiului, poetii au nascocit motive cu totul omenesti din cele mai interesante si mai miscatoare, punând astfel povestirilor lor o temelie neclintita de veacuri. Razboiul troian, dupa ei, n-a fost stârnit din cauzele obisnuite ale razboaielor, ci a fost numai urmarea rapirii frumoasei Elena de catre Paris, fiul regelui din Troia...
      Subiectul „Iliadei“ este mânia lui Ahile, pricinuita de cearta pe care a avut-o cu Agamemnon, înselat de Zeus, care voia sa-i dea cinstea cuvenita lui Ahile; înfrângerea suferita de mai multe ori din partea aheilor cu tot ajutorul dat de zeitele Hera si Atena, ca si de Poseidon (pe troieni îi ajutau Apolon, Ares si Afrodita); apoi participarea lui Patrocle la razboi si caderea acestuia în lupta cu Hector; împacarea lui Ahile cu Agamemnon si razbunarea lui Ahile prin uciderea lui Hector. Poema se încheie povestind înmormântarea acestuia din urma. (G. Murnu, Rânduri pentru cunoasterea „Iliadei“ din volumul „Iliada“ – 1943)

    • Am fost părtaÈ™i împreună la smerita copilărie a Sfântului Nectarie, la înălÈ›area sa duhovnicească până la treapta de mitropolit, apoi cu toÈ›ii ne-am indignat văzând invidia celor răi È™i asumarea smereniei de către părintele Nectarie. Dar celor umili Dumnezeu le dă har, iar părintele Nectarie s-a dovedit făcător de minuni încă din timpul vieÈ›ii sale.

      A fi smerit înseamnă să accepÈ›i tot ceea ce îÈ›i oferăÈ™i îngăduie Dumnezeu în viaÈ›ă. Omul smerit se crede nevrednic de bunătăÈ›ile pe care le primeÈ™te în viaÈ›ă, se consideră pe sine păcătos È™i mai mic faÈ›ă de ceilalÈ›i.

      Sfântul Ioan Gură de Aur aseamănă oamenii mândri cu vârfurile înalte È™i neroditoare ale munÈ›ilor, iar harul cu izvoarele care curg prin văi È™i ocolesc dealurile înalte. Astfel, harul îi ocoleÈ™te pe cei mândri È™i se revarsă peste cei smeriÈ›i. Smerenia mai poate fi asemănată cu rădăcina unui copac. Dacă rădăcina este adânc înfiptă în pământ, copacul va fi puternic È™i va rodi, dar dacă rădăcina va ieÈ™i la suprafaÈ›ă, copacul se va usca È™i nu va avea nicio roadă.

      Orice virtute este ca o stea măruntă de pe cer. Stelele strălucesc numai noaptea când este întuneric. Dar odată cu răsăritul soarelui, ele îÈ™i pierd strălucirea È™i dispar. La fel se întâmplă È™i cu oamenii. Cât timp se află în noaptea păcatelor, îndepărtaÈ›i de Dumnezeu, oamenii rămân în mândria lor. Dar odată ce harul lui Dumnezeu răsare în sufletele lor, îndată se arată ca o stea neputincioasă în lumina cea puternică a soarelui.

      Smerenia face posibile celelalte virtuÈ›i, pe când mândria le anulează.

--Pagina 14 din 35--