Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!

Carti online gratuite (nou)

A dezvălui existenta şi lucrările diavolilor în viaţa noastră nu echivalează cu teama de diavoli, ci înseamnă a-i descoperi pe vrăjmaşii mântuirii noastre, în adevărata lor lucrare şi putere. Potrivnicul diavol este cel care se împotriveşte planului lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Unul din motivele pentru care lucrurile merg rău în lume este şi faptul că ne este frică să privim în faţă adevăratele cauze ale răului. În mare primejdie ne aflăm atunci când nu ştim să ne apărăm şi să ne luptăm cu vrăşmaşul-diavol. 

Atenţionare: cu Staretul Daniil de la Rarau (Sandu Tudor).

„Atunci cand Sfintii Parinti vorbesc despre cugete, nu se refera doar la ganduri, ci si la imagini si infatisari, sub care se afla si cugetele corespunzatoare. Imaginile impreuna cu gandurile se numesc cugete”
Din pacate, de multe ori nu dam importanta si atentia cuvenita cugetelor noastre. In viata noastra duhovniceasca ne preocupam mai mult de pacatele pe care le savarsim, de obicei de natura morala, decat de cercetarea si razboirea cugetelor rusinoase si murdare. Insa nu trebuie sa uitam ca, inainte de savarsirea pacatului, se afla cugetele rele, pe care noi le primim.
E mult mai usor si intelept sa dam importanta si atentie prevenirii bolilor trupesti, dar si diagnosticarii si terapiei facute la timp, la inceputul lor, decat atunci cand se agraveaza si se cronicizeaza, infectand si atacand, de multe ori mortal, trupul nostru. Acelasi lucru este valabil si pentru bolile sufletesti, care sunt pacatele si patimile noastre. E mai intelept sa ne straduim sa infruntam cugetele noastre, decat sa le nesocotim si sa alergam in zadar dupa ce pacatul a avut loc si ne-a ranit mortal sufletul. Astfel, fara niciun pic de exagerare, e o chestiune de viata si de moarte discernerea si infruntarea cugetelor vatamatoare si ucigatoare de suflet, si spovedania la parintele nostru duhovnic.

(lipsa text)

EdiÈ›ia integrală

Alcătuit ca un manual de viaÈ›ă mistică È™i duhovnicească, Războiul nevăzut se adresează atât începătorilor în viaÈ›a duhovnicească, cât È™i celor sporiÈ›i, punând la îndemână, într-o manie­ră metodică È™i sistematică, îndemnuri pentru toate treptele vieÈ›ii spiritual-morale în duh isihast. Lucrarea de faÈ›ă – un adevărat ghid practic de spiri­tualitate ortodoxă necesar a fi studiat zilnic – îmbină foarte armonios temele practice È™i teoretice ale vieÈ›uirii creÈ™tine în acord cu exigenÈ›ele Evangheliei, determinând cititorul să se ridice de la problemele È™i confruntările de fiecare zi la analiza experienÈ›elor duhovniceÈ™ti, în scopul călăuzirii pe calea desăvârÈ™irii, adică al curăÈ›irii de patimi È™i al luminării minÈ›ii, al rugăciunii inimii È™i al îndumnezeirii, în vederea dobândirii mântuirii – rostul vieÈ›ii noastre pe pământ.

***

„Neîndoielnic, Războiul nevăzut rămâne cea mai citită È™i universal difuzată È™i chiar cea mai iubită carte a lui Nicodim, celebrată drept un «adevărat imn al duhului mistic al PărinÈ›ilor ortodocÈ™i È™i oglinda cea mai curată a inimii È™i sufletului preaortodoxului Sfânt Nicodim», după cum subliniază È™i părintele Teoclit Dionisiatul.” (Elia Citterio)

***

Această carte pe care, copilul meu, È›i‑o dau spre a o citi stăruitor, din care poÈ›i afla adevărata icoană a fiecărei virtuÈ›i, este ÎnsuÈ™i Stăpânul Hristos. Fiindcă El, ca Cel Ce este Cartea VieÈ›ii, nu doar dă luminare minÈ›ii prin cuvinte, ci È™i prin pilda Sa vie ne umple de înflăcărare voinÈ›a. Căci nimeni È™i nimic nu vor putea să‑ți lămurească desăvârÈ™it chipul dobândirii tuturor virtuÈ›ilor aÈ™a cum È›i‑l va tâlcui aici Iisus Cel Răstignit È™i Înviat.

Cauza razboiului consta in lepadarea oamenilor de Dumnezeu si de legea Lui.  Lepadarea de Dumnezeu si netrebnicia din timp de pace a oamenilor provoaca razboiul.  Atunci cand oamenii merita razboiul, atunci cand acumuleaza cauze de razboi, razboiul vine fie ca o vor ei, fie ca nu o vor.  Precum aceia ce beau apa cu bacili de tifos se molipsesc de tifos si tifosul este inevitabil, asa si cei ce, lepadandu‑se de Dumnezeu, se adapa cu ganduri, pofte si fapte potrivnice lui Dumnezeu, atrag asupra lor molima razboiului, si razboiul devine inevitabil.  Atata vreme cat oamenii se razboiesc cu Dumnezeu prin gandurile, poftele si faptele lor, degeaba viseaza la pace.  Fie ca vor sau nu, razboiul n‑are cum sa nu vina acolo unde este semanata samanÈ›a razboiului.  Razboiul impotriva lui Dumnezeu, pe fata sau intr‑ascuns, duce inevitabil la razboi intre oameni.  Ca nu este pace necredincioÈ™ilor, zice Domnul(Isaia 48, 22).  In zilele noastre, se vorbeste in gura mare despre pace mai mult decat oricand, in vreme ce popoarele se pregatesc de razboi mai mult decat oricand.  Este greu ca aceasta fatarnicie sa nu fie pedepsita prin razboi.

Ignoranta noastra referitoare la cunoasterea exacta a scopului vietii noastre crestine, precum si necunoasterea adevaratilor dusmani ai mantuirii noastre ne fac sa fim usor de prins in capcanele demonilor. Niciodata nu trebuie sa uitam ca cei trei dusmani ai mantuirii noastre: trupul, lumea pacatului si diavolul nu au vreo perioada de armistitiu si de aceea suntem datori cu atentie sa ne pazim cu grija pe noi insine de ei, pentru ca trecem prin multe capcane mortale ascunse. Cerand luminarea si ajutorul lui Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, mijlocirile Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu si Pururea- Fecioarei Maria si rugaciunile tuturor Sfintilor Ortodoxiei, suntem chemati sa luptam pentru curatirea noastra de diferite patimi pacatoase si pentru dobandirea virtutilor evanghelice si sa traim, in general, o viata cu roade vrednice de pocainta, pentru a avea nadejde de mantuire.

Neîntrecut predicator al Ortodoxiei moderne, Mitropolitul Antonie de Suroj ne poartă într-o călătorie duhovnicească spre sărbătoarea Învierii, tâlcuind pe înţelesul tuturor pildele Triodului. Orbul Bartimeu ne învaţă să-L cunoaştem cu ochii minţii pe Hristos; Vameşul şi Fariseul ne arată deosebirea dintre lege şi smerenie; Zaheu vameşul se urcă pe arborele pământului muritor pentru a-L vedea pe Pomul Vieţii. În paginile acestei cărţi vom afla una dintre cele mai profunde tâlcuiri ale pildei Fiului risipitor, care se întoarce la Tatăl, după ce mândria l-a aruncat în cele mai de jos. Pilda despre Judecata de Apoi este o chemare la bucuria pocăinţei, la bucuria lacrimilor care nasc nădejde. Firesc pentru orice călătorie hermeneutică în lumea parabolelor Bibliei, volumul se încheie cu Crucea şi Învierea, „fiindcă Bucuria Învierii este ceva pe care noi trebuie să învăţăm să o trăim, dar o putem trăi doar dacă învăţăm mai întâi tragedia Crucii Să nu uităm nici o clipă că sfârşitul călătoriei noastre este întâlnirea cu Hristos Cel Înviat.”Această carte este a doua ediÈ›ie, revizuită, a volumului „Reflecţii. O călătorie duhovnicească”.

O carte provocatoare, prin titlul ei, È™i mult lămuritoare, prin conÈ›inutul ei. Lucrarea ne arată că evoluÈ›ia spontană a cultului divin, marcată uneori de evoluÈ›ia intenÈ›ionată, indiferent cum vrem să o numim pe aceasta din urmă, a conservat È™i a aprofundat mereu unul dintre scopurile esenÈ›iale ale cultului divin, acela de a ne oferi experienÈ›a deplină a vieÈ›ii în Hristos. Nădăjduind că toÈ›i aceia care o vor lectura vor dobândi, nu doar mai mai multă cunoÈ™tinÈ›ă, ci È™i mai mult folos duhovnicesc.

Pr. Prof. Viorel Sava

In fiecare zi avem aceasta oportunitate, avem acces la calea sfinteniei, putem porni pe drumul spre sfintenie.

Trecem rascrucile drumurilor, alegandu-l de fiecare data pe celalalt, fara sa ne pese unde ne ducem.

Mersul nostru a pierdut calea dreapta - oricare dintre drumuri ne poate parea cel drept.  Si totusi in fiecare rascruce unul dintre drumuri este cel drept.  Nu facem altceva in fiecare zi decat sa refuzam acest drum, mai mult sau mai putin explicit, mai mult sau mai putin constient.  Refuzul sfinteniei este integral opera modernaitatii, a pseudo-modernitatii, sau poate cu o expresie mai potrivita a post-umanitatii.

Post-omul poate refuza, din vocatia sa de apartenenta la clasa sau la regnul modern sau post-modern - si nu la cel dumnezeiesc -, poate refuza - si o face - singura sa salvare: mantuirea.