(lipsa text)

Vremurile grele prin care trecem, feluritele stramtori care ne preseaza, obligatiile de crestini si datoriile de cetateni Romani, adeseori ne silesc sa privim inapoi la viata petrecuta si sa observam cu atentie la virtutile mult folositoare pe care sa le pastram, dezvoltandu-le si la viciile pagubitoare, contra carora sa luptam spre a le smulge din fiinta neamului nostru.

Unul dintre viciile care a pagubit mult neamul nostru, sugand ca o lipitoare agonisita si vlaga romanului, este moda cu luxul, impodobirile, inzorzonarile, slutirile si feluritele impopotonari.  Moda, luxul si impodobirile acestea desarte, au secatuit multi bogati romani, a facut pe multi functionari (si functionare) saraci, sa-si amaneteze leafa pe luni de zile inainte, spre a putea face fata in lume dupa moda zilei si asa, unii dintr-insii saracind, nealimentandu-se omeneste, au cazut in felurite boli si s-au pierdut in mizerie.

Din cuprins:

CredinÈ›a deÈ™artă în destin
Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
Păcăleala ghicirii cu ghiocul
Păcăleala ghicirii în cafea
Păcăleala ghicirii cu bobii
SuperstiÈ›ia numărului 13
Păcăleala ghicirii în palmă
Spiritismul, necromanția sau vorbirea cu morții
Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase

Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului. 

• * Cand sa ne rugam? 
• * Cui sa ne rugam? 
• * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare 
• * Mesele zilei 
• * Rugaciune de calatorie 
• * Roaga-te cand pleci de acasa... 

Minuni in profetiile Vechiului Testament 
Minunile despre zamislirea si nasterea Maicii Domnului 
Minunile Maicii Domnului cu cei pacatosi Minunile Maicii Domnului facute cu cei morti 
Minunile Maicii Domnului facute prin Sfintele Icoane... 

Dumnezeasca Liturghie e partea cea mai de căpetenie a cultului creÈ™tin. Ceea ce este capul pentru întreg corpul omenesc; Altarul pentru întregul edificiu al bisericii; rădăcina pentru corpul copacilor È™i plantelor;[...] soarele faÈ›ă de lună, stele È™i pământ; aceea este Dumnezeiasca Liturghie unită cu Sfânta Euharistie pentru toate divinele servicii bisericeÈ™ti. În timpul acestei DumnezeieÈ™ti Slujbe se aduce lui Dumnezeu, sub chipul Pâinii È™i Vinului, acelaÈ™i sacrificiu de împăcare adus la Cina cea de Taină È™i pe Crucea de pe Golgota, adică însuÈ™i Preasfântul Trup pironit pe Cruce È™i Sângele vărsat de Domnul nostru Iisus Hristos drept jertfă pentru iertarea păcatelor, însă în mod nesângeros. Pentru aceasta, ea se mai numeÈ™te È™i "Jertfa cea fără de sânge". Preasfântul Trup È™i Sânge al Domnului Hristos, se dă întotdeauna credincioÈ™ilor creÈ™tini, spre împărtăÈ™ire, sub chipul Pâinii È™i Vinului, pentru a se întări cu puterea Dumnezeiască existentă într-însele spre viaÈ›a È™i fericirea veÈ™nică.

Protos. Nicodim MăndiÈ›ă

"Prin porunca a III-a a Decalogului, Dumnezeu ne poruncește:Sa nu iei Numele Domnului Dumnezeului tau in desert.

La aceasta porunca gresesc: toti hulitorii si cei care fac juraminte sau care pun pe altii sa faca juraminte si cei care calca juramintele; cei care la fiecare pricina pomenesc pe Dumnezeu, zicand: Dumnezeu stie, zau, zau lui Dumnezeu, pe legea mea si altele asemenea; cei care fagaduiesc lui Dumnezeu sa faca vreun lucru bun si nu-si implinesc fagaduintele lor; proorocii mincinosi; cei care cer de la Dumnezeu cereri necuviincioase dupa voile lor, cereri potrivnice mantuirii lor; cei care intrebuinteaza cuvintele Dumnezeiestilor Scripturi la glume si rasuri; cei care nu sufera bolile trupesti, feluritele lipsuri ori ispite, cu rabdare si multumire, ci cartesc prihanind pe Dumnezeu ca pe un nedrept; cei care hulesc pe Dumnezeu, Numele Lui, Cortul sau Biserica, cele Sfinte si pe Sfintii Lui din cer si cei care fac si pe altii sa hulesca; cei care zic ca Dumnezeiasca Scriptura cuprinde basme, impotrivindu-i-se, si lauda mai mult cartile paganilor; cei care isi calca fagaduinta data la Sfantul Botez, dezertand la credinte si vietuiri anticrestinesti potrivnice Ortodoxiei."

Protos. Nicodim Mandita

Cartea aceasta este un minunat dascal, care edifica pe cititorii atenti, ii clarifica in mai multe nelamuriri, ii indrumeaza minunat, pentru a deveni mai buni, mai devotati binelui, stele calauzitoare pe calea vietii si a mantuirii. In lumina citirii si istorisirii acestor minuni, multi necredinciosi disperati si uratori ai binelui, imbratiseaza credinta vie, spreranta, dragostea Sfanta, cei mandri imbratiseaza smerenia, hulitorii slavoslovia, zgarcitii mila necuratii curatia, maniosii blandetea, zavistnicii bunatatea, lenevosii harnicia, lacomii cumpatarea, sufletul intristat isi afla imediat felurite pilde de mangaiere si incurajare sufleteasca.

Din cuprins:

CredinÈ›a deÈ™artă în destin
Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
Păcăleala ghicirii cu ghiocul
Păcăleala ghicirii în cafea
Păcăleala ghicirii cu bobii
SuperstiÈ›ia numărului 13
Păcăleala ghicirii în palmă
Spiritismul, necromanția sau vorbirea cu morții
Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase

Sunt unii care acuza indreptarele de spovedanie in general, si pe cel al parintelui Nicodim Mandita in particular, ca mai mult ar face rau decat bine.  Unii spun de pilda ca acei crestini care se spovedesc folosind indrumarul se concentreaza pe pacatele mici si de aceea le pierd din vedere pe cele mari.

La prima vedere, argumentul unor astfel de critici pare foarte logic si rational.  Insa tocmai aici sta pericolul, mai cu precadere in randul nostru celor ce avem pretentii ca suntem mai scoliti, ca avem diplome si ii privim cam de sus pe oamenii mai simpli.  Din pacate, multi dintre noi ne limitam doar la ratiune, si uitam ca harul lui Dumnezeu nu lucreaza in omul care se calauzeste numai dupa ratiunea cu care e inzestrata firea noastra cazuta.

Insusi Dumnezeu in porunca a VI-a a Decalogului, porunceste tuturor zicand:  Sa nu ucizi (Ies. 20,13).  Imnpotriva poruncii acesteia gresesc: cei ce omoara pe cineva trupeste, sau cu mana lor, sau prin altii, sau cu sfat, sau cu ajutorul si indemanarea lor; cei ce omoara pe cineva sufleteste, precum sunt ereticii, invatatorii cei mincinosi, care dau in lume invataturi potrivnice Ortodoxiei si toti crestinii aceia care pricinuiesc sminteala altora cu pilda vietii lor stricate si rele, cei care in vremea ciumei si a altor boli molipsitoare stiindu-se ca sunt molipsiti se amesteca cu ceilalti si ii molipsesc; cei ce se omoara singuri si in scurt: toti cei care se arunca pe sinesi in primejdii.  La acesta porunca se incadreaza si mania, zavistia si celelalte patimi care sunt pricinuitoare de ucidere.  Inca greseste si daca cineva a poftit raul aproapelui, s-a bucurat de ticalosiile lui; de l-a zavistuit si s-a mahnit de binele lui; de are vrajba cu altul si pofteste sa-i faca rasplatire; de nu a iertat pe vrajmasul sau, sau nu a cerut iertare de la el; de a izgonit pe saraci cu cuvinte ocaratoare; de a dat buruieni ca sa lepede femeia copilul; de a tinut parte celor rai; de a pus sminteala si a pricinuit vrajbe de a batut pe cineva, sau a ranit; de a mustrat pe cineva, fara dreptate, din manie si nu din dragoste; de a luat stapanire de dascal, sau de judecator, sau de doctor, sau de Preot, sau de Duhovnic, sau de Arhiereu, sau de boier, nefiind vrednic, sau a facut pe altii nevrednici de au luat; de s-au vatamat din multa mancare si betie, sau din pofte trupesti si alte necuviinte.

Protos. Nicodim Mandita