Intamplari minunate din vremea noastra
2 recenzii (nota 5.0)

Aceasta lucrare este rodul muncii valoroase a Parintelui Petroniu, care a adunat laolalta marturii despre minunile savarsite de Dumnezeu sau de Maica Domnului asupra oamenilor din contemporaneitate si care au fost deja publicate in diverse alte lucrari.  Cartea ne da speranta ca si in zilele noastre se fac minuni celor care cu credinta cer de la Dumnezeu interventia Lui in viata lor.

Editura: Anastasis
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-8034-24-9
Numar de pagini: 112


Status: momentan indisponibil
Pret: 7.00 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul
Mesaje: (2) - Pagina 1 din 1
:
5.0
2013-06-10 16:13:18
Ierom. Petroniu Tănase 112 pagini …aceste întâmplări minunate sunt culese şi traduse din diferite cărţi publicate în limba greacă de Arhimandritul Petroniu Tănase din Schitul românesc Prodromu - Sf. Munte Athos [pe când era ieromonah] Una din marile personalităţi ale vieţii monahale atonite contemporane este părintele arhimandrit Petroniu Tănase de la Schitul românesc Prodromu. Părintele Petroniu este arhicunoscut în Sf. Munte ca un om al rugăciunii, al nevoinţei şi al scrisului. L-am întâlnit de câteva ori în peregrinările prin Athos şi m-am putut convinge de sfinţenia vieţii sale, de bunătatea sufletească ca şi de aleasa sa înţelepciune. Lucrarea de faţă intitulată “Întâmplări minunate din vremea noastră” este rodul muncii valoroase a Părintelui Petroniu, care a adunat laolaltă mărturii despre minunile săvârşite de Dumnezeu sau de Maica Domnului asupra oamenilor din contemporaneitate şi care au fost deja publicate în diverse alte lucrări. Cartea ne dă speranţa că şi în zilele noastre se fac minuni celor care cu credinţă cer de la Dumnezeu intervenţia Lui în viaţa lor. Binecuvântăm iniţiativa editurii Anastasis din Sibiu pentru gândul frumos de a da la lumina tiparului în româneşte această lucrare şi rugăm pe Dumnezeu “Cel care face minuni”(Ps. 85, 9) fără de număr să reverse harul credinţei, al nădejdii şi al dragostei asupra cititorilor. - P.S. Visarion Bălţat Fragment din carte: Vedenia pe care a avut-o un om din Iugoslavia in anul 1976 …fiind invalid de razboi merg in fiecare an sa fac tratament medical la una din statiunile noastre balneare. Mi-am intrerupt tratamentul in acel an pentru a merge la parastasul unei rude apropiate. Cum mergeam, am observat intr-o statie locala de aurobuze printre mai multi oameni un calugar si o calugarita… Cei doi calugari faceau semne cu mana ca sa opreasca vreo masina, dar in zadar, toti ii ocoleau. Soferul in cauza hotaraste sa opreasca si sa-i ia pe cei doi. Nu era un om religios, dar avea o deschidere pentru a da o mana de ajutor si a-i duce la o manastire ce era in drumul lui. Cum conducea, cei doi il suprind pe sofer spunandu-i pe nume si aratandu-i ca stiau de unde vine acesta, incotro se duce si ca ii cunosc familia…Ii cunosteau viata si bunatatea inimii lui, faptul ca nu era credincios. De fapt intreaga lui viata cu bune si rele precum si planurile lui pe care le nutrea in adancul inimii lui… Uitandu-se in oglinda el ii observa pe cei 2 calugari avand fetele luminoase si aureole in jurul capetelor. Tremura de frica si intelesese ca acestia nu erau oameni obisnuiti… Inainte de a cobora din masina cei doi il roaga pe sofer ca ceea ce i s-a intamplat si ceea ce avea sa i se mai intample in ziua aceea sa nu le povesteasca nimanui mai repede de 3 luni. Coborand din masina pentru a le deschide portiera, are supriza sa nu mai gaseasca pe nimeni in spatele masini… Trage la un hotel sa se odihneasca si in somn ii apare un inger care ii spune ca ii dusese cu masina pe sfantul Apostol Petru si sfanta Paraschiva. Ingerul ii spune ca : „tu crezi ca viata omului se reduce la a manca si la a bea si a se imbraca, cat traieste, iar daca moare ii ajunge cei aproape 2 metri de pamant”. Ingerul ii spune ca moartea nu este sfarsitul vietii, ci loc si stadiu prin care trebuie sa treaca omul. Dumnezeu a creat pe om din pamant, i-a suflat Duh Sfant si omul a devenit suflet viu. …si apoi ingerul ii dezvalui calatoria sufletelor dupa moarte… CUPRINS: Cuvânt înainte - P.S. Visarion Bălţat O mare minune din vremea noastră Întoarcerea din altă viaţă Cu înşişi ochii mei Sângele Maicii Domnului “Hristos în frac” Salvare neaşteptată Trei morţi Minunea Sfinţilor Arhangheli Banditul Eustatie se face călugăr Povestea unui osândit în iad

:
5.0
2013-06-10 16:08:55
După Hronograf strămoşii noştri ai românilor au vechimea de 4939 ani. De la Noe ne tragem. Tatăl nostru este Iafet, strămoş tiras=tracii şi magog=sciţii, copiii lui Iafet, anul 2500 de la creaţie. HRONOGRAF. Adică numărare de ani. De la Adam, anul 1 de la Creaţie, pînă la anul 3600 după Creaţie. Transcris din chirilică în limba română, de diaconul Gheorghe Băbuţ. Conţine 17 Hărţi documentare. "ŢARA MEA ESTE PÎNĂ ACOLO UNDE SE VORBEŞTE ROMÂNEŞTE -DE LA TISA PÎNĂ LA BUG". (IstoricuI Iorga N. ). Hronograful a fost scris de Caldei, pe vremea lui Avraam, la anul 3500 de la Facerea lumii. In anul 1000 dupa Hristos, istoricul Gheorghe Chedrinul in Constantinopol il traduce in limba greaca; apoi Sfantul Dimitrie al Rostovului il traduce in limba rusa; a fost copiat apoi la Iasi in anul 1591, publicat la Venetia la anul 1691. In anul 1821 il foloseste Goethe in Germania. In 1837 este tradus in limba chirilica de mitropolitul Veniamin Costache; dupa 155 de ani apare in limba romana, la Editura Pelerinul Roman, la Oradea, in anul 1992 editia 1, iar in anul 2005 edita a 2-a. (agaton.ro)

--Pagina 1 din 1--

Carti similare


    • De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
      IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
      După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
      Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
      Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
      Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
      Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
      Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
      Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
      Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
      Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
      Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

    • ercetările contemporane au evidenÈ›iat impactul pe care îl are consumul excesiv de zahăr asupra organismului nostru. Dincolo de bucuria momentană pe care o aduce o prăjitură sau un desert cu zahăr, consecinÈ›ele pe termen lung pot fi serioase. Din fericire, opÈ›iunile precum deserturile fără zahăr devin o alegere tot mai populară È™i benefică pentru sănătatea noastră.
      Consumul excesiv de zahăr este asociat cu diverse probleme de sănătate, precum creÈ™terea riscului de obezitate, diabet de tip 2 È™i afecÈ›iuni cardiace. Cercetările au arătat că zahărul adăugat în exces poate duce la inflamaÈ›ii cronice în organism, afectând în mod negativ funcÈ›iile sistemului imunitar È™i ale organelor interne.

      Optarea pentru deserturi fără zahăr reprezintă o modalitate de a ne satisface pofta de dulce fără a compromite sănătatea. Aceste deserturi sunt adesea realizate cu îndulcitori naturali, precum mierea, ştevia sau fructele, oferindu-ne gustul dulce fără a recurge la efectele negative ale zahărului rafinat.

      Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătate, deserturile fără zahăr se încadrează perfect într-un stil de viaÈ›ă echilibrat È™i într-o dietă sănătoasă. Ele pot fi o sursă valoroasă de nutrienÈ›i esenÈ›iali È™i pot contribui la menÈ›inerea unui nivel constant de
      energie, evitând creÈ™terile bruÈ™te È™i scăderile de zahăr din sânge.
      Astfel, alegerea deserturilor fără zahăr nu este doar o opÈ›iune delicioasă, ci È™i o decizie înÈ›eleaptă pentru sănătatea noastră pe termen lung.

      În bucătărie, explorarea È™i adoptarea unor reÈ›ete creative fără zahăr devin o oportunitate de a experimenta cu ingrediente sănătoase È™i de a încorpora gusturi noi È™i inovative în dieta noastră. Astfel, putem transforma modul în care privim È™i selectăm deserturile, contribuind la un stil de viaÈ›ă mai echilibrat È™i plin de vitalitate.

Volume apartinand de la aceeasi editura

watch series