Cinci lectii despre Ortodoxie
Colectia: Alte carti
Autor:

pspanCuprins/spanbr /spanPrefata/spanbr /spanCe poate aduce Ortodoxia in Occident 5/spanbr /spanCuvant inainte 7/spanbr /spanI. Ortodoxia 9/spanbr /spanII. Icoana 35/spanbr /spanIII. Cantarea bisericeasca 63/spanbr /spanIV. Rugaciunea lui Iisus 71/spanbr /spanV. Femeia in Biserica 105/spanbr /spanCateva elemente pentru un vocabular ortodox 127/span/p

Editura: Renasterea
Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-607-237-3
Numar de pagini: 158


Status: in stoc
Pret: 21.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Părintele Ierodiacon Justinian Stoica s-a născut la 24 aprilie 1938, în duminica Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, din părinÈ›ii Stelian È™i Maria, în comuna Aninoasa, judeÈ›ul ArgeÈ™. Născându-se pirpiriu, părinÈ›ii lui, crzând că nu va trăi, în aceeaÈ™i zi l-au botezat, punându-i numele Ion.
      - a făcut 7 clase elementare în comuna natală È™i 2 ani È™coală profesională metalurgică la Câmpulung Muscel;
      - între anii 1954-1956 a lucrat la mina de cărbuni de la BerevoieÈ™ti, judeÈ›ul ArgeÈ™, ca forjor È™i mecanic trolist;
      - în septembrie 1956 a mers în Moldova È™i s-a închinoviat în obÈ™tea mănăstirii Slatina, judeÈ›ul Suceava, unde a vieÈ›uit până în mai 1959 când a fost alungat din cinul monahal cu decretul comuniÈ™tilor 410/1959;
      - a făcut 10 luni armată la munci agricole È™i la construcÈ›ii;
      - 10 ani a fost salariatul Patriarhiei Române la mănăstirile: Curtea de ArgeÈ™, Cheia È™i Sinaia. La Curtea de ArgeÈ™ a făcut Liceul seral;
      - din august 1970 È™i până în martie 1981 a vieÈ›uit în obÈ™tea mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, judeÈ›ui BraÈ™ov, timp în care, 1970-1974 a făcut, la zi, Facultatea de Teologie de la SIbiu;
      - la 15 august 1974 a fost hirotonit diacon celib, iar la 6 august 1975 a fost făcut călugăr, primind numele Justinian;
      - în martie 1981 a mers ca turist în Israel È™i Grecia. Ajuns în Muntele Athos, la Schitul românesc Prodromu pe 12 mai 1981, când avea 43 ani, nu s-a mai întors în È›ară;
      - după 40 ani vieÈ›uiÈ›i în Muntele Athos, la sfârÈ™itul lunii mai 2021, a revenit în È›ară, când ajunsese la 83 ani.

    • ppspanCuvant de salut catre cititorul roman/spanbr /br /spanSemnul intrebarii din titlul incursiunii de fata in universul Bisericii Ortodoxe poate parea straniu intr-o publicatie in limba romana, intrucat a luat nastere intr-un context cultural si confesional in care Biserica Ortodoxa reprezinta o minoritate, pe cand Romania este o tara majoritar ortodoxa. Ontr-o societate confesional omogena, nu se pune intrebarea referitoare la identitatea apartenentei religioase. On mod obisnuit, comportamentul este ghidat de motoul: „este chiar asa si e bine asa”. Doar provocarea printr-o alta traditie suscita intrebarea despre modul specific al propriei traditii si despre valoarea identitatii personale. Aceasta provocare dialogica intr-o tara majoritar catolica si evanghelica cum este Republica Federala Germania, unde eu am petrecut marea parte a vietii mele precum si anii maturitatii, constituie orizontul duhovnicesc al reflectiilor mele despre lucrarile, activitatea si fiinta Bisericii Ortodoxe, al carei membru am devenit prin nasterea intr-o tara ortodoxa, anume in Grecia, unde, mai tarziu, am dedicat studiul meu teologiei ei si careia, in cele din urma, am putut sa-i slujesc in Apus. Emigrarea in tari vestice catolice si protestante a pus in contact credinciosii ortodocsi proveniti din diverse traditii cultural-nationale si a creat noi structuri de organizare. Experienta nu a fost lipsita de dificultati si conflicte. Aici se remarca filetismul, ponderea exagerata a nationalitatii in identitatea confesionala a Ortodoxiei, care reprezinta „calcaiul lui Ahile” al Bisericii Ortodoxe, cu toate ca in 1872 un „Mare si Sfant Sinod” in Constantinopol a condamnat „discriminarile etnice si certurile nationale, rivalitatile si discordia din cadrul Bisericii lui Hristos”. On acest context, devine finalmente evident ca in Biserica Ortodoxa exista o prapastie intre ecleziologie si realitatea ecleziala. O dovada la indemana este Sinodul din Creta din iunie 2016 a carui pregatire a luat un nou avant in anul 1961. On aceasta privinta, sectiunea cartii despre acest Sinod, nou adaugata in postfata cartii, ofera o examinare de perspectiva a Ortodoxiei, careia ii este dedicata cartea aceasta. Ca membru grec al unei Ortodoxii apusene de identitate rasariteana, afl ata in devenire, privesc spre ecumenicitatea Bisericii Ortodoxe, care isi actualizeaza catolicitatea in Bisericile sale locale, si ii salut calduros pe surorile si fratii mei romani, traitori in credinta Bisericii celei una, sfi nte, sobornicesti si apostolice, si ma bucur ca aceasta carte, scrisa intr-o limba in al carei spatiu Biserica Ortodoxa reprezinta o minoritate, devine accesibila in limba unei Biserici locale patriarhale ce reprezinta a doua mare putere in familia Biseric/spanspanbr //span/p/p
watch series