Lecturile biblice in cultul ortodox

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-606-607-284-7
Status: in stoc

Lecturile biblice in cultul ortodox

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Renasterea
Numar de pagini: 270

ppspanNe dorim sa punem la dispozitia cititorilor nostri un studiu al pericopelor biblice folosite in slujbele noastre, ca o introducere in gandirea Bisericii, in masura in care liturgistii nostri, de cele mai multe ori anonimi, au ales pslami, profetii, pilde, lecturi de la apostoli sau din Evanghelie si le-au asezat in cadrul rugaciunii publice si in slujba tainelor crestine. Pentru a ne indeplini telul, in interpretarea noastra, trebuie sa ramanem fideli Cuvantului lui Dumnezeu si glasului Bisericii rugatoare; avem nevoie de o hermeneutica bazata pe Traditie si nu putem decat sa deplangem faptul ca una ca aceasta ar putea starni un interes scazut in acele cercuri academice inca angajate in ideologia depasita a pozitivismului./spanbr /br /spanGeorges Barrois/span/p/p

Pret: 25.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • ppspanCuvant de salut catre cititorul roman/spanbr /br /spanSemnul intrebarii din titlul incursiunii de fata in universul Bisericii Ortodoxe poate parea straniu intr-o publicatie in limba romana, intrucat a luat nastere intr-un context cultural si confesional in care Biserica Ortodoxa reprezinta o minoritate, pe cand Romania este o tara majoritar ortodoxa. Ontr-o societate confesional omogena, nu se pune intrebarea referitoare la identitatea apartenentei religioase. On mod obisnuit, comportamentul este ghidat de motoul: „este chiar asa si e bine asa”. Doar provocarea printr-o alta traditie suscita intrebarea despre modul specific al propriei traditii si despre valoarea identitatii personale. Aceasta provocare dialogica intr-o tara majoritar catolica si evanghelica cum este Republica Federala Germania, unde eu am petrecut marea parte a vietii mele precum si anii maturitatii, constituie orizontul duhovnicesc al reflectiilor mele despre lucrarile, activitatea si fiinta Bisericii Ortodoxe, al carei membru am devenit prin nasterea intr-o tara ortodoxa, anume in Grecia, unde, mai tarziu, am dedicat studiul meu teologiei ei si careia, in cele din urma, am putut sa-i slujesc in Apus. Emigrarea in tari vestice catolice si protestante a pus in contact credinciosii ortodocsi proveniti din diverse traditii cultural-nationale si a creat noi structuri de organizare. Experienta nu a fost lipsita de dificultati si conflicte. Aici se remarca filetismul, ponderea exagerata a nationalitatii in identitatea confesionala a Ortodoxiei, care reprezinta „calcaiul lui Ahile” al Bisericii Ortodoxe, cu toate ca in 1872 un „Mare si Sfant Sinod” in Constantinopol a condamnat „discriminarile etnice si certurile nationale, rivalitatile si discordia din cadrul Bisericii lui Hristos”. On acest context, devine finalmente evident ca in Biserica Ortodoxa exista o prapastie intre ecleziologie si realitatea ecleziala. O dovada la indemana este Sinodul din Creta din iunie 2016 a carui pregatire a luat un nou avant in anul 1961. On aceasta privinta, sectiunea cartii despre acest Sinod, nou adaugata in postfata cartii, ofera o examinare de perspectiva a Ortodoxiei, careia ii este dedicata cartea aceasta. Ca membru grec al unei Ortodoxii apusene de identitate rasariteana, afl ata in devenire, privesc spre ecumenicitatea Bisericii Ortodoxe, care isi actualizeaza catolicitatea in Bisericile sale locale, si ii salut calduros pe surorile si fratii mei romani, traitori in credinta Bisericii celei una, sfi nte, sobornicesti si apostolice, si ma bucur ca aceasta carte, scrisa intr-o limba in al carei spatiu Biserica Ortodoxa reprezinta o minoritate, devine accesibila in limba unei Biserici locale patriarhale ce reprezinta a doua mare putere in familia Biseric/spanspanbr //span/p/p
    • Când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiÈ›i în cealaltă stă scris în Evanghelie (Mt. 10, 23). Supunându-se acestei porunci divine, sute de mii de ruÈ™i È™i-au părăsit, în 1917, casele părinteÈ™ti È™i s-au răspândit în toată lumea, din Extremul Orient, trecând prin Europa , până în America de Sud. CâÈ›iva ani mai târziu, grecii din Asia Mică au avut parte de aceeaÈ™i soartă. După Al Doilea Război Mondial, un alt val de emigranÈ›i din Rusia, Serbia, România, Bulgaria, s-a adăugat celui precedent. Pronia cerească nu i-a abandonat pe aceÈ™ti nefericiÈ›i, dându-le îndrumători spirituali, un fel de Moise. Printre aceÈ™tia a fost arhiepiscopul Ioan Maximovici, canonizat în 1994. După ce a părăsit Rusia, a poposit la Constantinopol, apoi s-a stabilit în Iugoslavia, unde a primit preoÈ›ia. Numit episcop de Shanghai, unde exista o importantă colonie rusă, mai apoi È™i-a însoÈ›it turma de refugiaÈ›i în Filipine. De acolo, a poposit pentru scurtă vreme în Statele Unite, apoi a plecat în FranÈ›a unde a rămas timp de zece ani, pentru ca, în final, să-È™i regăsească credincioÈ™ii din Shanghai la San Francisco. Acolo È™i-a petrecut ultimii ani ai episcopatului. Trăind ortodoxia la dimensiunea sa universală, arhiepiscopul Ioan, cutoae că era profund ataÈ™at de pământul rusesc, a fost păstorul tuturor popoarelor printre care a locuit: sârbii în Iugoslavia È™i diaspora, grecii în Bitola È™i Shanghai, chinezii în Shanghai È™i San Fancisco, români, francezi, olandezi, americani... Om al rugăciunii, care È™i-a dăruit viaÈ›a turmei sale, a avut darul faerii de minuni. Bazată pe numeroase documente È™i mărturii ale fiilor săi sufleteÈ™ti, prezenta biografie este departe de o hagiografie. Să lăsăm timpului È™i în seama altora grija de a desavârÈ™i această icoană.

watch series