Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Pe cerul cel gandit al Bisericii noastre multe stele prealuminoase, adica Sfinti cunoscuti, fac parte din tagma mirenilor. In afara de Mucenici si de Noi-Mucenici, care in majoritatea lor sunt mireni, exista si multi mireni sfinti. Sfintenia, asadar, nu este un privilegiu in exclusivitate al monahilor si al celor sfintiti, ci ea este cu putinta sa fie atinsa de orice crestin care are credinta dreapta si ravna pentru nevointa.

Viata Cuviosului Petru de Atroa constituie inceputul unei serii de mai multe volume cu vieti de Sfinti necunoscuti sau putini cunoscuti, sau cu vieti ale unor Sfinti cunoscuti, insa a caror viata este necunoscuta. Cuviosul Petru a trait in perioada iconomahiei si a fost prigonit pentru cinstirea sfintelor icoane, a fost chinuit pana la sange si intemnitat, insa a ramas neclintit in credinta ortodoxa. A fost marturisitor si, dupa vointa, mucenic. Avea harisma tamaduirilor. Vindeca pe toti bolnavii care ii cereau ajutorul, scotea apa prin rugaciunea sa, avea harisma de a se face nevazut, a inmultit graul si vinul de mai multe ori, avea harisma inainte vederii si cea a stravederii, vazand starea sufleteasca a oamenilor si a inviat doi morti. A fost numit purtator de semne (facator de minuni). Numai in cazul ereticilor, a celor care nu-si marturisisera pacatele si a celor neascultatori nu lucrau harismele sale.

Sfantul Nicolae Planas este unul din sfintii contemporani cu noi pe care Bunul Dumnezeu i-a trimis in aceste vremuri grele pentru ca prin exemplul trairii sale sa sa ne ajute sa urcam drumul spre Mantuire.

Liturghia este piramida uriasa pe care a inaltat-o candva spiritul omenesc, piramida al carei fundament este pe pamant, iar cu varful strapunge cerul si trece dincolo de el, oprindu-se in sanul Dumnezeirii. Ea este rugaciunea cea mai inalta si cultul suprem datorat lui Dumnezeu. Este, daca vrei, o infatisare si o sarutare a Cerului cu pamantul. Totul este prezent in ea: om, Sfinti, Ingeri, Heruvimi, Serafimi, Dumnezeu. Prin ea, cei vii sunt uniti cu cei adormiti in Domnul. Prin ea omul dispare in Dumnezeu si Dumnezeu coboara la om. Mai mult ca orice slujire sfanta, Liturghia coboara Cerul pe pamant intre oameni, in inimi.

O poveste extrem de emotionanta, care se citeste pe nerasuflate, cu sufletul la gura, asteptand mereu limpezirea unor situatii greu de imaginat pentru vremurile in care traim, dar care, cu ajutorul lui Dumnezeu si al Maicii Domnului ajung la bun sfarsit, prin credinta, rugaciune, indelunga rabdare, dar, mai presus de orice, prin purtarea de grija mult milostiva a Domnului si a Precuratei Sale Maici. Aceasta carte prezinta povestea unei bunici care si-a crescut singura cei patru nepoti. Este un model de jertfa atat a bunicii, cat si a nepotilor. A fost greu, au suferit, au plans, le-a fost foame, dar au mers mai departe si, cand nu mai puteau, strigau la Dumnezeu. Si Dumnezeu le-a fost mereu alaturi si nu i-a lasat. Chiar daca au suferit, au stiut si sa se bucure si au avut multa dragoste intre ei.

Acest volum cuprinde articole ce privesc cele mai imporatnte subiecte legate de viata de familie scrise de clerici, oameni de stiinta, dar si simpli familisti. Temele tratate sunt cercetate si analizate din perspectiva duhovniceasca, stiintifica si, mai cu seama, sunt oferite sfaturi si solutii practice. Aceasta este si trasatura principala a cartii: valoarea ei sta in experienta, adica are folos practic. Si, asa cum se stie: cuvintele din experienta de nevoie trebuie sa le primim(Sfantul Isaac Sirul). Nu este lipsita de importanta experienta tuturor celor care au scris, unii ca parinti, care au crescut si invatat corect zeci de copii, altii ca duhovnici experimentati, care, cu ajutorul Harului lui Dumnezeu, au ajutat multe familii si ne ofera sfatul lor luminat si discret, iar altii ca oameni de stiinta, care, printr-o indelungata cercetare si studiere a subiectelor legate de familie, ne ofera cu durere si dragoste esenta intelepciunii lor. Tuturor acestor scriitori le multumim nespus de mult pentru prinosul lor dezinteresat.

Randurile ce urmeaza sunt ale mele si ale tale deopotriva. Ele sunt izvorate din respect, recunostinta si dragoste adanca fata de Staretul Sfintei Manastiri a Cuviosului David, fericitul parinte Iacov Talikis, cel care a adormit spovedind la 21 noiembrie 1991, in cel de-al 71-lea an al vietii sale. Cuviosul se daruia in intregime rugaciunii si singurul lucru pe care il cerea de la Dumnezeu era sa se poata ruga neincetat. Dumnezeu a ingaduit sa-l tiranizeze atatea boli, dar i-a daruit si o putere nemasurata in rugaciune. O traia si se desfata in ea in chip pascal. Adeseori se lasa prada lacrimilor de bucurie si de recunostinta fata de Dumnezeu. Noaptea sau dimineata, inainte de a merge la biserica, monahii treceau pe la chilia sa si il vedeau plangand, curgandu-i lacrimile ca paraiasele, insa expresia fetei lui era tot mai luminoasa.

Acest volum marturiseste despre acei calugari, ale caror inimi si minti au fost strapunse de harul Dumnezeiesc, care au lasat tot ce e mai drag omului pe pamant si s-au dedicat unei sarcini extrem de dificile, si anume renasterea in iubirea lui Dumnezeu. Aceasta carte are patru parti: prima parte cuprinde descrierea vietii unor stareti si asceti ai Manastirii Sfantului Pantelimon din Muntele Athos, un total de 130 de asceti, care s-au remarcat atat prin viata lor duhovniceasca inalta, cat si prin contributia lor la crearea si prosperitatea manastirii. In cea de-a doua, a treia si a patra parte a cartii sunt incluse vietile a 68 de vrednici batrani si asceti ai schiturilor Sf. Andrei si Sf. Ilie, ai chiliilor rusesti, mari si mici, ale pustnicilor si ostenitorilor.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu si al Maicii Domnului am adunat din nou cateva lucrui minunate din viata de zi cu zi pe care le daruiesc cititorilor in cel de-al doilea volum al Povestirilor duhovnicesti. Ele sunt menite sa ne intareasca credinta si sa ne apropie mai mult de Dumnezeu. Fiindca bunatatea lui Dumnezeu nu se opreste aici, speram si noi sa mai scoatem si alte volume, care sa fie spre slava lui Dumnezeu, a Maicii Domnului si a sfintilor care ne sunt alaturi prin mijlocirile lor. Monah Pimen Vlad

Asa precum farurile asezate pe tarmuri povatuiesc pe cei care calatoresc pe mare, tot astfel si farurile duhovnicesti asezate de Dumnezeu povatuiesc pe cei care calatoresc pe marea acestei vieti. Un astfel de far duhovnicesc asezat intre stancile Katunakiei a fost si Staretul Efrem. Acesta, raspunzand chemarii lui Dumnezeu inca de tanar, a plecat in Sfantul Munte al Athonului, singurul loc de nevointa care se potrivea nazuintelor sale ascetice. Aici a trait in desavarsita ascultare fata de staretul sau, Nichifor, virtute care l-a ajutat sa urce foarte repede pe inalte culmi duhovnicesti. Pronia dumnezeiasca, care pe toate le randuieste cu intelepciune, a adus acest "cerb insetat" de apa Vietii sub indrumarea duhovniceasca a renumitului si mult experimentatului isihast Iosif. Desi staretul sau era batranul Nichifor, in nevointa duhovniceasca Parintele Efrem a ramas ucenic credincios al Staretului Iosif pana la moartea acestuia. De la el a invatat lucrarea tainica a rugaciunii mintii, intru care a sporit atat de mult si atat de repede, incat s-a invrednicit inca de tanar sa aiba descoperiri dumnezeisti.

Chinonicarul reprezinta, de cele mai multe ori, un verset din psalmi ce se canta in timpul impartasirii slujitorilor si credinciosilor in cadrul Sfintei Liturghii si care are ca scop crearea unei atmosfere prielnice interiorizarii sufletesti a celor ce se vor uni cu Trupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos. Primul volum al seriei cuprinde o parte din chinonicele existente in manuscrisul MΠT705 (autograf al lui Hurmuz Hartofilax), ce contine cantari la Sfanta Liturghie. S-a realizat o selectie a chinonicelor, astfel incat cartea sa serveasca scopului practic al cantarii la strana.

Format: 16.5x23.5 cm
ISBN: 978-606-666-554-4
Status: in stoc

Valoarea actuala a canoanelor

Colectia: Alte carti
Autor: Dron, Constantin Pr.
Editura: Doxologia
Numar de pagini: 168

ppspan„Studiul de fata va incerca sa implineasca, in parte, [...] lipsa si sa aduca putina lumina si randuiala in haosul de pareri, care domina spiritul nostru public. Oncercarea e indrazneata. Noi nu ne incumetam a spune ca vom dezlega definitiv intrebari atat de vechi si atat de grele, dar totusi, ridicand putin macar un colt al valului in care, de atata vreme, sta invelit mecanismul vietii noastre bisericesti, intepenit din cauza neintrebuintarii si dat uitarii, din cauza grijilor curente, speram ca sa deschidem altora - mai harnici si mai priceputi - drumul cercetarilor utile, intetindu-le ravna pentru a face, mai tarziu, lucrari complete si superioare”./spanbr /br /spanConstantin Dron/span/p/p

Pret: 18.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
  „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
  „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
  IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
  După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
  Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
  Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
  Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
  Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
  Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
  Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
  Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
  Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
  Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

Staretul Varsanufie de la Optina. Viata si minunile - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Volumul cuprinde marturiile pelerinilor credinciosi care au primit ajutor si folos din partea Cuvioasei Parascheva.

Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva. Marturii ale inchinatorilor - Vol. 1 - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Adunandu-si toate simturile inauntru, silindu-si mintea impreuna cu duhul, atintind-o si legand-o strans si, intr-un cuvant, tintuind-o de Crucea lui Hristos, Sfantul Grigorie repeta adeseori in rugaciune: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul, cu sufletul plin de tremur, cu gemete si cu inima franta; si uda pamantul cu lacrimi calde ce izvorau abundent din ochii sai.

Rugaciunea lui Iisus in scrierile Sfantului Grigorie Sinaitul - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Cei care spun că nu le pasă de cealaltă viaţă şi că nu vor să vieţuiască dincolo de aceasta se înşală pe ei înşişi, chiar dacă nu sunt conştienţi de aceasta. Căci cum e cu putinţă ca oamenii să nu dorească cealaltă viaţă, când ei nu se mai satură de viaţă, aici, pe pământ, fiind ataşaţi de ea ca stridiile de o stâncă… Toţi oamenii iubesc viaţa, dar unii o iubesc pe cea trupească, trecătoare, în vreme ce alţii o iubesc pe cea duhovnicească, veşnică.
  
  În orice caz, chiar dacă cineva nu ar dori să vieţuiască dincolo de viaţa actuală, ar trebui să ştie că aceasta nu depinde de el, ci depinde de Cel ce ne-a creat...
  
  Dumnezeu este Creatorul şi sprijinitorul universului. Chiar dacă El este înfricoşător şi atotputernic, El te iubeşte mai mult decât te pot iubi mama şi tatăl tău, şi El te va îmbrăţişa dacă tu voieşti să experiezi dragostea pe care El o are faţă de tine.

Filosofi greci crestini moderni despre sufletul omenesc - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Avem in fata un volum de poezie categoric crestina, o poezie extraordinara, cum n-am mai avut in literatura noastra si cum nu este in lumea intreaga. O poezie de mare adancime si caldura despre ortodoxie. O poezie care se va impune in lumea intreaga.
  
  Pr. D. Staniloae

Epifania. Cele din urma poeme de dragoste crestina - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- pppspanAceasta carte de reflectii zilnice a fost scrisa ca ajutor pentru oricine este interesat sa faca din meditatie o parte din viata sa zilnica. Fiecare reflexie, bazata pe un pasaj din Scriptura si, ocazional, pe calendarul zilnic, este scurta, pentru ca sa poata fi integrata intr-un program aglomerat. Meditatiile pot fi citite cate una in fiecare zi, poate in timpul cafelei de dimineata, in tramvai, in drum spre serviciu sau oricand gasesti cinci minute libere. Lectura acestor reflectii este menita sa nasca in cititor dorinta de autocunoastere si examinare zilnica a propriilor ganduri si fapte./span/p/p/p

Cafeaua de dimineata. 365 de reflectii pentru oameni ocupati - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

Volume apartinand de la aceeasi editura

- Traducere din limba greacă de Laura Enache, studiu introductiv de Tatiana Petrache, ediţie îngrijită de Pr. Dragoş Bahrim.
  
  „Cartea Cântării Cântărilor se aseamănă unei femei care străluceÈ™te de frumuseÈ›e È™i care îÈ™i sporeÈ™te frumuseÈ›ea naturală printr-o podoabă de mult preÈ›, dar care este cuvioasă în purtare, iar în ascuns, are dispoziÈ›ii potrivnice foarte înfăÈ›iÈ™ării exterioare. Căci privirea asupra unei asemenea femei stârneÈ™te poftă celor desfrânaÈ›i, cercarea însă vădeÈ™te cuminÈ›enia ei, care nu se potriveÈ™te cu cortul cel dinafară. Tot aÈ™a È™i cu cartea de faÈ›ă: expresia, întocmită într-o formă mai erotică, pare că este ademenirea poftei pentru cei neînvăÈ›aÈ›i, dar cugetul, descoperind celor ce se apropie austeritatea tainelor, face uÈ™or de primit dificultatea înÈ›elesurilor, prin farmecul expresiei È™i imită femeia care se foloseÈ™te de frumuseÈ›e ca de un meÈ™teÈ™ug pentru învăÈ›area înfrânării la cei tineri, luând forma frumuseÈ›ii, dar iconomisind învăÈ›ătura.
  
  Căci femeia, care răpeÈ™te prin simpla privire È™i care stârneÈ™te un dor arzător, cu uÈ™urinÈ›ă miÈ™că mintea celor răpiÈ›i de ea oriîncotro voieÈ™te, punând stăpânire pe cei care sunt dispuÈ™i spre patimă È™i care de voie rabdă robia pentru bucurarea de vederea celei dorite; căci dragostea faÈ›ă de cea care le porunceÈ™te le uÈ™urează lor osteneala poruncilor È™i ei socotesc jugul robiei lor uÈ™or, având tirană constrângerea dispoziÈ›iei lor pătimaÈ™e. La fel È™i această carte care ne stă înainte, cugetul ei atrage cu uÈ™urinÈ›ă pe cititori spre primirea ei, fermecându-i prin expresia seducătoare, dar convingându-i să se supună cuvioÈ™iei contemplaÈ›iei, conducându-i cu îndemânare de la litera părutei patimi la mistagogia dogmelor semnificate.”
  
  Sfântul Nil Ascetul, Talcuire la Cântarea Cântărilor, Prolog 1-2.

Talcuire la Cantarea Cantarilor - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- ppspanAcum nu mai putin de saptezeci de ani, pr. George Florovsky invita insistent lumea academica, si nu numai, spre intoarcerea la izvoare. Ce-i drept, pe ici, pe colo, unii au reusit, altii s-au eschivat, iar altii au ramas in continuare fideli modelului occidental de analiza si de redactare a unei lucrari. On fond, responde ad fontes nu este numai un simplu dicton ce a devenit „celebru” in mediul teologico-academic, ci mai degraba o necesitate a noastra, a ortodocsilor, de a ne reintoarce la izvoarele pe care le citim, le marturisim si le analizam; este intoarcerea la marele tezaur al Bisericii, de care ar trebui sa fim constienti si pe care ar trebui sa-l fructificam la cote maxime. Pe de alta parte, intoarcerea trebuie sa presupuna in mod direct si cunoasterea tezaurului, nu numai formularea unei simple idei despre existenta sa, formulare ce nu va impinge pe nimeni, de altfel, sa depaseasca spatiul ignorantei si al necunoasterii./spanbr /spanConstienti fiind de aceasta realitate, spatiul ecclesial romanesc trebuie sa depaseasca mai ales spatiul dezinteresului manifestat, din pacate, la toate capitolele. Dezinteresul studierii operelor Sfintilor Parinti, receptati mai ales prin filiera occidentala, demonstreaza nu numai un simptom, ci si o necrozare a ideii pr. George Florovsky de a regandi teologia, printr-o (re)intoarcere. Atunci cand ne gandim la acest dicton florovskian, nu trebuie sa ne proiectam interesul doar spre o simpla regandire a ceea ce detine si este specific duhului ortodox, cat mai ales sa intelegem valoarea inestimabila a ceea ce reprezinta tezaurul Ortodoxiei./spanbr /spanDe vreme ce perioadele patristice nu au fost numai acele vremuri in care s-a redactat tumultuoasa istorie ecleziala, suntem datori sa accentuam si realitatea ca:/spanbr /span„vivacitatea duhovniceasca si tensiunea prin care Parintii Bisericii au facut fata problemelor epocii lor constituie un imbold continuu si o obligatie presanta pentru fiecare Biserica care trebuie sa faca fata cu aceeasi promptitudine, vivacitate si claritate la diferitele probleme complexe si la amenintarile potrivnice credintei epocilor urmatoare” ./spanbr /spanAcest fragment al lui E. Schlink ne arata mai cu seama constientizarea importantei Sfintilor Parinti in viata tumultuoasa a Bisericii, de a trai iubind duhul patristic, insa nu incarcati de sentimente reci, ci, mai ales, cuprinsi de o atitudine proiectata spre viitor. „Imbold” vs. „obligatie” sunt cele doua puncte ale „extremitatii” dialogale, la care este invitat astazi spatiul ortodox heteroclit si la care trebuie sa raspunda. Ontr-o alta ordine de idei, „imbold” vs. „obligatie” determina pe orice iubitor sincer de cultura teologica sa descopere toate acele mijloace de a intra in contact cu tezaurul Ortodoxiei, iar pe de alta parte sa aiba „obligatia” de a reda prin orice mod cu putinta intelesurile acestuia./spanbr /spanSuntem tentati sa credem ca tocmai acest aspect il poate avea in vedere traducerea si redarea unui text patristic: de a fi „accesata” si folosita de toti cei interesati de izvoarele Ortodoxiei, si nu de a fi trecuta in cadrul cv-ului personal ca o mare „realizare” traductologica, peste care se va depune praful uitarii. Prin actul traductologic, prin compunerea unor lucrari valoroase ce vor aseza la baza lor duhul filocalic si patristic, printr-o traire in acest duh si printr-o vie marturisire a sa, se poate realiza un prim pas spre intoarcerea la izvoare!/spanbr /spanPornind de la aceste reflectii, prezenta lucrare se deschide cu studiul sinteza intitulat „Sf. Roman Melodul – imnograful desavarsit al Ortodoxiei”, avand in vedere recuperarea unor aspecte extrem de importante pentru intelegerea corecta a vietii, operei si teologiei Sfantului Roman Melodul. Tot aici, semnatarul textului scoate in evidenta si transmiterea manuscriptica, editiile de text, precum si traducerile moderne din spatiul oriental si occidental./spanbr /spanCea de-a doua parte a lucrarii, denumita „Imne hristologice”, condenseaza un numar de cinci condace ale Melodului, in ordinea lor: condac la inmultirea celor cinci paini, condac la pipairea Apostolului Toma, condac la Onaltarea Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, condac la Pogorarea Duhului Sfant si condac la a doua Venire a Mantuitorului Iisus Hristos. Sectiunea „Imne cu diferite teme”, grupeaza alte cinci condace romaneice, care trateaza aspecte moral-duhovnicesti (condacul despre bogat si despre saracul Lazar, primul condac la Cele Zece Fecioare, al doilea condac la Cele Zece Fecioare, despre sfintele nevointe monahale si despre petrecerea in manastire), cat si aspecte legate de viata tumultuoasa a cetatii Constantinopolului (condac la orice cutremur si incendiu). Traducerile lui Alexandru Iorga sunt insotite de scurte comentarii preliminare, precum si de referintele scripturistice ale fiecarui condac. Textele prezentate in actuala editie nu au fost traduse si publicate in limba romana, cu exceptia a doua materiale: condacul la pipairea Apostolului Toma si primul condac la Cele Zece Fecioare, publicate pentru prima data in literatura patristica romaneasca in volumul editat de Parascheva Grigoriu, Imnele pocaintei (Iasi, 2006)./spanbr /spanLucrarea se incheie cu o bibliografie selectiva destul de cuprinzatoare atat despre viata, opera si teologia imnografului grec, cat si despre imnografie si condac. Am exclus totusi din aceasta bibliografie, acele materiale care se refera la teologia Imnului Acatist./span/p/p

Imne teologice. Traduceri 3 - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Doamna Dr. Elena Ene D-Vasilescu, specialist în iconografie bizantină şi post-bizantină, coordonator de proiect la Centrul pentru Studii Clasice şi Bizantine de la Biblioteca Bodleian (Universitatea Oxford).
  Preocupată de rolul pe care icoana îl joacă astăzi în societatea cultural-religioasă europeană, autoarea lansează încă din titlul lucrării provocarea unei evaluări, a unei situaţii aparent cuantificabile: Icoană şi iconari în România: cât Bizanţ, cât Occident?
  
  Fiind una dintre cele mai importante componente ale culturii, arta contribuie la descoperirea şi înţelegerea sensurilor multiple ale existenţei. În Ortodoxie, arta caracterizată de o complexă şi cuprinzătoare motivaţie teologică are funcţie liturgică. Cinstirea icoanei îl eliberează pe om de limitele timpului şi ale spaţiului, îl înalţă pe om spre o stare duhovnicească nouă, îl transformă sufleteşte şi raţional, iar această spiritualizare şi înnoire în Hristos rodeşte în sufletul omului sensibilitatea...

Icoana si iconari in Romania: cat Bizant, cat Occident? - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Frica vine adesea din necunoaÈ™tere. È˜i evităm ceea ce cunoaÈ™tem prea puÈ›in. De aceea este vital să înÈ›elegem, ca să ne putem bucura chiar È™i atunci când vine vorba despre taina morÈ›ii noastre sau, mai exact, despre ieÈ™irea sufletului din trup. Cum o vedem? Poartă către ÎmpărăÈ›ia cerurilor, vestea cea bună, „PaÈ™tile cele frumoase”? Sau gheena focului, durerea amarnică, întristarea cea de nemângâiat, mustrarea conÈ™tiinÈ›ei, ca să nu mai amintim de chinurile cele nesfârÈ™ite? Ateu sau credincios, pe buza vieÈ›ii, când se confruntă cu iminenÈ›a morÈ›ii, care nu ocoleÈ™te pe nimeni, omul devine, fie È™i numai pentru câteva – ultimele – clipe, conÈ™tient că viaÈ›a nu se opreÈ™te aici.
  
  Volumul de faÈ›ă se deschide cu vechi pilde ale Patericului alfabetic È™i tematic, È™i se continuă cu alte 22 de extrase (multe dintre ele traduse pentru prima oară în limba română) din texte hagiografice, omilii ale SfinÈ›ilor PărinÈ›i, povestiri È™i mărturii care ne trezesc È™i ne provoacă să ne luăm în serios viaÈ›a È™i să o preÈ›uim. Aici se găsesc răspunsuri la câteva dintre dilemele subiectului, fă-cându-ne cunoscute trăi-rile È™i vedeniile sfinÈ›ilor ce ne descoperă parcursul sufletului după ieÈ™irea din trup, ce înseamnă Raiul È™i iadul, ÎnfricoÈ™ătoarea Ju-decată, precum È™i îndem-nuri cu privire la pregătirea pentru Marea Trecere.

Sfintii Parinti ai Bisericii despre iesirea sufletului. Antologie de texte - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Invatatura de credinta ortodoxa pe intelesul copiilor.

Cele zece porunci - Dron, Constantin Pr.

Doxologia

- Această carte se referă la istoria Bisericii primare, la primele patru sau cinci secole, È™i la modul cum creÈ™tinătatea s-a născut din cultura AntichităÈ›ii târzii. Principalul scop al scrierii mele este să atrag atenÈ›ia asupra naturii radicale È™i specifice a noii religii în acel context […]. EnunÈ›at în cea mai elementară È™i plină de optimism formă, argumentul meu este că, mai întâi, dintre toate marile tranziÈ›ii care au marcat evoluÈ›ia civilizaÈ›iei occidentale, în salturi sau treptat, politic sau filosofic, social sau È™tiinÈ›ific, material sau spiritual, una singură – triumful creÈ™tinismului – poate fi considerată pe deplin o „revoluÈ›ie”: o revizuire a viziunii dominante pe care umanitatea o avea asupra realităÈ›ii, atât de atotpătrunzătoare în influenÈ›ă È™i de vastă în consecinÈ›e, încât a creat o nouă concepÈ›ie despre lume, despre istorie, despre firea umană, despre timp È™i despre binele moral.
  
  *
  
  David Bentley Hart (n. 1965) este teolog, filosof È™i prozator ortodox american. Autor a numeroase studii academice, între care se distinge volumul FrumuseÈ›ea infinitului. Estetica adevărului creÈ™tin (trad. rom., 2013), el este apreciat deopotrivă ca eseist È™i polemist. Lucrarea de faÈ›ă oferă un răspuns actual, fundamentat istoric È™i lipsit de compromisuri oponenÈ›ilor de serviciu ai creÈ™tinismului, fiind distinsă în 2011 cu Premiul InternaÈ›ional „Michael Ramsey” pentru teologie.