Sfantul Nicolae si cele noua monede de aur

Format: 16.5x23.5 cm
ISBN: 978-606-666-928-3
Status: in stoc

Sfantul Nicolae si cele noua monede de aur

Colectia: Carti pentru copii
Autor:
Editura: Doxologia
Numar de pagini: 32

Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai cunoscuţi şi mai iubiţi Sfinţi din istorie. Deşi cultura de astăzi i-a stricat mult imaginea şi l-a transformat în Moşul Crădun vesel care aduce daruri doar copiilor cuminţi, el rămâne în memoria creştinilor drept Sfântul blând şi milostiv, care vine repede în ajutorul celor care se află în necazuri. Această carte îi ajută pe copii să se întâlnească cu adevăratul Moş Crădun, care a devenit atât de iubit de oameni nu doar pentru că aduce bucurie celor din jur, ci pentru că a urmat cu adevărat exemplul lui Hristos, in cuvânt şi înfâptă.



„Poveştile bine spuse, precum aceasta despre Sfântul Nicolae, sunt daruri pentru copiii noştri, din care ei primesc exemple de vieţi trăite cu folos. Mă rog ca cititorii să afle cu adevărat cine este acest om pe care îl ştim astăzi ca Moş Crăciun şi să ajungă să-l cunoască mai mult ca om al lui Dumnezeu”.
Jane MEYER, autoare de cărți pentru copii

Pret: 29.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • pspanHristos – conceptia noastra despre Hristos – este modelul pe baza caruia putem raspunde la intrebarea cu privire la cine suntem. El este Omul, „mai Ontai Nascut decat toata faptura” (Col. 1, 15), Arhetipul chipului ce se afla, ca potentialitate, in fiecare om. On acest fel, ceea ce suntem noi la un moment dat – personalitatea noastra – reprezinta, in fapt, masura in care exploram si reusim sa atingem acest infinit potential din adancurile firii noastre divino‐umane. S‐ar putea ca aceasta sa ne para usor ciudat. Ne‐am obisnuit atat de mult sa Ol vedem pe Hristos ca pe un fel de unica exceptie, ca pe o persoana care si‐a facut aparitia la un moment dat in istorie, intr‐o maniera cu totul inimitabila si irepe-tabila, incat tindem sa Ol privim pe Hristos ca pe cineva in mod esential diferit si indepartat de firea noastra. Și astfel ni se pare ca nu ne mai poate sluji drept pilda pentru devenirea intru ceea ce noi avem deja sadit inlauntrul nostru. /spanbr /spanCeea ce Hristos este din fire, noi suntem prin descendenta, prin infiere dumnezeiasca. Suntem fii ai lui Dumnezeu tocmai pentru ca Onsusi Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este om ca si noi. Deosebirea dintre Hristos si noi sta in aceea ca El este din vesnicie Fiul lui Dumnezeu, in vreme ce noi suntem fii ai lui Dumnezeu fiindca suntem ziditi dupa chipul umanitatii divine a lui Hristos, a indoitei Sale firi. Calitatea de Fiu a lui Hristos constituie modelul si temeiul legaturii pe care omul e chemat sa o aiba cu Dumnezeirea. Ideea ca omul poate fi om despartit de Dumnezeu este falsa, reprezentand intoar-cerea sub alta forma la erezia nestoriana. /spanbr /spanConceptul de om implica o relatie, o legatura cu Dumnezeu. Acolo unde este afirmat omul, este afirmat si Dumnezeu, iar unde este afirmat Dumnezeu, este afirmat si omul./span/p
    • ColecÈ›ia Historia Christiana îÈ™i propune să prezinte pagini din istoria urmării lui Hristos È™i a misiunii creÈ™tine de-a lungul secolelor, explorând fapte (istorie factuală), idei (istorie intelectuală) È™i texte (traduceri de izvoare).
      ColecÈ›ia se adresează atât specialiÈ™tilor, cât È™i studenÈ›ilor È™i cititorilor instruiÈ›i, oferind volume care beneficiază de îngrijire È™tiinÈ›ifică.

      La Sinodul de la FlorenÈ›a, aproape că fusese atins È›elul unirii, un È›el totuÈ™i foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, întrucât, în cazul fiecărei chestiuni dezbătute, acestora li s-a cerut să accepte poziÈ›ia latinilor. Se înÈ›elege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul că acesta nu făcuse decât să adâncească schisma căreia îÈ™i propusese să îi pună capăt. Până în ziua de astăzi, s-a întâmplat rar ca istoricii ortodocÈ™i ai Bisericii să aprecieze că tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert È™i patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul când comuniunea s-a destrămat. Mai curând, aceÈ™tia constată că hotărârile adoptate la FlorenÈ›a sau prădarea Constantinopolului în 1204 au fost factorii care au făcut ca sciziunea dintre Apusul latin È™i Răsăritul grec să devină o stare permanentă.

watch series