Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Parintii acelei vremi aveau multa credinta si simplitate si cei mai multi aveau putina invatatura de carte. Dar fiindca aveau smerenie si ravna pentru nevointa, primeau mereu iluminarea dumnezeiasca. Pe cand in vremea noastra, cand s-au inmultit cunostintele, din pacate ratiunea a zdruncinat din temelii credinta oamenilor si a umplut sufletele de semne de intrebare si indoieli. Asadar, firesc este sa ne lipsim si de minuni, deoarece minunea se traieste si nu se explica prin ratiune.

Cartea prezinta viata si minunile Sfintei Nina cea care a jucat un rol important in istoria bisericii ortdoxe din Georgia. Desi Georgia a cunoscut foarte devreme crestinismul, prin Sf. Apostol Andrei, intoarcerea intregii tari la crestinism s-a facut in anul 40 de catre Sfinta Nina cea intocmai cu apostolii.

Daca va voi cineva sa estimeze lucrarea Parintelui Nicolae Koghionis va trebui sa bata la toate usile caselor imensei parohii a Sfantului Elefterie Pediu Areos (Ghizi) din Atena pentru a intreba despre smeritul si simpaticul preot care ii vizita din cand in cand pentru a savarsi Agheasma, Sfantul Maslu, pentru a le duce Sfanta Impartasanie sau pentru a-i convinge sa se aboneze la reviste religioase; pentru a absorbi durerea sutelor de neputiinciosi pe care ii vizita in anumite rastimpuri, pentru a discuta cu nenumaratele suflete greu ranite ce si-au aflat odihna sub epitrahilul sau, pentru a asculta cu rabdare problemele semenilor nostri sensibili, cuprinsi de boli sufletesti, pe care niciodata nu-i intrerupea la marturisire si pe care, cu harisma sa, stia sa-i odihneasca.

(lipsa text)

Viata, minunile si povatuirile duhovnicesti ale unui simplu preot de tara din zilele noastre. Parintele Dimitrie Gagastathis a fost un astfel de om simplu si slab, ales de Dumnezeu spre a-i lumina pe altii in aceste vremuri grele. Nu avea educatie - nu pute nici macar sa tina o predica asa cum se cuvine - dar, in marea sa simplitate si dragoste fata de Dumnezeu, s-a invrednicit a primi din plin harul lui Dumnezeu si de a se face pe sine o predica vie. Cuvintele Sfintei Scripturi: Cetatea noastra este in Ceruri(Filip. 31, 20) s-au implinit in omul acesta, care traind in mijlocul grijilor si problemelor vietii de zi cu zi care ne tulbura pe toti, a reusit, datorita marii sale iubiri si devotamentului fata de Dumnezeu, a curatiei pruncesti a inimii sale, a umilintei si smereniei, in acelasi timp sa vietuiasca cu adevarat printre Sfintii din Cer. Cartea cuprinde, in cea mai mare parte, note autobiografice preluate din corespondenta Parintelui Dimitrie. In aceste note ne sunt relatate numeroase intamplari minunate, extraordinare, care, in plus, sunt redate cu o marenaturalete si simplitate, intamplari care, probabil, i-ar putea soca sau chiar scandaliza pe unii. La urma urmelor, a vietui printre Sfinti este, din pacate, unul din lucrurile cu care societatea noastra nu este obisnuita. Cititorul, insa, trebuie sa tina seama de faptul ca aceasta istorisire facuta de la un preot simplu si nevinovat, care nu avea cunostinte despre scrierile savante, dar intru care Hristos traieste(Gal. 2, 20) si care a considerat ca o proslavire adusa lui Dumnezeu faptul de a impartasi celorlalti tot ceea ce a experimentat.

Acest volum cuprinde articole ce privesc cele mai imporatnte subiecte legate de viata de familie scrise de clerici, oameni de stiinta, dar si simpli familisti. Temele tratate sunt cercetate si analizate din perspectiva duhovniceasca, stiintifica si, mai cu seama, sunt oferite sfaturi si solutii practice. Aceasta este si trasatura principala a cartii: valoarea ei sta in experienta, adica are folos practic. Si, asa cum se stie: cuvintele din experienta de nevoie trebuie sa le primim(Sfantul Isaac Sirul). Nu este lipsita de importanta experienta tuturor celor care au scris, unii ca parinti, care au crescut si invatat corect zeci de copii, altii ca duhovnici experimentati, care, cu ajutorul Harului lui Dumnezeu, au ajutat multe familii si ne ofera sfatul lor luminat si discret, iar altii ca oameni de stiinta, care, printr-o indelungata cercetare si studiere a subiectelor legate de familie, ne ofera cu durere si dragoste esenta intelepciunii lor. Tuturor acestor scriitori le multumim nespus de mult pentru prinosul lor dezinteresat.

Parintele Filotei Zervakos, unul din marii parinti duhovnicesti ai veacului trecut, mergand pe linia altor mari parinti elini, unii dintre ei deja canonizati de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Elene, ne ofera in aceasta carte adevarate margaritare ale sufletului sau innobilat de darurile cele sfinte si sfintitoare ale celor curati cu inima si care au primit inca din aceasta viata prima inviere. Din preaplinul inimii sale, Parintele Filotei, care se traduce in limba romana prin iubitorul de Dumnezeu, ne calauzeste pasii, cu ajutorul povatuirilor sale duhovnicesti, pe cale sigura si bine batatorita de atatia si atatia vulturi ai inaltimilor duhului, pe calea cea stramta si cu chinuri, singura cale mantuitoare, calea Crucii si a suferintelor, dar care curata treptat sufletul, duhul, facandu-l partas dumnezeiescul har.

Pentru adevaratii nevoitori izbanda este sigura si usa Imparatiei ii asteapta larg deschisa. Un astfel de om a fost Parintele Ioannis, pe care am avut fericirea sa-l cunosc. Nevinovatia copilareasca ii stralucea pe fata, in ochii, in zambetul si in inima sa. Pastrand de-a lungul intregii sale vieti varsta copilariei, credinta simpla si profunda in Dumnezeu, ca Parinte si prieten al Sau, s-a nevoit si a dobandit lucrul cel mai important: lipsa de griji si deplina incredintare in mainile Celui ce tine toate. In lume a fost casatorit si tata a patru copii, insa intru Dumnezeu a fost liber si fiu al Parintelui tuturor. A fost sarac in cele materiale, dar bogat in cele duhovnicesti. A fost un om care a daruit totul aproapelui sau, adica lui Hristos, un om care nu intorcea spatele fratelui indurerat care batea la usa sa. A fost un preot care a cinstit chipul lui Dumnezeu. Constantin Samoilis, Invatator

Invatatura Sfintilor Parinti despre patimi si vindecarea lor nu este un rezultat al cunoasterii stiintifice si psihologice, ci ea este rodul unei adanci experiente duhovnicesti dobandita in urma nevointelor aspre si a incercarilor de multi ani. Referitor la aceasta Sfantul Isaac Sirul accentueaza: Sfintii Parinti nu scriu manuale de morala, ci ei arata drumul si povatuiesc pe om la nepatimire si indumnezeire prin curaturea de patimi.

Pentru Staretul Paisie rugaciunea este marea posibilitate pe care ne-a dat-o Dumnezeu sa comunicam cu El, sa-I cerem ajutorul. Pe Staret il durea cand ii vedea pe oameni ca se chinuiesc, nevoindu-se "cu prea putinele lor puteri omenesti", in timp ce ar fi putut sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, Care "poate trimite nu numai puterea dumnezeiasca, ci multime de puteri dumnezeiesti. Si atunci ajutorul Lui nu se va numi numai ajutor dumnezeiesc, ci minune a lui Dumnezeu". De aceea insista ca trebuie sa simtim rugaciunea ca pe o necesitate si se straduia sa-i ajute pe cei care inca nu stiau sa se roage, "sa puna inceput bun si inima lor sa porneasca lucrand rugaciunea". Pe cei care dobandisera obisnuinta buna a rugaciunii, ii intarea sa se roage cu mai multa marinimie si cu mai multa caldura. Insa tuturor le recomanda pocainta si smerenia, ca principale conditii pentru comuniunea cu Dumnezeu.

Liturghia este piramida uriasa pe care a inaltat-o candva spiritul omenesc, piramida al carei fundament este pe pamant, iar cu varful strapunge cerul si trece dincolo de el, oprindu-se in sanul Dumnezeirii. Ea este rugaciunea cea mai inalta si cultul suprem datorat lui Dumnezeu. Este, daca vrei, o infatisare si o sarutare a Cerului cu pamantul. Totul este prezent in ea: om, Sfinti, Ingeri, Heruvimi, Serafimi, Dumnezeu. Prin ea, cei vii sunt uniti cu cei adormiti in Domnul. Prin ea omul dispare in Dumnezeu si Dumnezeu coboara la om. Mai mult ca orice slujire sfanta, Liturghia coboara Cerul pe pamant intre oameni, in inimi.

Volumul al treilea cuprinde subiecte care il pot ajuta pe omul chinuit de pacat sa dobandeasca nelinistea cea buna si sa se nevoiasca duhovniceste pentru a se elibera de legaturile pacatului. Traind pocainta crestinul se va putea dezbraca de omul sau cel vechi care, precum spune undeva Staretul, este "un chirias rau inlauntrul nostru si, ca sa plece, trebuie sa-i daramam casa si sa incepem sa zidim cladirea cea noua, adica pe omul cel nou". In prima parte a acestui volum au fost cuprinse cu precadere unele cuvinte din cele pe care ni le-a spus Staretul referitoare la ganduri. Partea a doua se refera la marea binecuvantare pe care o primeste omul de la Dumnezeu atunci cand este nedreptatit si infrunta duhovniceste nedreptatea. Partea a treia face referire la pacat, care transforma in iad viata pamanteasca; viata care poate deveni, insa, Rai prin nevointa duhovniceasca. In partea a patra se arata felul in care puterile intunericului, care actioneaza prin uneltele lor, vrajitorii, inselatii etc., desi sunt cu adevarat foarte slabe, pot deveni tari atunci cand omul le da drepturi asupra sa printr-un oarecare pacat greu, prin care si primeste influenta diavoleasca. In sfarsit, in partea a cincea se accentueaza ca Taina Marturisirii este absolut necesara pentru iertarea pacatelor si ca tot crestinul care voieste sa umble cu siguranta in viata duhovniceasca trebuie sa aiba un povatuitor duhovnicesc.

Format: 17*24 cm
ISBN: 6422839006079
Status: in stoc

Sfanta Treime si cosmosul

Colectia: Alte carti
Autor: Pr Dr Aurel Mihai
Editura: Basilica
Numar de pagini: 544

Teologia se intemeiaza pe Revelatia divina si ramane aceeasi peste veacuri. Dar cum fiecare epoca vine cu o problematica culturala care ii este proprie, teologia este chemata sa gaseasca raspunsuri la intrebarile ridicate de problemele vremii, intemeindu-se permanent pe Revelatia divina, pentru ca Biserica sa-i poate desfasura misiunea ei in mod rodnic. Carte publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Pret: 38.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- "Din perspectivă creştină ortodoxă, moartea nu este un rău absolut, care trebuie amânat cu orice preţ, nici viaţa biologică nu este un bine absolut, care trebuie prelungit cu orice preţ. Moartea spirituală este răul absolut de care trebuie să ne ferim, şi viaţa spirituală este binele absolut care trebuie dobândit. Să amintim aici minunata zicere a Sfântului Ioan Gură de Aur:<< Nu e rău să mori; rău e să mori rău >>. [...] Pentru creştin, sfârşitul vieţii este un moment crucial. Starea spirituală în care îl află moartea e hotărâtoare pentru viaţa sa în veşnicie. Răgazul dinaintea morţii e timp de pocăinţă, de împăcare cu Dumnezeu şi cu semenii, de curăţire a minţii şi a inimii, timp de rugăciune fierbinte şi alipire puternică de Dumnezeu."
  
  Jean-Claude Larchet

Sfarsit crestinesc vietii noastre - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- Parintele Zaharia se inscrie intr-o aleasa scoala de spiritualitate monahala ortodoxa fiind fiu duhovnicesc al vrednicului de fericita pomenire Arhimandrit Sofronie Saharov, el insusi ucenic al Sfantului Siluan Athonitul. „De altfel, din ravna misionara a Parintelui Zaharia a rodit si continutul acestei carti, care cuprinde cuvantarile duhovnicesti rostite de Preacuviosia Sa in timpul unei vizite pe continentul american, in anul 2007. Si, probabil, nu s-ar gresi daca s-ar spune ca „inima", in calitatea ei de insondabil centru al persoanei umane si al vietii ei duhovnicesti, reprezinta preocuparea esentiala a cugetarii teologice a Parintelui Zaharia. De aceea si titlul acestui volum contine graitoarea formulare a Sfantului Apostol Petru, Omul tainic al inimii”, se mentioneaza in Cuvantul inainte semnat de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Aceasta carte este de mare folos, mai ales in anul 2014, ca An omagial al Sfintei Spovedanii si al Sfintei Impartasanii deoarece acorda o mare importanta pocaintei ca stare si lucrare de innoire duhovniceasca a omului credincios.

Omul cel tainic al inimii (1 Petru 3, 4) - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- Acest volum insumeaza mai multe predici ale Parintelui Sofian Boghiu la unele Duminici, praznice si sarbatori ale sfintilor din timpul anului, care au fost rostite la Manastirea Antim, unde Parintele a fost staret o mare perioada de timp. Ele pastreaza ordinea pe care a stabilit-o cel care a cules predicile ramase in manuscris de la Parintele Sofian, Ierodiaconul Gamaliel Sima, si anume ordinea cronologica, fixata insa nu in functie de anul bisericesc, ci de cel civil.
  
  Aceste predici sunt urmate de cateva meditatii ale Parintelui pe tema providentei divine, a rugaciunii, a relatiei parinte duhovnicesc - ucenic, precum si cateva invataturi si sfaturi legate de Sfanta Taina a Spovedaniei.

Buchet de cuvantari: predici si meditatii - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

Preoti de mir adormiti in Domnul - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- Acest volum reprezinta editia a II-a a cartii cu acelasi titlu, publicata in toamna anului 2011 la Editura Cuvantul Vietii a Arhiepiscopiei Bucurestilor, cu prilejul aducerii in Romania a Cinstitului Cap al Sfantului Apostol Andrei.
  Chiar daca de atunci nu a mai trecut o lunga perioada de timp, se constata ca intensitatea spirituala a evenimentului a avut un impact deosebit in viata Bisericii si a societatii. De aceea, reeditarea volumului, cu unele adaugiri necesare, la Editura Basilica a Patriarhiei Romane, se dovedeste binevenita.

Sfantul Apostol Andrei Ocrotitorul Romaniei, Incepatorul Botezului in poporul roman - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- De-a lungul anilor, m-am alăturat È™i eu nenumăraţilor pelerini din toată lumea care păÈ™esc pe urmele Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim − Cetatea martor a mântuirii noastre. După un astfel de pelerinaj rămâi cu impresii unice: o stare sufletească negrăită, nemaiîntâlnită, o sfântă emoţie amestecată cu sentimentul de nevrednicie pe care un om obişnuit îl încearcă când urmează paşii Fiului lui Dumnezeu, Unul din Treime, Care a luat trup şi S-a făcut om, pentru a-i împăca pe oameni cu Dumnezeu.
  
  † Timotei Prahoveanul
  Episcop-vicar al Arhiepiscopiei BucureÈ™tilor

Asezamintele romanesti de le Ierusalim, Iordan si Ierihon. Trecut si prezent - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

Volume apartinand de la aceeasi editura

Ce dezvaluie icoanele Bisericii – Sarbatori ale sfinţilor - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- Din pricina ca aceasta Randuiala de slujba lipsea din cartile noastre de cult, am decis sa redactez acest studiu cu binecuvantarea pracucerniciei sale. In urma consultarii catorva documente care atesta existenta acestei Randuieli de slujba, am ajuns la concluzia ca ea este de origine slava (probabil ruseasca) si se afla pana astazi in uzanta Bisericilor Ortodoxe din Rusia, Ucraina si Basarabia, si foarte probabil si a altor Biserici Ortodoxe vorbitoare de limba slava. Ca aceasta randuiala ar fi de origine slava, relativ recenta, o arata in primul rand faptul ca formularele liturgice vechi (Evhologhiile manuscrise grecesti), precum si ilustrul Evhologhiu slav, datat la sfarsitul secolului al XV-lea sau inceputul secolului al XVI-lea, nu o contin.

„Randuiala rugaciunii ce se face dupa iesirea sufletului din trup”, conform Psaltirii de la 1818 (No - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- Evanghelia slavei lui Hristos – Predici la Duminicile de peste an, ediția a II-aPrezentul volum, intitulat Evanghelia slavei lui Hristos, este alcătuit din cele 56 de predici la Duminicile de peste an și reprezintă o formă revizuită și îmbogățită a primei ediții apărute în anul 2016 la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Toate textele prezentului volum, fără excepție, au fost revăzute de mai multe ori în decursul celor șapte ani de la apariția primei ediții.Astfel, unele fraze sau paragrafe au fost restructurate sau condensate, unele subtitluri au fost diortosite, iar unele pasaje din text au fost dezvoltate și îmbogățite prin aprofundarea învățăturilor de credință. În plus, această ediție a doua se distinge de prima ediție prin faptul că indică în notele subliniare bibliografia selectivă folosită la pregătirea acestor predici, fiind acordată o atenție deosebită referințelor patristice, pentru a evita astfel interpretări subiective sau individualiste. Cu acest prilej, au fost reținute în notele subliniare și unele citate din Sfinții Părinți și din unii teologi contemporani, citate care contribuie la consolidarea interpretărilor ortodoxe ale textelor biblice.Sperăm astfel ca publicarea ediției revizuite și îmbogățite a volumului de predici Evanghelia slavei lui Hristos să fie de folos clerului și credincioșilor Bisericii noastre.Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

Evanghelia slavei lui Hristos – Predici la Duminicile de peste an, editia a II-a - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- Personalitatea poetului Mihai Eminescu (1850-1889) a fost evocată, de-a lungul timpului, în nenumărate lucrări È™i studii de specialitate, apărute atât în È›ară cât È™i în mediul
  academic internaÈ›ional. Însă la începutul eminescologiei se află o lucrare a cărei valoare a rămas pentru multă vreme nerecunoscută: teza de doctorat a viitorului patriarh
  al României, la acea vreme un tânăr de doar 27 de ani, Elie Miron Cristea (1868-1939), intitulată Eminescu, viaÈ›a È™i opera. Studiu asupra unor creaÈ›ii mai noi în literatura română.
  Lucrarea celui dintâi patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, rezultatul a patru ani de cercetări ca bursier al Mitropoliei Ardealului (1891-1895), a fost susÈ›inută în
  limba maghiară, în urma absolvirii cursurilor de filosofie È™i filologie modernă din cadrul FacultăÈ›ii de Litere È™i Filosofie a UniversităÈ›ii Regale din Budapesta, în luna mai
  a anului 1895, fiind publicată, un an mai târziu, la Editura Aurora a lui Todoran Endre din Gherla. Valoarea acestei prime monografii privitoare la viaÈ›a È™i opera celui mai mare poet al literaturii române a
  fost sesizată pentru prima oară la anul 1966, de către cercetătoarea Elena Stan. Ea a fost recuperată pentru cititorii de limbă română la anul 1984, prin strădania vrednicului de
  pomenire mitropolit Antonie Plămădeală al Ardealului, care a tradus-o È™i publicat-o în cadrul volumului Pagini dintr-o arhivă inedită, apărut la Editura Minerva.
  Ulterior, această operă a mai cunoscut trei ediÈ›ii (1997 – îngrijită de Maria RoÈ™ca; 2000 – sub coordonarea profesorului Ilie È˜andru, în traducerea lui Illes Iosif;
  2010 – cu sprijinul profesorului Ioan Olimpiu Luca), astfel că prezenta ediÈ›ie constituie cea de-a patra reeditare în limba română a lucrării vrednicului de pomenire patriarh
  Elie Miron Cristea È™i cea dintâi apărută în cadrul Editurilor Patriarhiei Române, cu ocazia Anului omagial al satului românesc (al preoÈ›ilor, învăÈ›ătorilor È™i primarilor gospodari) È™i
  a Anului comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu È™i Iustin Moisescu È™i al traducătorilor de cărÈ›i bisericeÈ™ti.
  Monografia Eminescu, viaÈ›a È™i opera. Studiu asupra unor creaÈ›ii mai noi în literatura română cuprinde două părÈ›i principale, cea dintâi referindu-se la viaÈ›a poetului, marcând
  cu acribie È™i moderaÈ›ie parcursul acestuia, de la anii copilăriei petrecute la IpoteÈ™ti la cei de studiu È™i activitate literară È™i sesizând corect nedreptăÈ›ile cărora le-a căzut victimă
  „luceafărul poeziei româneÈ™ti” – expresie folosită pentru prima oară de către patriarhul Miron Cristea È™i consacrată ulterior în critica literară. Un alt merit al acestei prezentări
  biografice îl constituie susÈ›inerea argumentelor privitoare la caracterul lui Eminescu cu citate din versurile poetului. Lacunele ce au fost constatate ulterior au fost cauzate de
  vasta anecdotică ce circula în vreme, cât È™i de puÈ›inătatea surselor ce i-au fost disponibile – după cum el însuÈ™i mărturisea – tânărului doctorand, Miron Cristea susÈ›inând necesitatea
  realizării unei ediÈ›ii critice a scriitorului. Cu toate acestea, lipsurile nu sunt majore, fapt datorat în principal raportării autorului exclusiv la sursele cele mai sigure.
  Cea de-a doua parte a lucrării este dedicată operei poetului moldovean, constituind cea dintâi abordare completă a acesteia, desigur în limitele îngăduite de
  publicaÈ›iile apărute până la acea dată (cele È™ase ediÈ›ii ale lui Titu Maiorescu), dat fiind că totalitatea manuscriselor inedite ale lui Mihai Eminescu au fost donate Academiei
  Române abia în anul 1902. Viziunea de ansamblu a operei eminesciene, în special partea poetică, dar È™i proza È™i publicistica, este realizată cu simÈ› critic È™i moderaÈ›ie,
  fiind subliniate principalele surse de inspiraÈ›ie È™i orizonturile tematice predilecte. De asemenea, patriarhul Miron Cristea încadrează corect – cel dintâi – opera poetului în
  cadrul curentului literar al romantismului european, subliniind patriotismul È™i dragostea faÈ›ă de limbă ce răzbate
  din scrierile sale, cât È™i talentul său satiric ieÈ™it din comun.
  Lucrarea se încheie printr-o serie de concluzii valoroase, valabile până astăzi, ce urmează într-o bună măsură liniile directoare trasate de către Titu Maiorescu, fondatorul
  eminescologiei, în privinÈ›a interpretării operei marelui poet naÈ›ional. Totodată, sunt prezentate mai multe clarificări relative la curentul antieminescian, ce începuse deja să
  se manifeste în epocă, avându-l drept întemeietor pe canonicul romano-catolic Alexandru Grama, originar din Banat.
  Între meritele acestei biografii se numără faptul că este cea dintâi lucrare academică dedicată personalităÈ›ii È™i operei lui Mihai Eminescu, fiind publicată la doar È™apte
  ani de la trecerea la cele veÈ™nice a poetului. De asemenea, ca operă a unui ardelean care trăia în afara graniÈ›elor de atunci ale României, susÈ›inută în faÈ›a elitelor academice
  din Budapesta, monografia patriarhului Miron Cristea reprezintă o dovadă de netăgăduit a patriotismului viitorului ierarh, care a făcut pentru prima oară cunoscută personalitatea
  celui mai important reprezentant al literaturii române mediilor europene.
  În concluzie, pe lângă faptul că reprezintă o lucrare de pionierat în domeniul eminescologiei, monografia Eminescu, viaÈ›a È™i opera. Studiu asupra unor creaÈ›ii mai noi
  în literatura română prezintă sentinÈ›e valabile până astăzi È™i constituie o providenÈ›ială legătură între patriotismul È™i dragostea faÈ›ă de limba română a două personalităÈ›i de
  seamă ale culturii române: poetul naÈ›ional Mihai Eminescu È™i primul patriarh al României, Miron Cristea.
  
  citeÈ™te mai putin ...

Eminescu - Viata si opera - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- Discipol al Sfantului Grigorie Teologul la Constantinopol (unde a si luat parte la al II-lea Sinod Ecumenic)si al lui Didim cel Orb la Alexandria, prieten apropiat al sfantului Grigorie de Nyssa (care ii incredinta tratatele sale spre a le revizui), al Sfantului Epifanie de Salamina si al Fericitului Augustin , secretar al papei Damasus, cititor de manastiri la Roma si in Tara Sfanta , Fericitul ieronim, preot, monah, savant, a fost si un critic necrutator al clerului si credinciosilor nevrednici, neinstruiti si ipocriti, care "folosesc evlavia ca prilej de castig", precum avertiza inca de la inceput Sfantul Apostol Pavel. Actualitatea operei sale este indubitabila, nu doar pentru valoarea culturala, ci si ca imbold trezitor pentru crestinii de oriunde si oricand, fie ei clerici, monahi ori laici, care se lasa prinsi in mrejele "uriasilor" care nimicesc sufletele: Mamona, nepasarea, nestiinta si uitarea...

PSB 9 - Fericitul Ieronim - Epistole. Vol. 1 - Pr Dr Aurel Mihai

Basilica

- "Republicarea cărţii Rugaţi-vă neîncetat a Părintelui Marc-Antoine Costa de Beauregard, unul dintre cei mai rafinaţi cunoscători şi autentici trăitori ai Ortodoxiei în Occident, constituie pentru editura Basilica un îmbucurător eveniment editorial. [...]
  Întemeiat pe Sfintele Evanghelii şi pe Sfânta tradiţie, dar şi pe o bogată experienţă duhovnicească personală, Părintele Marc-Antoine Costa de Beauregard ne reaminteşte în paginile acestei cărţi consacrate marii teme a rugăciunii câteva mari adevăruri ale spiritualităţii creştin-ortodoxe: existenţa a două împărăţii, cea a lumii căzute din punct de vedere spiritual şi cea a lumii cereşti, Împărăţia Cerurilor, care se cucereşte cu multă silinţă, prin curăţirea progresivă a sufletului, singura cale de a ne face părtaşi la slava Celui care ne-a creat; existenţa şi importanţa omului lăuntric; Hristos - adevărul care eliberează; necesitatea duhovnicească a rugăciunii inimii; "asemănarea" cu Dumnezeu - calea mântuirii omului."