Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Viata Cuviosului Petru de Atroa constituie inceputul unei serii de mai multe volume cu vieti de Sfinti necunoscuti sau putini cunoscuti, sau cu vieti ale unor Sfinti cunoscuti, insa a caror viata este necunoscuta. Cuviosul Petru a trait in perioada iconomahiei si a fost prigonit pentru cinstirea sfintelor icoane, a fost chinuit pana la sange si intemnitat, insa a ramas neclintit in credinta ortodoxa. A fost marturisitor si, dupa vointa, mucenic. Avea harisma tamaduirilor. Vindeca pe toti bolnavii care ii cereau ajutorul, scotea apa prin rugaciunea sa, avea harisma de a se face nevazut, a inmultit graul si vinul de mai multe ori, avea harisma inainte vederii si cea a stravederii, vazand starea sufleteasca a oamenilor si a inviat doi morti. A fost numit purtator de semne (facator de minuni). Numai in cazul ereticilor, a celor care nu-si marturisisera pacatele si a celor neascultatori nu lucrau harismele sale.

Aceasta carte descrie etapele restabilirii sufletesti si trupesti ca o completare in domeniul medicinii integrative. Conrinutul indrumarului nu poate inlocui opinia preotului duhovnic, medicului sau specialistului fitoterapeut, iar continutul sau nu este destinat a servi la stabilirea unui diagnostic sau la recomandarea unui tratament. El demonstreaza modul in care, prin intermediulunor simple modificari aduse atitudinii generale, stilului de viata si regimului alimentar, putem aborda in forta boala, in paralel cu urmarea stricta a remediilor spirituale ale Bisericii lui Hristos si ale artei medicale stiintifice si populare, ori cum la fel de bine am putea evita cu totul aparitia acesteia. Atunci cand sufletul participa la pacea divina si la ordinea harului, el comunica aceasta pace si ordine functiilor trupului.

Cartea prezinta viata si minunile Sfintei Nina cea care a jucat un rol important in istoria bisericii ortdoxe din Georgia. Desi Georgia a cunoscut foarte devreme crestinismul, prin Sf. Apostol Andrei, intoarcerea intregii tari la crestinism s-a facut in anul 40 de catre Sfinta Nina cea intocmai cu apostolii.

Dintre Parintii nedreptatiti ai Bisericii noastre face parte si Cuviosul Parinte Gheorghe, Hagi-Gheorghe, care este un sfant al vremurilor noastre. Chiar putem spune ca este un mare sfant, in raport cu starea duhovniceasca a epocii noastre. Staretul a lasat un nume mare. "Un mare ascet si un aspru postitor", se spunea despre el. Cu numele sau erau numiti toti cei care posteau cu asprime. "Acesta este un Hagi-Gheorghe", spuneau. Hagi-Gheorghe avea pentru toti multa dragoste, o dragoste curata. Era totdeauna pasnic, ingaduitor si ierta usor. Avea o inima mare, de aceea ii incapea pe toti, asa cum erau. Traind o viata ingereasca, s-a induhovnicit, a devenit un inger care zbura spre cer, deoarece n-a tinut nimic pentru sine, nici patimi sufletesti, nici lucruri materiale. Pe toate le-a lepadat, de aceea a si zburat la inaltime.

Cu ajutorul Bunului Dumnezeu si al Maicii Domnului am adunat din nou cateva lucrui minunate din viata de zi cu zi pe care le daruiesc cititorilor in cel de-al doilea volum al Povestirilor duhovnicesti. Ele sunt menite sa ne intareasca credinta si sa ne apropie mai mult de Dumnezeu. Fiindca bunatatea lui Dumnezeu nu se opreste aici, speram si noi sa mai scoatem si alte volume, care sa fie spre slava lui Dumnezeu, a Maicii Domnului si a sfintilor care ne sunt alaturi prin mijlocirile lor. Monah Pimen Vlad

M-am gândit să scriu această carte, dar nu mă aÈ™teptam să iasă aÈ™a de frumoasă! Am rugat vreo douăzeci de cunoscuÈ›i să-mi trimită câte o mărturie sau două din viaÈ›a lor, în care au făcut bine, au ajutat pe cineva, i-au bucurat pe cei din jur È™i au primit, în schimb, bucurie sufletească. Am început cartea cu o mărturie personală, apoi au urmat mărturiile de la aceÈ™ti oameni minunaÈ›i. Îi numesc astfel pentru că È™i mărturiile lor sunt minunate. AÈ™ putea spune că pe cele mai frumoase le-am primit de la mame, pentru că ele È™tiu să iubească mai mult. Sunt sigur că o să vă placă È™i aceasta nu datorită mie, ci celor care au trimis aceste minunate mărturii. Monah Pimen Vlad

Articolele cuprinse in carticica aceasta s-au publicat mai intai in ziarul religios al Atenei Presa ortodoxa. Ecoul lor a intrecut orice asteptare. Alcatuite in urma unor indemnuri-rugaminti, si adresate mai ales clericilor, le redau independente unul de altul, ca sa fie mai la indemana celor ce le vor folosi in infruntarea teoriilor potrivnice. Unii dintre cei care mi le-au cerut, intre care sunt chiar si ierarhi, mi-au declarat ca isi iau raspunderea publicarii lor. Arhim. Epifanie T. Teodoropulos

(lipsa text)

Frumoasa Manastire Sihastria este asezata intr-un loc linistit si retras de lume. In timpurile vechi aici locuiau sihastrii, de aceea si-a primit numele de Sihastria. Pana sa se deschida drumul, se ajungea foarte greu aici. De la Gura Secului trebuia sa strabati sapte kilometri prin padure ca sa ajungi la destinatie, iar daca te apuca noaptea, aveai ocazia sa mai intalnesti cate un lup sau urs ori alte animale salbatice. Iarna era si mai greu din cauza zapezilor, care depaseau intotdeauna un metru. Dar era bine pentru calugari, deoarece ramaneau doar ei si Dumnezeu. Monah Pimen Vlad

Cartea "Karyes - Colina Sfintilor" este o carte cu totul speciala fata de alte carti de acest gen. Descoperirea moastelor si a vietilor celor trei sfinti : Rafail, Irina si Nicolae s-a facut pe baza viselor si a vedeniilor cu acesti sfinti. Biserica nu primeste de obicei existenta sfintilor numai pe baza viselor si vedeniilor care este posibil sa nu provina de la Dumnezeu, ci sa fie lucrarea vicleanului diavol. In acest caz este vorba de o exceptie. Scriitoarea, Vasiliki Rallis aduce marturia ei si a altor locuitori din tinutul Termis care au avute vise si au fost martori ai descoperirii sfintelor moaste.

Staretul Iosif a fost fara stiinta de carte, dupa cultura lumeasca abia a terminat clasa a doua primara, insa a fost intelept in cele dumnezeiesti. A fost un teodidact. Universitatea pustiului l-a invatat cele de care mai ales avem nevoie: cele ceresti. Stim ca din cuvantul Staretului se vor folosi monahii, precum si cei din lume care lupta lupta cea buna. Daca se vor mai folosi si altii, aceasta numai Domnul o stie si sa faca asa cum binevoieste bunatatea Sa. Oricum acestea nici nu se inteleg usor fara o cugetare barbateasca si nici nu se pot pune in lucrare fara multa nevointa si osteneala.

Parintele Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiti parinti de la Sfantul Munte, a carui faima a depasit cu mult hotarele Greciei. Veneau la Parintele Paisie pentru a-l vedea si a-i cere sfat oameni din cele mai diferite colturi ale lumii: Australia, America, Canada, Germania, Rusia, Romania, Franta, Africa. Si toti plecau bucurosi si impacati sufleteste dupa o intalnire cu parintele.

Format: 14.5X20.5 cm
ISBN: 978-606-529-323-6
Status: in stoc

Varlaam si Ioasaf

Colectia: Alte carti
Autor: Sfantul Ioan Damaschin
Editura: Cartea Ortodoxa
Numar de pagini: 323

Calea ce duce spre bunătăţi este îngustă şi nelesnicios a o trece, mai ales pentru aceia care niciodată nu s-au întors de la răutăţi către Dumnezeu, ci totdeauna sunt luptaţi şi chinuiţi de muncirea poftelor.
Drept aceea ne şi trebuie mulţi îndemnători spre această cale, unii cu pildele, alţii cu povestirea vieţii acelor ce au umblat mai înainte pe dânsa; care lucru şi mai fără de durere atrage către dânsa şi-l face pe om a nu se părăsi de călătoria cea cu nevoinţă. Pentru că şi celui care ar vrea să călătorească pe o cale aspră şi nelesnicioasă de umblat, dacă cineva numai i-ar spune şi i-ar da învăţătură, atunci ar face şi mai puţin lucru. Iar dacă i-ar arăta că mulţi sunt cei care au străbătut acea cale, aşa ar face un lucru mult mai mare şi i-ar face să se apuce de a călători pe ea.

Pret: 6.50 LEI

Scrieti o recenzie

Cartea Ortodoxa

- Lucrările morÈ›ii sunt acestea: Ia de la om tot ce are el în lumea aceasta: bogaÈ›ia, cinstea, slava, frumuseÈ›ea, desfătarea tuturor bunătăÈ›ilor, deoarece când omul moare le lasă pe toate: "Nu se va pogorâ cu el slava lui" (Psalmul 48, 19-8). Desparte pe unul de altul, pe părinÈ›i de fii, pe stăpâni de slugi, È™i toată iubirea omenească È™i toată nădejdea celor vremelnice o curmă È™i o pierde. Deschide omului uÈ™a veÈ™niciei È™i o începe pe ea, oricum ar fi, bună sau rea. Dreptilor le deschide uÈ™a veÈ™niciei celei fericite, care este împaraÈ›ia cerească, iar păcătoÈ™ilor, celor ce mor fără pocăinÈ›ă, le deschide uÈ™a veÈ™niciei celei dureroase, care este în iad. Pentru că, în ce fel îi este aici această viaÈ›ă, în acelaÈ™i fel îi va fi lui acolo È™i răsplătirea.

Intre rai si iad. Marturii despre viata sufletului in viata de dincolo - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Cuprins:
  
  Precuvantare la Mica Pravilioara
  Insemnatatea pe scurt a celor sapte laude
  Rugaciunile diminetii
  Rugaciunile de seara
  Miezonoptica pentru toate zilele
  Miezonoptica pentru Sambete
  Miezonoptica pentru Duminici
  Utrenia
  Ceasul intai
  Ceasul al treilea
  Ceasul al saselea
  Obednita
  Ceasul al noualea
  Vecernia
  Pavecernita
  Ceasurile Pastilor
  Canon de pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos
  Canon de rugaciune catre ingerul pazitor al vietii omului
  Paraclisul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
  Al doilea paraclis al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
  Pomelnic
  Sinaxar peste tot anul
  Invatatura pe scurt

Mica Pravilioara cu sinaxarul indreptat, cu noi sfinti canonizati - cu scris mare - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Sfântul Sava cel Nou a crescut şi s-a desăvârşit ca monah încă din tinereÈ›e în cele mai venerate locuri ale Ortodoxiei: Ţara Sfântă şi Sfântul Munte. A fost prieten apropiat al Sfântului Nectarie din Eghina, în a cărui mănăstire de maici a slujit ca preot şi a predat cântarea psaltică şi meşteşugul iconarilor – pe care îl deprinsese în Athos, la Sfânta Ana –, iar cea dintâi icoană a Sfântului Nectarie de către el a fost zugrăvită, de-a lungul a 40 de zile de zăvorâre. Mare isihast şi „om al blândeţii”, la fel ca Moise şi David, smerit şi milostiv, de o iscusinţă negrăită ca părinte duhovnicesc şi îndrumător, toată asprimea şi-o îndrepta doar împotriva păcatului, urând mai ales hulirea şi osândirea aproapelui.
  
  Prăznuit pe 7 aprilie, ziua adormirii şi a aflării cinstitelor sale moaşte, Sfântul Sava îi primeşte cu dragoste pe toţi cei care îi cer ajutorul cu credinţă, precum arată numeroasele minuni săvârşite până în ziua de azi cu rugăciunile lui.

Sfantul Sava cel Nou - vindecatorul trupului si al sufletului - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Cuprins
  
  SfinÈ›enia - Împlinirea umanului
  Luna septembrie
  Luna octombrie
  Luna noiembrie
  Luna decembrie
  Luna ianuarie
  Luna februarie
  Luna martie
  Luna aprilie
  Luna mai
  Luna iunie
  Luna iulie
  Luna august
  Sinaxarele din Triod
  Sinaxarele din Penticostar

Vietile sfintilor pe tot anul. Dupa sinaxarele din mineie si ale sfintilor nou-canonizati - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Lucrarea de fata cuprinde epistole catre enoriasii parohiei parintelui Ioannis Ath. Giannopoulos, motivat de aparitia a doua confesiuni eretice in parohia sa.

Epistole pastorale - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

Volume apartinand de la aceeasi editura

- Minciuna ne face fii ai diavolului
  
  Minţim şi ne minţim pentru a ne atinge anumite obiective, dar, mai ales, pentru a acoperi unele goluri din viaţa noastră şi pentru a ne crea iluzia că ne apropiem de ceea ce am vrea să fim. Realitatea este
  modificată pentru a se potrivi nevoilor noastre, iar minciuna este utilizată selectiv, ca o modalitate generală de răspuns.
  
  Oamenii nu vor să audă adevărul deoarece vor să menţină în viaţa lor beneficii, vor să clădească un adevăr pentru ceilalţi cu tipuri de falsităţi recunoscute doar de ei.
  
  Oamenii nu vor să audă adevărul deoarece vor să menţină în viaţa lor beneficii (de ordin emoţional sau material) sau nu pot identifica resurse pentru a se redefini şi reorganiza într-un sens al normalului. Minciuna este, uneori, o modalitate de neasumare conştientă a realităţii şi o anexă a adevărului, iar în alte situaţii, opusul adevărului, din lipsa posibilităţii de a accepta şi depăşi o dezvoltare personală crescută strâmb sau deformat.
  
  Suntem încredinţaţi de experienţa sfinţilor – definiţi ca oameni sinceri şi corecţi- că adevărul este lucrător, rodnic şi sfinţitor. Concluzia Sfântului Ioan Evanghelistul este categorică: „Să nu iubim cu vorba, numai din gură, ci cu fapta şi cu adevărul. În aceasta vom cunoaşte că suntem din adevăr şi în faţa lui Dumnezeu vom afla odihnă inimii noastre“ (I Ioan 3, 18-19).
  
  Minciuna ne face fii ai diavolului

Minciuna ne face fii ai diavolului. Spicuiri din scrierile Parintelui Nicodim Mandita si de la alti - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Într-un autentic spirit patristic Părintele Nicodim MăndiÈ›ă prezintă în cartea de faÈ›ă adevăratele jaloane duhovniceÈ™ti pentru trăirea vieÈ›ii noastre înÈ›eleasă ca dar al lui Dumnezeu È™i crucea pusă peste acest dar ce conduce prin înviere la dobândirea ÎmpărăÈ›iei Cerurilor.
  
  Chiar din "PRECUVÂNTARE" ilustrul duhovnic ne atenÈ›ionează spunând: "Adâncindu-ne în felul de vieÈ›uire al creÈ™tinilor după Dumnezeu, vedem patru feluri de vieÈ›uiri: Fecioria, Căsătoria, CurăÈ›ia È™i Călugăria. Aceste patru feluri de vieÈ›uire creÈ™tinească aÈ™ezându-le în cele patru părÈ›i ale punctelor cardinale, avem astfel în faÈ›a noastră aidoma, strălucitorul semn al Sfintei È™i de viaÈ›ă purtătoarei Cruci".
  
  Dintru început trebuie să înÈ›elegem că niciunul dintre aceste feluri de vieÈ›uire nu este de condamnat căci toate se cer împlinite în dragoste faÈ›ă de Dumnezeu, în asceză È™i curăÈ›ie.
  
  Constatăm cu bucurie că paginile cărÈ›ii sunt împodobite cu numeroase exemplificări din viaÈ›a trăitorilor cu viaÈ›ă îmbunătăÈ›ită È™i a sfinÈ›ilor. Aceasta "zideÈ™te" cu uÈ™urinÈ›ă pe credinciosul obiÈ™nuit È™i aduce un real folos sufletesc.

Patru feluri de vietuire crestineasca. Fecioria, Casatoria, Curatia si Calugaria. Vol. I - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Acatistul Chipului nefăcut de om al Domnului nostru Iisus Hristos
  Acatistul Sfântului Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului
  Acatistul Sfintei Cruci
  Acatistul Sfântului Cuvios Ioan Scărarul
  Canonul cel mare
  Acatistul Bunei Vestiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu È™i pururea Fecioarei Maria
  Acatistul Sfintei Maria Egipteanca
  Acatistul Intrării Domnului în Ierusalim
  Acatist la ÎmpărtăÈ™irea cu Sfintele Taine
  Acatistul Sfintelor Patimi ale Domnului nosutru Iisus Hristos
  Acatistul Sfintei MironosiÈ›e Veronica
  Acatistul SFântului Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos I
  Acatistul SFântului Mormânt al Domnului nostru Iisus Hristos II
  Cele È˜apte plânsuri ale Sfântului Efrem Sirul

Acatiste si alte rugaciuni ale Postului Mare - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Sfantul Ioan Gura de Aur spune ca dragostea adevarata vede lucrurile la adevarata lor valoare. Multi cauta valorile in strainatate si uita ca au plecat din locul care le-a dat tot ce poate fi mai scump: viata, nevinovatia copilariei si credinta.
  
  Acestea fac parte din prima dragoste pe care am parasit-o. Ne intoarcem si nu mai gasim nimic din ce a fost pentru ca omul consumator, lacusta care distruge totul, a stricat frumusetea simplitatii.
  
  Suferim pentru ca sufletul nostru este daramat si noi zidim la straini. Ne este dor de copii si nu putem sa-i scoatem din robia televizorului si a internetului. Ei s-au nascut intr-o lume noua si nu vor mai respira niciodata aerul fara poluare si nici nu vor mai vedea soarele asa cum a fost odata.
  
  Ne plangem de bolile si greutatile pe care le avem si nu ne dam seama ca cel care ne face viata grea si urata este pacatul.
  
  Omul obosit de iadul pe care l-a creat isi poate gasi linistea fugind de zgomotul patimilor dinlauntrul sau. Se poate multumi cu putin si va fi fericit atunci cand isi va gasi un prieten smerit. Acolo unde este Hristos este bucurie si iadul isi pierde robii sai. Hristos a sfintit suferinta, ne-a invatat ca pentru a ne putea duce crucea trebuie sa iertam si ne-a aratat ca dupa cruce urmeaza bucuria.

Robia pacatului si bucuria eliberarii - Sfantul Ioan Damaschin

Cartea Ortodoxa

- Editura foloseÈ™te pentru numirea acestei cărÈ›i, titlul de Mica Prăvilioară, È›inând seama de numele ediÈ›iei din anul 1937, folosit de Părintele Ieromonah Protos. Nicodim MăndiÈ›ă, inspirat după o carte de pravilă, apărută în Sf. Munte Athos, la începutul secolului al XX-lea.