Octoih Mare

Cartea de cult numită Octoih È™i-a dobândit numele de la cele opt glasuri, pe care se cântă imnurile liturgice pe care le conÈ›ine. Istoria alcătuirii acestui corpus imnografic este în mod firesc legată de dezvoltarea teologiei timpului liturgic, dar È™i a muzicii bisericeÈ™ti.

MenÈ›ionăm că Octoihul nu este o carte dedicată exclusiv stranei, ci ea poate fi parcursă, în stare de rugăciune, de orice cleric, monah ori mirean ortodox. Titlul alternativ al ediÈ›iilor greceÈ™ti, acela de Paraklitiki, indică în fapt o colecÈ›ie de Paraclise ori canoane de mângâiere, care este menită să aducă sufletului pocăinÈ›ă, voinÈ›ă de lucrare a poruncilor Domnului È™i consolare în întristări, prin rugăciunea smerită È™i stăruitoare către Dumnezeu, către Maica Domnului È™i către sfinÈ›i.

Editorii

Biblia Sau Sfanta Scriptura - Coperti din piele cu fermoar, Format A5
Editura: Institutul Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane

Format A5
Coperti din piele
Cu fermoar

Tiparita cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, cu aprobarea Sfantului Sinod.

Ceaslovul conţine părţile fixe din ciclul zilnic de slujbe oficiate în bisericile ortodoxe. Găsim aici Vecernia, Pavecerniţa (mare şi mică), Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile, Obedniţa, rugăciunile de dinaintea meselor, rugăciunile de dinainte şi după Sf. Împărtăşanie etc.). 
Părţile pe care le rostesc mirenii sunt date complet, iar cele ale preotului si diaconului sunt prescurtate. 
Ceaslovul Mare conţine şi o listă cu sfinţi prăznuiţi în timpul anului (cu troparul şi condacul lor). 
CUPRINS: 
Capitole: 
1. Ceaslov 
2. Rugaciunile diminetii 
3. Randuiala Miezonopticii din toate zilele 
4. Randuiala Miezonopticii din duminici 
5. Utrenia 
6. Ceasul intai 
7. Mijloceasul intai 
8. Ceasul al treilea 
9. Mijloceasul al treilea 
10. Ceasul al saselea 
11. Mijloceasul al saselea 
12. Obednita 
13. Condacele de peste saptamana 
14. Randuiala mesei 
15. Randuiala Panaghiei 
16. Ceasul al noualea 
17. Mijloceasul al noualea 
18. Vecernia 
19. Rugaciunea la masa de seara 
20. Pavecernita Mare 
21. Pavecernita Mica 
22. Troparele de peste toata saptamana 
23. Rugaciunile de seara 

Sfânta Biserică a lui Hristos, fidelă misiunii sale de a conduce oamenii spre ÎmpărăÈ›ia Cerurilor È™i dând mărturie despre credinÈ›a în nemurirea sufletului creat de Dumnezeu, însoÈ›eÈ™te cu multe rugăciuni sufletele credincioÈ™ilor mutaÈ›i din viaÈ›a aceasta, iubirea ei fiind mai tare decât moartea (cf. Cântarea Cântărilor 8, 6). Alături de pomenirea la Dumnezeiasca Liturghie a sufletelor celor decedaÈ›i, principala slujbă pentru iertarea È™i odihna acestora este Parastasul, care se săvârÈ™eÈ™te de către arhierei sau preoÈ›i, întrucât ei au primit, prin harul Duhului Sfânt, puterea de a dezlega păcatele celor credincioÈ™i, vii sau adormiÈ›i în Domnul (cf. Matei 18, 18; Ioan 20, 22-23).

Numele slujbei provine din cuvântul grecesc παράστασις care înseamnă înfăţişare înaintea cuiva, mijlocire pentru cineva, semnificând, deci, rugăciunea stăruitoare pentru sufletul celui răposat, care se va înfăÈ›iÈ™a înaintea lui Hristos, Dreptul Judecător.

Textul slujbei Parastasului este alcătuit din cântări de la slujba înmormântării mirenilor, urmând structura unei Utrenii. Însă, pentru că această slujbă avea o lungime apreciabilă È™i era adesea solicitată, ea a primit, în practică, unele prescurtări (care se aplică, în parohii, È™i Utreniei obiÈ™nuite), încât lungimea ei a fost redusă, prin renunÈ›area la citirea Catismei È™i a altor Psalmi, la Canon È™i la elementele repetitive. Forma dezvoltată a Parastasului a rămas să fie săvârÈ™ită la mănăstiri (vezi Panihida, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2016). Din acest motiv, a apărut o discrepanÈ›ă între rânduiala indicată de Molitfelnic È™i modul practic al săvârÈ™irii acesteia, în bisericile de mir. Totodată, Molitfelnicul nu prezenta slujba integrală, ci arăta doar structura Parastasului È™i făcea trimiteri la slujba înmormântării. De aici a apărut necesitatea publicării cărÈ›ii de faÈ›ă, în care slujba Parastasului să fie tipărită într-un text unitar, integral, fără trimiteri la alte slujbe, în forma în care Parastasul este săvârşit în practica actuală a Bisericii Ortodoxe Române.

Pentru a veni în ajutorul preoÈ›ilor slujitori, alături de Parastasul de obÈ™te, în cartea de faÈ›ă au fost aÈ™ezate, cu text integral, pentru prima dată la un loc, rânduielile speciale de Parastas pentru pruncii botezaţi şi apoi decedaţi, pentru eroi, precum şi rânduielile Parastasului mic, numit şi Trisaghion ori Litia mică. Totodată, au fost adăugate: rugăciunea de binecuvântare a hainelor şi a altor lucruri ce se împart pentru cei răposaţi, sfinţirea crucii care se aşază la mormânt, precum şi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind înmormântarea sinucigaşilor, a pruncilor morţi nebotezaţi şi a celor care au fost incineraţi. Lucrarea beneficiază de o grafică adecvată È™i de un font generos, foarte lizibil.

Binecuvântăm această nouă apariÈ›ie editorială, nădăjduind ca formatul ei practic È™i conÈ›inutul ei clar să uÈ™ureze lucrarea pastorală a preoÈ›ilor È™i să promoveze unitatea liturgică în parohii. Sfintele slujbe săvârÈ™ite corect, cu atenÈ›ie È™i cu evlavie, ajută mult sufletele celor ce au adormit întru nădejdea învierii şi a vieţii de veci, dar aduc şi mult folos duhovnicesc È™i mângâiere celor ce se roagă pentru cei adormiÈ›i în Domnul.

† DANIEL

Cartea cuprinde textul diortosit al acestei Liturghii, preluat din Liturghier, ediÈ›ia 2012, alături de care sunt tipărite: Rânduiala Proscomidiei, Rânduiala Sfintei ÎmpărtăÈ™iri, Otpusturile speciale, slujba Parastasului mic È™i alte rugăciuni necesare, precum È™i Sinaxarul.

„Una dintre cele mai frumoase cărÈ›i pentru copii pe care am văzut-o în ultimii…50 de ani”, părintele Constantin Necula.
Este un adevărat îndrumător pentru descoperirea istoriei sfinte a mântuirii omului, aÈ™a cum ne este relatată în paginile Sfintei Scripturi.
Plină de ilustraÈ›ii frumos colorate, cartea poate fi citită personal de către copii sau de către părinÈ›i copiilor. IlustraÈ›iile sunt realizate în tradiÈ›ia iconografică ortodoxă de Serioja Popov. Acestea vor fi o adevărată bucurie pentru micii cititori.

Cele ce eÈ™ti împreună-vorbitor cu cei fără de trup È™i cu purtătorii de nevoinÈ›ă împreună-locuitor, adunându-ne cu credinÈ™ă, te lăudăm pe tine, Sfinte Mina, cerând pace lumii È™i sufletelor noastre mare milă.

Troparul Sfântului Mare Mucenic Min

Acatistul Sfântului Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş – format micAcest fericit Părinte era din pământul DalmaÈ›iei, născut la anul 1568 în oraÈ™ul Raguza, unde părinÈ›ii săi, Ioan È™i Ecaterina, vlahi sau aromâni, se îndeletniceau cu negoÈ›ul pe mare, fiind cunoscuÈ›i de toÈ›i locuitorii acelei părÈ›i ca oameni cu frica lui Dumnezeu. Murindu-i tatăl, înecat cu corabia în apele Mării Adriatice, tânărul Iacob, cum se numea în mirenie, s-a mutat împreună cu mama sa în Ohrida, unde a È™i învăÈ›at carte mai multă vreme la Mănăstirea Macii Domnului din acea cetate.Dorind să-È™i închine viaÈ›a Domnului, a plecat apoi la Sfântul Munte Athos, intrând în Mănăstirea Pantocrator, unde s-a călugărit, luând numele de Iosif. Până la vârsta patriarhală de 82 de ani a petrecut între vieÈ›uitorii Sfântului Munte, făcându-se pildă de adevărată trăire întru Hristos.  Înfruntând cu puterea credinÈ›ei primejdiile È™i ostenelile de felul, alesul între CuvioÈ™i a crescut duhovniceÈ™te È™i a rodit bogat în fapte minunate.În vremea aceea surpându-se stăpânirea creÈ™tinească din părÈ›ile Banatului, odată cu venirea turcilor, Domnul n-a lăsat fără mângâiere È™i întărire pe credincioÈ™ii acestor meleaguri; ci, din Sfântul Munte le-a hărăzit cârmuitor duhovnicesc pe vlădica Iosif, care prin alegerea È™i trimiterea sa de către Patriarhia Èšarigradului, trebuia să împodobească scaunul mitropolitan al TimiÈ™oarei.DeÈ™i la vârstă înaintată, n-a precupeÈ›it osteneala purcederii la calea lungă ce-l ducea spre păstoriÈ›ii săi, care-l aÈ™teptau ca pe un sfânt ales al lui Dumnezeu, al cărui dar al facerii de minuni în tot locul era vestit.Extras din Sinaxar 

ViaÈ›a, Acatistul È™i Paraclisul Sfântului Cuvios Iosif IsihastulAcest Părinte purtător de Dumnezeu, nevoitorul cel luminat de harul Preasfântului Duh, un adevărat Avvă de Pateric din vremurile noastre È™i „un duhovnicesc general de oÈ™ti”, cum după dreptate a fost numit, L-a iubit pe Dumnezeu din toată puterea, din tot sufletul È™i din tot cugetul său È™i s-a luptat cu asprime din tinereÈ›e să biruiască pe omul cel vechi, cu patimile È™i poftele lui.După opt ani de aprigă È™i neclintită nevoinÈ›ă, a primit darul nestricăcioasei curăÈ›ii sufleteÈ™ti. S-a învrednicit de arătări cereÈ™ti È™i a fost dăruit din belÈ™ug cu harisma străvederii È™i a înainte-vederii. PăÈ™ind pururea în chip bineplăcut lui Dumnezeu pe calea cea strâmtă È™i cu osteneli a vieÈ›ii monahale, a devenit Părinte duhovnicesc a sute de călugări.Astfel, s-a făcut pildă monahilor, lucrător sârguincios al trezviei, nedorind să se arate oamenilor, chip al isihiei, dascăl neînÈ™elat al vieÈ›uirii monahale, împlinitor cu fapta al teologiei Sfântului Grigorie Palama despre lumina necreată, trăind taina unirii cu Dumnezeu prin desăvârÈ™ita lepădare de sine È™i prin împărtăÈ™irea de energiile necreate ale Duhului Sfânt.

"Gramatica muzicii psaltice", in forma actuala, nu este o simpla reproducere sau o scanare a celei din 1951, ci este o reeditare corectata si adaugita, adica imbogatita cu un numar de grupari de semne muzicale combinate si sprijinite, suitoare sau coboratoare, precum si cu alese exemple muzicale, mai complete, mai ample si mai sugestive, pe toate cele opt glasuri bisericesti.
Am adaugat un ultim capitol cu numeroase formule melodice pe fiecare glas in parte, irmologic, stihiraric, papadic, toate reproduse dupa "Principiile de muzica bisericeasca (orientala)" de Ion Popescu-Pasarea, tiparita in numeroase editii, incepand din 1897, foarte utile celor ce vor sa invete corect cantarea bisericeasca practica.

Tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române È™i cu binecuvântarea È™i purtarea de grijă ale Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române