Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

De la inceputul si pana la sfarsitul cartii, dragostea, ca un soare stralucitor imprastie norii grei de pe insula durerii, rasadeste flori in ghivece si in curti, matura, pregateste supe si creme dulci pentru bolnavi, spala si leaga rani, organizeaza sarbatori, aprinde lumina, daruieste speranta si optimism, se roaga. Si la sfarsit, dragostea descopera si aduce in insula Spinalonca binecuvantatul medicament care vindeca bolnavii, si care se intorc la casele lor.

Prezentul volum cuprinde texte muzicale provenite mai ales din manuscrise aflate la sfintele manastiri, schituri si chilii din Sfantul Munte Athos, compozitii si traduceri ale renumitului cantaret roman Nectarie Protopsaltul, precum si cateva texte muzicale ale cantaretului compozitor Dimitrie Suceveanu, ale Mitropolitului Nectarie Frimu, ale Ierodiaconului Dionisie Marin, ale lui Neagu Ionescu si ale altor compozitori romani si greci. Notatie psaltica.

Cartea "Karyes - Colina Sfintilor" este o carte cu totul speciala fata de alte carti de acest gen. Descoperirea moastelor si a vietilor celor trei sfinti : Rafail, Irina si Nicolae s-a facut pe baza viselor si a vedeniilor cu acesti sfinti. Biserica nu primeste de obicei existenta sfintilor numai pe baza viselor si vedeniilor care este posibil sa nu provina de la Dumnezeu, ci sa fie lucrarea vicleanului diavol. In acest caz este vorba de o exceptie. Scriitoarea, Vasiliki Rallis aduce marturia ei si a altor locuitori din tinutul Termis care au avute vise si au fost martori ai descoperirii sfintelor moaste.

Daca va voi cineva sa estimeze lucrarea Parintelui Nicolae Koghionis va trebui sa bata la toate usile caselor imensei parohii a Sfantului Elefterie Pediu Areos (Ghizi) din Atena pentru a intreba despre smeritul si simpaticul preot care ii vizita din cand in cand pentru a savarsi Agheasma, Sfantul Maslu, pentru a le duce Sfanta Impartasanie sau pentru a-i convinge sa se aboneze la reviste religioase; pentru a absorbi durerea sutelor de neputiinciosi pe care ii vizita in anumite rastimpuri, pentru a discuta cu nenumaratele suflete greu ranite ce si-au aflat odihna sub epitrahilul sau, pentru a asculta cu rabdare problemele semenilor nostri sensibili, cuprinsi de boli sufletesti, pe care niciodata nu-i intrerupea la marturisire si pe care, cu harisma sa, stia sa-i odihneasca.

„Familia este biserica de acasă” spune Sfântul Ioan Gură de Aur, iar Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, a binecuvântat familia la nunta din Cana Galileii, punând astfel început al minunilor Sale, după textul Sfântului Apostol È™i Evanghelist Ioan. „Familia este greu încercată azi, ca orice valoare a lumii noastre”, arăta È™i Cuviosul Părinte Arhimandrit Justin Pârvu. Volumul de faÈ›ă este un buchet duhovnicesc al SfinÈ›ilor ocrotitori ai familiei, un florilegiu sacru al Rugăciunilor către SfinÈ›i, CuvioÈ™i, DrepÈ›i È™i Mucenici. Dumnezeului nostru slavă!

Parintele Filotei Zervakos, unul din marii parinti duhovnicesti ai veacului trecut, mergand pe linia altor mari parinti elini, unii dintre ei deja canonizati de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Elene, ne ofera in aceasta carte adevarate margaritare ale sufletului sau innobilat de darurile cele sfinte si sfintitoare ale celor curati cu inima si care au primit inca din aceasta viata prima inviere. Din preaplinul inimii sale, Parintele Filotei, care se traduce in limba romana prin iubitorul de Dumnezeu, ne calauzeste pasii, cu ajutorul povatuirilor sale duhovnicesti, pe cale sigura si bine batatorita de atatia si atatia vulturi ai inaltimilor duhului, pe calea cea stramta si cu chinuri, singura cale mantuitoare, calea Crucii si a suferintelor, dar care curata treptat sufletul, duhul, facandu-l partas dumnezeiescul har.

Incepand cu zorile secolului al XX-lea si pana in ziua adormirii sale, care s-a petrecut pe data de 8 mai 1980, pururea pomenitul Staret Filotei Zervakos, a fost, am putea spune, o stea care a stralucit pe cerul duhovnicesc al Bisericii crestin-ortodoxe elene. Parintele a fost de o notorietate evidenta, raspandind multa lumina asupra spiritualitatii ortodoxe, pana dincolo de hotarele pamantului elen. Pururea pomenitul Staret a fost ieromonah timp de aproape 70 de ani fara intrerupere. El s-a lepadat de sine, si-a luat crucea si L-a urmat pe Hristos in chip bineplacut lui Dumnezeu. In calitatea sa de pastor(staret al Sfintei Manastiri Langobarda), si-a calauzit turma in chip desavarsit, ramanand credincios traditiilor si invataturilor apostolice. Ca parinte duhovnicesc al clericilor si mirenilor, el a atras la Hristos o multime de fii duhovnicesti. Si-a iubit fiii duhovnicesti si i-a intarit pe piatra credintei. Ca vrednic misionar, el a strabatut aproape toata Grecia - si dincolo de ea - pentru spovedanii, povatuiri si spre a propovadui Cuvantul lui Dumnezeu. A fost neobosit pana la ultima suflare. Desi s-a imbolnavit grav, el nu a incetat vreodata sa-i invete ori sa-i mustre pe fiii sai duhovnicesti care-l inconjurau.

Parintele Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiti parinti de la Sfantul Munte, a carui faima a depasit cu mult hotarele Greciei. Veneau la Parintele Paisie pentru a-l vedea si a-i cere sfat oameni din cele mai diferite colturi ale lumii: Australia, America, Canada, Germania, Rusia, Romania, Franta, Africa. Si toti plecau bucurosi si impacati sufleteste dupa o intalnire cu parintele.

Frumoasa Manastire Sihastria este asezata intr-un loc linistit si retras de lume. In timpurile vechi aici locuiau sihastrii, de aceea si-a primit numele de Sihastria. Pana sa se deschida drumul, se ajungea foarte greu aici. De la Gura Secului trebuia sa strabati sapte kilometri prin padure ca sa ajungi la destinatie, iar daca te apuca noaptea, aveai ocazia sa mai intalnesti cate un lup sau urs ori alte animale salbatice. Iarna era si mai greu din cauza zapezilor, care depaseau intotdeauna un metru. Dar era bine pentru calugari, deoarece ramaneau doar ei si Dumnezeu. Monah Pimen Vlad

Volumul al treilea cuprinde subiecte care il pot ajuta pe omul chinuit de pacat sa dobandeasca nelinistea cea buna si sa se nevoiasca duhovniceste pentru a se elibera de legaturile pacatului. Traind pocainta crestinul se va putea dezbraca de omul sau cel vechi care, precum spune undeva Staretul, este "un chirias rau inlauntrul nostru si, ca sa plece, trebuie sa-i daramam casa si sa incepem sa zidim cladirea cea noua, adica pe omul cel nou". In prima parte a acestui volum au fost cuprinse cu precadere unele cuvinte din cele pe care ni le-a spus Staretul referitoare la ganduri. Partea a doua se refera la marea binecuvantare pe care o primeste omul de la Dumnezeu atunci cand este nedreptatit si infrunta duhovniceste nedreptatea. Partea a treia face referire la pacat, care transforma in iad viata pamanteasca; viata care poate deveni, insa, Rai prin nevointa duhovniceasca. In partea a patra se arata felul in care puterile intunericului, care actioneaza prin uneltele lor, vrajitorii, inselatii etc., desi sunt cu adevarat foarte slabe, pot deveni tari atunci cand omul le da drepturi asupra sa printr-un oarecare pacat greu, prin care si primeste influenta diavoleasca. In sfarsit, in partea a cincea se accentueaza ca Taina Marturisirii este absolut necesara pentru iertarea pacatelor si ca tot crestinul care voieste sa umble cu siguranta in viata duhovniceasca trebuie sa aiba un povatuitor duhovnicesc.

Cu Batranul Arsenie se pare ca se implineste cuvantul evanghelic: "Iata cu adevarat israelitean, intru care nu este viclesug". A fost din fire cinstit, simplu, fara de rautate, bland, ascultator, neagonisitor si, in mod deosebit, un nevoitor cum rar se intalneste. Pentru Batranul Arsenie, intotdeauna da era da, iar nu era nu. Niciodata nu tinea minte raul, orice i-ai fi facut, niciodata nu se mania, niciodata nu facea rau nimanui. Traia in ascultare cu o desavarsita acrivie, si de aceea, prin ascultarea si desavarsita credinta ce le avea in staretul sau, traia zilnic mai presus de legile firii. In privegherile pe care le incepea de cu seara, se ostenea peste masura cu mii de metanii si cu starea de toata noaptea in picioare, pana se lumina de ziua. Atat de mult se adancea in rugaciune si se daruia ei, incat de multe ori, cand se apropia timpul lucrului, nu voia sa se dezlipeasca de rugaciune. Batranul acesta, cu toata simplitatea lui, a prins sensul vietii monahale. S-a predat pe sine in intregime ascultarii si nevointei, de aceea L-a si gasit pe Cel dorit. A gasit inlauntrul sau rugaciunea, L-a gasit pe Dumnezeu. Monahul Iosif Vatopedinul

È˜i părtaÈ™ obiceiurilor, È™i următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu însuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăÈ›ând, È™i cu credinÈ›ă răbdând până la sânge, SfinÈ›ite Mucenice Ciprian, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Tropar Cela ce mai înainte ai fost învăÈ›ător răutăÈ›ii È™i te-ai arătat Arhiereu prin cinstita fecioară Justina, È™i ca un păstor înÈ›elept, din spinii înÈ™elăciunii ai înflorit ca o floare prea frumoasă, È™i pe noi credincioÈ™ii, ne-ai umplut cu miresmele tămăduirilor È™i de razele minunilor tale, întăreÈ™te-ne ca să-È›i cântăm È›ie: Bucură-te, SfinÈ›ite Mucenice Cipriane, pururea slăvite! Condac Sfinte Ciprian, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Format: 10*14.5
ISBN: 978-973-97746-1-1
Status: in stoc

Viata noastra dupa moarte

Colectia: Alte carti
Autor: Mitrofan, Pr.
Editura: Agapis
Numar de pagini: 128

Moartea este consecinÈ›a păcatului, pedeapsa lui Dumenzeu împotriva neascultării primilor oameni. Ori în ce zi veÈ›i mânca din el, cu moarte veÈ›i muri (Fac. 2, 17). Primul om creat de Dumnezeu după chipul È™i asemănarea Lui era perfect È™i nemuritor È™i ca dovadă a perfecÈ›iunii lui, este, că Dumnezeu nu i-a dat nici o lege de urmat, aÈ™a cum avem noi azi, ci doar os ingură poruncă. Primul om constituie un tot perfect armonios, o îmbinare desăvârÈ™ită între trup È™i suflet, ambele nemuritoare, nu exista nici o contradicÈ›ie între ele.

Pret: 4.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- Moartea este consecinÈ›a păcatului, pedeapsa lui Dumenzeu împotriva neascultării primilor oameni. Ori în ce zi veÈ›i mânca din el, cu moarte veÈ›i muri (Fac. 2, 17). Primul om creat de Dumnezeu după chipul È™i asemănarea Lui era perfect È™i nemuritor È™i ca dovadă a perfecÈ›iunii lui, este, că Dumnezeu nu i-a dat nici o lege de urmat, aÈ™a cum avem noi azi, ci doar os ingură poruncă. Primul om constituie un tot perfect armonios, o îmbinare desăvârÈ™ită între trup È™i suflet, ambele nemuritoare, nu exista nici o contradicÈ›ie între ele.

Viata noastra dupa moarte - Mitrofan, Pr.

Agapis

- (lipsa text)

Acatistier - Agapis - Mitrofan, Pr.

Agapis

- Vremurile grele prin care trecem, feluritele stramtori care ne preseaza, obligatiile de crestini si datoriile de cetateni Romani, adeseori ne silesc sa privim inapoi la viata petrecuta si sa observam cu atentie la virtutile mult folositoare pe care sa le pastram, dezvoltandu-le si la viciile pagubitoare, contra carora sa luptam spre a le smulge din fiinta neamului nostru.
  
  Unul dintre viciile care a pagubit mult neamul nostru, sugand ca o lipitoare agonisita si vlaga romanului, este moda cu luxul, impodobirile, inzorzonarile, slutirile si feluritele impopotonari. Moda, luxul si impodobirile acestea desarte, au secatuit multi bogati romani, a facut pe multi functionari (si functionare) saraci, sa-si amaneteze leafa pe luni de zile inainte, spre a putea face fata in lume dupa moda zilei si asa, unii dintr-insii saracind, nealimentandu-se omeneste, au cazut in felurite boli si s-au pierdut in mizerie.

Luxul si impodobirile ruineaza sufletul - Mitrofan, Pr.

Agapis

Sfantul Efrem cel Nou - Viata, Minuni, Paraclise, Rugaciuni. - Mitrofan, Pr.

Agapis

- Din cuprins:
  
  CredinÈ›a deÈ™artă în destin
  Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
  Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
  Păcăleala ghicirii cu ghiocul
  Păcăleala ghicirii în cafea
  Păcăleala ghicirii cu bobii
  SuperstiÈ›ia numărului 13
  Păcăleala ghicirii în palmă
  Spiritismul, necromanÈ›ia sau vorbirea cu morÈ›ii
  Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase

Capcanele iadului - Mitrofan, Pr.

Agapis

- Rugaciuni si invataturi despre post si iesirea sufletului.
  - * Cand sa ne rugam?
  - * Cui sa ne rugam?
  - * Sa ne rugam lui Dumnezeu in orice loc, vreme si imprejurare
  - * Mesele zilei
  - * Rugaciune de calatorie
  - * Roaga-te cand pleci de acasa...

Dai vointa, iei putere - Mitrofan, Pr.

Agapis

Volume apartinand de la aceeasi editura

- Doamne, Dumnezeul meu, la Tine cad acum: Rugăciunile mele, nu le lepăda, ci cu milostivire auzi-mă. Vezi-mi reaua neputinÈ›ă a beÈ›iei cum mă È›ine È™i pentru aceasta cad de la Biser4ica Ta, È™i de la mântuirea veÈ™nică. Atinge-Te de inima mea cu harul Tău, degrabă scoală-mă din căderile păcătoase È™i la mântuitoarea înfrânare adu-mă. Iartă-mi greÈ™alele È™i nu întoarce mila Ta de la mine nevrednicul, ci întăreÈ™te întru mine trezvia È™i întreaga înÈ›elepciune, ca să mă păzesc ziua È™i noaptea până întru sfârÈ™it. Acoperă-mă È™i mă păzeÈ™te de vânarea celui viclean È™i de toate cursele vrăjmaÈ™ului; în ceasul ieÈ™irii mele ajută-mă să trec fără împiedicare de osânda cea veÈ™nică. Amin.

Betia este un pacat - Mitrofan, Pr.

Agapis

Sfantul Efrem cel Nou - Viata, Minuni, Paraclise, Rugaciuni. - Mitrofan, Pr.

Agapis

- "Prin porunca a IV-a Decalogului , ni se porunceste hotarator a sfinti ziua Domnului, zicandu-ni-se: Adu-ti aminte de ziua Domnului ca sa o sfintesti pe ea. In sase zile sa lucrezi si sa savarsesti toate lucrurile tale; iar in ziua a saptea sa te odihnesti, caci este ziua Domnului Dumnezeului tau. Ziua de serbare a Sambetei a fost inlocuita in Noul Testament, cu ziua Duminicii: pentru ca Duminica a inceput Dumnezeu sa zideasca lumea cea fireasca (materiala) (Fac. 1, 2-5). Duminica a innoit lumea Darului, Duminica S-a nascut Domnul Hristos, Duminica a inviat din morti (Mt. 28). Duminica S-a pogorat Duhul Sfant peste Sfintii Apostoli (F. Ap. 2), si Duminica va fi Judecata Universala a omenirii. Duminica nu este iertat a lucra, fara numai cu anumite excepÈ›ii: 1. In cinstea lui Dumnezeu, in slujba Sfintei Biserici (Mt. 12,5). 2. In ajutorarea pentru scaparea aproapelui si a avutului lui din pierzare (Mt. 12, 10-13); si din mare nevoie, de pilda: ucenicii Domnului de foame in ziua de odihna au smuls spice de grau pentru a manca. (Mt. 12, 1-4)"
  
  Protos. Nicodim Mandita

Cele zece porunci explicate pe intelesul tuturor - Porunca a IV-a - Mitrofan, Pr.

Agapis

- Moartea este consecinÈ›a păcatului, pedeapsa lui Dumenzeu împotriva neascultării primilor oameni. Ori în ce zi veÈ›i mânca din el, cu moarte veÈ›i muri (Fac. 2, 17). Primul om creat de Dumnezeu după chipul È™i asemănarea Lui era perfect È™i nemuritor È™i ca dovadă a perfecÈ›iunii lui, este, că Dumnezeu nu i-a dat nici o lege de urmat, aÈ™a cum avem noi azi, ci doar os ingură poruncă. Primul om constituie un tot perfect armonios, o îmbinare desăvârÈ™ită între trup È™i suflet, ambele nemuritoare, nu exista nici o contradicÈ›ie între ele.

Viata noastra dupa moarte - Mitrofan, Pr.

Agapis

- Invatatura dreptei credinte duce pe om la cunoasterea ei. Cunoasterea acesteia duce pe calea vietii la Poarta Raiului. Cunoasterea Bisericii lui Dumnezeu si a obiectelor sfinte dintr-insa inaripeaza pe crestin si-l ajuta a se sui de la pamant la cer, incpand din vremea aceasta vremelnica.

Poarta Raiului - Mitrofan, Pr.

Agapis

- Din cuprins:
  
  CredinÈ›a deÈ™artă în destin
  Vrăjitoria sau magia neagră este oprită de Dumnezeu È™i Biserica Lui
  Păcăleala ghicirii cu cărÈ›ile
  Păcăleala ghicirii cu ghiocul
  Păcăleala ghicirii în cafea
  Păcăleala ghicirii cu bobii
  SuperstiÈ›ia numărului 13
  Păcăleala ghicirii în palmă
  Spiritismul, necromanÈ›ia sau vorbirea cu morÈ›ii
  Felurite superstiÈ›ii strecurate în cultul È™i ceremoniile religioase