Inima in Marele Post

Format: 11x16 cm
ISBN: 978-606-8195-58-2
Status: momentan indisponibil

Inima in Marele Post

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Predania
Numar de pagini: 128

Pentru ce ne este rânduit postul? Cred că pentru a ne aminti mai bine de obârÈ™ia noastră. Ca să ne amintim că nu suntem doar rodul pământului, ci È™i al cerurilor – mai întâi de toate al cerurilor. Ca să ne aducem aminte că suntem neam ales, È™i că Tatăl nostru este ÎnsuÈ™i Împăratul cerurilor È™i al pământului.

Pret: 8.00 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

    • Cartea de faţă, intitulată modest „Cuvinte puţine oarecare din ceale multe, ale celor întru sfinţi părinţilor noştri Vasilie celui Mare şi Grigorie Cuvântătoriului de Dumnezeu,” a fost alcătuită de Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ungrovlahiei (1765–1834), ca o anthologie a prieteniei celor doi mari Sfinţi Părinţi ai veacului al patrulea, precum mărturiseşte tipograful Pafnutie în prefaţa intitulată „Cătră cititoriul”: „Mitropolitul Grigorie, fiindcă marele Vasilie au fost ca un suflet în dooă trupuri cu Bogoslovul Grigorie, tălmăcind câteva Cuvinte, Epistolii, Stihuri de ale Bo¬goslovului Grigorie, le-au unit cu ale marelui Vasilie, ca să se cunoască că precum în viiaţă au fost iubiţi şi uniţi, aşa şi în Cartea aceasta să fie uniţi”. Grigorie Dascălul (proslăvit între sfinţi în anul 2006), este unul dintre vestiţii traducători ai scrierilor patristice din obştea Stareţului Paisie de la Neamţ. Numele lui Grigorie este legat de un alt mare traducător nemţean, Gherontie, care i-a fost şi duhovnic, şi cu care a tradus mai multe scrieri patristice. După moartea duhovnicului şi împreună-truditorului său, Grigorie, ajuns Mitropolit al Ungrovlahiei (1823-1834), va continua nevoinţa tălmăcirii şi tipăririi scrierilor patristice, reuşind să tipărească şi câteva manuscrise ale altor traducători nemţeni.

      Anthologia Mitropolitului Grigorie, publicată în 1826 la Bucureşti, la trei ani după urcarea sa în scaunul Ungrovlahiei, nu este însă nici mică, şi nici neînsemnată în ce priveşte conţinutul. În cele 379 de pagini format mare (21x30,5 cm) ea adună câteva dintre cele mai reprezentative scrieri ale Sfântului Vasilie (cele nouă „Omilii la Exaimeron”, împreună cu cele două omilii „Despre Facerea Omului” şi cea „Despre Rai”; două lucrări ascetice, „Aşăzământuri călugăreşti” şi „Epistola către Hilon”; apoi încă optsprezece Omilii dintre cele mai cunoscute; la care se adaugă şase Omilii, optsprezece Epistole şi opt Poeme ale Sfântului Grigorie al Nazianzului. Cu excepţia „Omiliilor la Exaimeron”, a celor două omilii „Despre Facerea Omului” şi a celei „Despre Rai” (pe care doar le-a diorthosit), toate scrierile sânt traduse de Mitropolitul Grigorie Dascălul.

       

Carti scrise de acelasi autor

    • Cartea de faÈ›ă ne revelează adevărul esenÈ›ial È™i calea de urmat în câteva pagini. Succint, Vlădica ne spune de la ce pornim (Prima Lege a lui Dumnezeu sau cele zece porunci ale Vechiului Legământ), unde trebuie să ajungem (piramida cu zece caturi a fericirilor din „Legea lui Dumnezeu cea nouă, cea din urmă sau cea lăuntrică, adică desăvârÈ™ita È™i singura lege dumnezeiască mântuitoare”).
      Și pentru ca instrucÈ›iunile de utilizare ale drumului creÈ™tinului spre mântuire să fie desăvârÈ™ite, pe lângă punctul de pornire È™i cel în care trebuie să ajungem, episcopul Nicolae Velimirovici ne arată È™i cum să facem să parcurgem acest drum pas cu pas.
      Astfel, el ne dezvăluie un capitol special cu rânduieli È™i sfaturi pentru o viaÈ›ă creÈ™tinească È™i un set de reguli de purtare sau etica creÈ™tină după Sfântul Vasile cel Mare.
      Citind aceste rânduri, vom înÈ›elege de ce toÈ›i cei care l-au cunoscut îndeaproape îl numeau Bunicul (Deda). Adesea veÈ›i găsi aici vorbele aproapelui, care ne numeÈ™te atât de frumos, fraÈ›i sau fii: „Să nu crezi, frate, că Dumnezeu i-a dat înÈ›elepciune doar omului, căci vei greÈ™i. ÎnÈ›elepciune are È™i boul, are È™i calul, È™i albina, È™i musca, È™i rândunica, È™i barza, È™i lemnul, È™i piatra, È™i apa, È™i văzduhul, È™i focul È™i vântul...” Sau È™i mai frumos: „Și să È™tiÈ›i, fiii mei...” Pentru că atunci când vom întoarce È™i ultima filă a acestei cărÈ›i chiar asta va trebui să facem. Să È™tim. AÈ™a cum piatra È™tie să tacă.

watch series