Prezenta ediție a Paracliselor a fost tradusă, în cea mai mare parte, din limba greacă de d-ra Maria-Iuliana Rizeanu, filolog clasic și traducător asociat în cadrul Comisiei Patristice a Patriarhiei Române. Textul a fost completat și revizuit de Preacuviosul Arhimandrit dr. Chiril Lovin, redactor-coordonator al Departamentului Carte de cult din cadrul Editurii Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, și de Preacuviosul Arhimandrit Clement Haralam, mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale. Tehnoredactarea textului a fost efectuată de dna Aurelia Droană, iar grafica de dra. Fericirea Chichidopolo.

Biserica lui Hristos, prin slujitorii ei, care sunt, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, „iconomi ai tainelor lui Dumnezeu” (1 Corinteni 4, 1) povăţuieşte pe credincioşi pe calea mântuirii, împărtăşindu- le prin Sfintele Taine şi ierurgii, prin felurite rugăciuni şi slujbe specifice tradiţiei ortodoxe, harul, inecuvântarea şi ajutorul lui Dumnezeu. Acestea se revarsă în chip roditor atât asupra legăturii duhovniceşti a omului cu Dumnezeu, cât şi în relaţiile omului cu semenii săi şi cu elementele creaţiei din jurul său. Sfânta Scriptură ne învaţă că „orice făptură a lui Dumnezeu este bună… căci se sfinţeşte prin cuvântul lui Dumnezeu şi prin rugăciune” (1 Timotei 4, 4-5).

Tradiţia apostolică şi patristică ne-a dăruit textul liturgic necesar săvârşirii Sfintelor Taine şi ierurgii de către slujitorii Bisericii. Despre această lucrare liturgică – sacramentală stau mărturie scrieri din secolul al II-lea creştin (Didahia celor 12 Apostoli, Apologia I a Sf. Iustin Martirul şi Filosoful), dar, mai ales texte din secolele al III-lea (Tradiţia apostolică a lui Ipolit, scrierile lui Origen şi Tertulian) şi al IV-lea (Constituţiile apostolice). Odată cu libertatea dăruită creştinilor prin Edictul de la Milano, al împăratului Constantin cel Mare (anul 313), cultul creştin a luat un puternic avânt, mărturiile scrise dovedind vitalitatea vieţii liturgice din această perioadă. Textele rugăciunilor, improvizate până atunci şi transmise prin viu grai, sunt acum aşternute în scris. Prima colecţie importantă de rugăciuni folosite în cult şi păstrată integral este cartea numită Evhologhionul lui Serapion, episcop de Thmuis (Egipt), ucenic al Sfântului Atanasie cel Mare, în secolul al IV-lea. Deşi denumirea de evhologhion s-a consacrat în mod oficial mai târziu, colecţia a apărut ca o necesitate liturgică practică pentru orice comunitate creştină. De atunci şi până în zorii epocii moderne, Biserica a adunat în Evhologhion tradus la români prin termenul slav Molitfelnic) toate rânduielile Sfintelor Taine şi ierurgii.

În Biserica Ortodoxă Română, această carte de cult, Molitfelnicul, tradusă parţial încă din secolul al XVI-lea, a contribuit, alături de alte tipărituri şi manuscrise liturgice, la întărirea solidarităţii dintre românii ortodocşi despărţiţi atunci prin graniţe politice artificiale şi, în pofida tuturor dificultăţilor istorice, i-a ajutat să păstreze unitatea de credinÈ›ă È™i de neam, cultivând limba, credinţa şi cultura poporului român.

Consecventă principiului de a păstra unitatea dogmatică, liturgică şi canonică împreună cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, Patriarhia Română a îmbogăţit treptat conţinutul acestei cărţi de cult, atât prin creaţii proprii, cât şi prin traducerea, din limbile greacă şi slavonă, a unor noi slujbe şi rânduieli solicitate de preoţi şi credincioşi în contextul apariţiei unor noi realităţi cultural-sociale.

Ediţia de faţă a Molitfelnicului mic vine în întâmpinarea dorinţei preoţilor de a avea la îndemână o carte în format accesibil, utilă în săvârşirea slujbelor solicitate de credincioşi în afara lăcaşului de cult, în case şi instituţii. De aceea, selecţia de slujbe nu cuprinde Cununia, care trebuie săvârşită totdeauna în sfânta biserică, dar conţine o varietate de rânduieli şi rugăciuni pentru binecuvântarea omului şi a naturii.

De aceea, nădăjduim că această primă ediţie a Molitfelnicului mic va fi de un real ajutor clericilor, în lucrarea liturgică şi pastorală a Bisericii, pentru mântuirea credincioşilor.

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Cartea, împodobită cu icoane color, conține texte extrase din ultima ediție a Molitfelnicului, cuprinzând slujba completă a Sfântului Maslu, Rugăciuni la felurite neputințe și boli, Rugăciuni la boli molipsitoare și primejdii de obște, precum și Rânduiala împărtășirii grabnice a celui bolnav. Având avantajul unui format ușor de mânuit, noua ediție vine în întâmpinarea nevoilor practice ale sfințiților slujitori ai Altarului, fiind de folos atât la săvârșirea în biserică a Sfântului Maslu, cât și la rugăciunile făcute la căpătâiul bolnavilor în casele lor sau în spitale.

Volumul de faÈ›ă – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat È™i publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, ­plină de duhul luminării È™i necesară vremurilor noastre, care au uitat ce ­înseamnă isihia.
ChintesenÈ›a unei înÈ›elegeri la care mintea creÈ™tină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice È™i aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienÈ›ei negrăite a rugăciunii ­neîncetate È™i al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor È™i duhurilor, vindecarea trupească, dar È™i a patimilor, însufleÈ›ind spre însuÈ™irea neîntârziată a tuturor virtuÈ›ilor, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei È™i vieÈ›uirii creÈ™tine.

De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
„Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
„Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

Viata Sfantului Calinic de la Cernica s-a asemanat tarinei cu mult rod, a fost izvor a nenumarate bunatati, mijlocul dobandirii de har duhovnicesc.

Postul i-a fost pazitor trupului si sufletului, cale spre pocainta; ascultarea si omenia, podoabele vietii.  A urmat dreptatea, credinta, dragostea, pacea.  A fost bun catre toti, tata sarmanilor, saracilor milostiv, mangaietor celor intristati, ajutator celor napastuiti si tuturor mare facator de bine.  S-a aratat dreptar turmei sale, atat in manastire, cat si in Episcopie, prin toate faptele cele bune, si pilda credinciosilor, cu cuvantul, cu viata, cu dragostea, cu duhul, cu credinta si curatia.

Deserturile de post cuprinse in carte sunt simple, preparate cu ingrediente ieftine È™i la îndemâna oricui. 

Dulciurile de post se pregatesc usor, au nevoie de putine etape de pregatire si sunt atat de bune incat le puteti pregati si in restul anului.

100 de prajituri si deserturi de post

1. BrioÈ™e de ciocolată
2. Chec cu sfeclă roÈ™ie È™i viÈ™ine
3. Chec cu cacao și portocale
4. Bomboane din biscuiți
5. Chec cu nuci
6. Negresă cu banane
7. Biscuiți cu banane și susan
8. BiscuiÈ›i cu fulgi de ovăz È™i banane
9. Tort sufleu cu fructe
10. Chec de portocale
11. GogoÈ™i cu dulceaÈ›ă
12. Ștrudel cu mere
13. BiscuiÈ›i cu stafide È™i făină integrală
14. Biscuiți trandafiri
15. BiscuiÈ›i cu făină de porumb
16. Brioşe cu cacao È™i viÈ™ine
17. Chec cu ciocolată
18. Clătite de post
19. Nuci caramelizate
20. Plăcintă fragedă cu mere
21. Chec cu nuci și prune
22. Prăjitură cu căpÈ™uni
23. Prăjitură de post cu halva È™i nucă
24. Plăcintă cu dovleac
25. Salam de biscuiți
26. Trufe cu ciocolată
27. Brioșe cu banane
28. Prăjitura cu morcov È™i mere
29. Prăjitură cu prune È™i migdale
30. Cornulețe cu gem
31. Cornuri cu mac
32. Tort cu ananas
33. Bomboane din fructe uscate
34. Chipsuri din mere
35. Banane prăjite
36. Chec cu mălai È™i banane
37. Tort cu ciocolată È™i viÈ™ine
38. Prăjitură cu cacao È™i nucă de cocos
39. Negresă din nuci È™i curmale
40. Gutui coapte cu nuci şi stafide
41. Prăjitură cu avocado
42. Biscuiți cu susan
43. Jeleuri din fructe
44. Desert din portocale
45. Chec cu portocale
46. Chec cu nuci
47. Mere coapte cu nuci
48. Halva de casă
49. Bezele de post
50. Salată de fructe de iarnă
51. Bomboane cu căpşuni È™i nuci
52. ÎngheÈ›ată de banane
53. Îngheţată de ananas, mango È™i banane
54. Îngheţată de căpÈ™uni È™i banane
55. BiscuiÈ›i cu scorÈ›iÈ™oară È™i ovăz
56. Chec cu dovleac
57. Batoane energizante cu fulgi de ovăz
58. Paste cu nuci și vanilie
59. Chec de post cu mac
60. Prăjitură cu sfeclă
61. Prăjitură cu prune
62. Prăjitura “ziua È™i noaptea”
63. Cornuleţe cu borÈ™
64. ÎngheÈ›ată cu zmeură
65. Ruladă cu gem
66. Biscuiţi cu mix de seminÈ›e
67. Sorbet de piersici
68 Tartă cu mere
69. Brioșe cu stafide
70. Mere caramelizate
71. Clătite cu portocale
72. Batoane cu miere și mac
73. Muffins cu unt de arahide
74. Banane umplute
75. Brioșe cu miere
76. Chec cu afine
77. Waffles din fulgi de ovăz
78. Prăjitură cu cremă de cafea
79. Prăjitura cu morcov fără coacere
80. Ciocolată de casă cu nuci
81. Biscuiți cu vanilie
82. Budincă de ciocolată
83. Baclava
84. Prăjitură cu cremă de griÈ™
85. Chec zebră
86. Fursecuri cu dovleac È™i ovăz
87. Prăjitură cu cacao È™i zmeură
88. Dovleac copt cu miere
89. Halva cu semințe de susan și miere
90. Prune cu nuci în ciocolată
91. ÎngheÈ›ată de pepene galben È™i banană
92. Ruladă de biscuiÈ›i cu nucă de cocos
93. Cozonac de post cu cacao, nucă È™i stafide
94. Prăjitură din mălai
95. Bomboane din biscuiți și banane
96. Ruladă cu mac
97. Prăjitura cartof de post
98. Pere cu nuci și miere
99. Biluțe cu cacao și cocos
100. Chec pufos

Atunci când este bolnav, creștinul trebuie să înalțe imediat, fierbinte și din toată suflarea sa, rugă către Hristos, către Maica Domnului și către Sfinții izbăvitori, vindecători, repede ascultători și degrabă ajutători.

Această carte este un buchet duhovnicesc al Sfinților ajutători ai bolnavilor. Sfinți care au pătimit, din dragoste pentru Hristos, în vremea persecuțiilor ordonate de împărații romani, dar și Sfinții tămăduitori din secolul XX, precum Sfântul Nectarie, Sfântul Ioan Maximovici, Sfântul Luca al Crimeei sau Sfântul Nichifor Leprosul.

Găsim în această carte și cărui Sfânt să ne rugăm în orice boală, nelipsind nici Sfinții izbăvitori la vremea molimelor ori Sfinții Doctori fără de Arginți, de ale căror rugăciuni ne folosim și la slujba Sfântului Maslu.

Dumnezeului nostru slavă! 

Dupa trecerea la Domnul a parintelui Justin Parvu, parintele Proclu de la Metocu Balan a spus un cuvant profetic, care a inceput sa se implineasca: Sfantul Justin Parvu va face mari minuni, spre intarirea credintei poporului.  O mica parte din aceste minuni sunt cuprinse in acest volum, alaturi de marturii (majoritatea inedite) ale celor care l-au cunoscut si s-au folosit de prezenta si sfaturile sale.

Cuviosul Parinte Justin Marturisitorul a ajutat in timpul vietii multimi de oameni - si la fel vrea sa faca si acum.  Asa cum atunci primea pelerinii, uitand de foame sau de boala sau de somn, tot asa si astazi ii asculta in chip tainic pe toti cei care ii cer ajutorul.  Pentru ca, dupa moartea sa, harismele nu i s-au imputinat.  Dimpotriva, Dumnezeu le-a multumit, rasplatind acest vas ales care a patimit pentru Ortodoxie si Adevar, iubind Romania si neamul romanesc pana la jertfa...

Ediția a doua
Prin abisuri înfricoÈ™ătoare È™i prin prăpăstii grozave trece iubirea mea spre tine, cerule albastru; spre tine, omule bun; spre tine, dumbravă înflorită; spre tine, floare mirositoare; spre tine, Preabunule È™i PreagingaÈ™ule! Prin nenumărate morÈ›i străbate iubirea mea spre tine, o, dulcea mea Nemurire! De aceea tristeÈ›ea este tovarăÈ™ul meu de drum nedespărÈ›it. Orice grosolănie este cu desăvârÈ™ire moarte pentru mine. Cele mai mari grosolănii le-am îndurat în această lume de la fiinÈ›a care se numeÈ™te om. O, câteodată el este moarte pentru toate bucuriile mele! Ochii mei, priviÈ›i dincolo de el È™i deasupra lui spre Cel Preabun È™i PreagingaÈ™! Bunătatea È™i gingăÈ™ia, acestea sunt viaÈ›ă pentru mine, acestea - nemurire, acestea - veÈ™nicie. Fără bunătate È™i gingăÈ™ie viaÈ›a este iad.
SimÈ›ind bunătatea Preabunului È™i PreagingaÈ™ului, eu sunt cu totul în Rai.
Sfântul Iustin Popovici

Unindu-te cu Dumnezeul minunilor, după moarte foarte din belÈ™ug ai săvârÈ™it minuni È™i tămăduiri, È™i pe cei ce aleargă la sfânt mormântul tău îi alini, de care minunându-ne È™i noi strigăm È›ie: „Și de noi te îndură, părinte”.

Portretul duhovnicesc al Sfântului Gavriil Georgianul e de o bogăÈ›ie uimitoare: el a fost o stea călăuzitoare pentru creÈ™tini în întunecatul ev comunist; a fost un preot smerit, dar È™i un nebun neînfricat pentru Hristos; a ctitorit lăcaÈ™uri sfinte, dar È™i suflete – biserici vii –, chemându‑le la credinÈ›a izbăvitoare de moarte È™i de minciună. Într‑o lume nebună, Sfântul Gavriil îmbracă haina cea strâmtă a nebuniei pentru Hristos: înveÈ™mântat într‑o rasă cu glugă, în picioarele goale È™i purtând pe cap coroană aurită, cuviosul aduce în lumina lui Hristos mulÈ›ime de suflete ce rătăceau prin bezna necredinÈ›ei, propovăduieÈ™te vestea cea bună pe străzi, în moschei È™i sinagogi.
Volumul de faÈ›ă adevereÈ™te, o dată în plus, lucrarea Duhului Sfânt să­vâr­È™ită prin smeritul ieromonah Gavriil: aÈ™a cum veÈ›i vedea, copii care pâ­nă mai ieri nu puteau să vorbească îÈ™i recapătă graiul, un tânăr narco­man este întors din moarte la viaÈ›ă, copii îndelung doriÈ›i È™i aÈ™teptaÈ›i de părinÈ›ii lor se zămislesc ca dar minunat al binecuvântatului stareÈ›.
Îi rămâne cititorului bucuria de a descoperi în acest volum alte È™i alte minuni săvârÈ™ite de „Bunicul cel bun”, aÈ™a cum este numit în Georgia, spre întărirea credinÈ›ei noastre greu încercate.