Odata cu primirea sfantului botez, Pantelimon a dobandit de la Dumnezeu darul de a vindeca bolile, chiar si pe cele incurabile, precum si darul de a alina suferintele trupesti si sufletesti ale oamenilor.  Pentru toate vindecarile pe care le facea, el nu accepta nici un fel de plata, ba mai mult, dupa moartea tatalui, toata averea sa a impartit-o saracilor.  Aceste fapte ale sale i-au adus numele de doctor fara de arginti.

Cateheza este o lectie de religie pe care dascalul o expune sistematic elevilor sai.  Deseori ea se prezinta ca un dialog, fie din dorinta elevilor de a invata mai mult si mai deslusit, fie din aceea a dascalului de a controla si completa cunostintele elevilor.

In fapt, toata invatatura Mantuitorului Iisus, cuprinsa in cele patru Evanghelii, e o suita de cateheze.  De aceea El Se numea si era numit Invatatorul, iar cei ce-L ascultau se numeau si erau numiti invatacei, adica ucenici, elevi.  Numarul ucenicilor depasea cu mult pe al celor doisprezece, dar acestia au fost primii si cei mai apropiati beneficiari ai catehezelor rostite de Domnul.

Colecţie de cuvinte duhovnicesti şi sfaturi referitoare la viaţa interioară, la bunul mers al despătimirii, la buna înţelegere a celor sfinte.

Din cuprins:
Sfaturi pentru viata duhovniceasca a calugarilor.

(lipsa text)

(lipsa text)

Preotul trebuie sa ia aminte de sine si de toata turma, ceea ce inseamna ca el trebuie sa se ingrijeasca in primul rand de viata sa personala, iar in al doilea rand sa-si indeplineasca menirea de a conduce turma spre mantuire, deci sa se ingrijeasca de activitatea sa externa. Sf. Apostol Pavel aseaza aici in primul rand datoria preotului de a lua aminte la sine, nu numai pentru a-i atrage acestuia atentia asupra celei mai insemnate datorii fata de propria sa persoana, mantuirea sufletului sau, ci mai ales pentru faptul ca pastorul sufletesc inainte de toate trebuie sa fie posesorul unei vieti pline de sfintenie si curatenie, din care sa izvorasca pentru pastoritii sai roadele apostoliei sale, iar dupa aceea, prin viata sa, trebuie sa fie pentru acestia un exemplu viu, vrednic de urmat si nu o pricina de sminteala.

Pocainta este samarineanul care-ti va bandaja ranile, te va aranja, iti va unge ranile cu ulei si vin, te va duce la o casa de oaspeti care se numeste Biserica pocaintei, acolo te vei curati de pacate si te vei uni din nou cu Hristos, dupa ce vei trece prin taina spovedaniei... 

Rugăciunea este o artă, SfinÈ›ii PărinÈ›i socotind‑o chiar cea mai înaltă dintre arte, ori „È™tiinÈ›ă a È™tiinÈ›elor”. IscusinÈ›a întru aceasta, după cum ne învaÈ›ă părinÈ›ii athoniÈ›i, nu se dobândeÈ™te însă printr‑o tehnică anume, ci prin deprinderea smereniei mai înainte de orice altceva.
Cartea de faţă cuprinde sfaturi practice pentru creÈ™­tinul lumii de astăzi, care trăieÈ™te înconjurat de ­griji şi ispite din toate părţile È™i care doreÈ™te să rămână cât mai aproape de duhul rugăciunii adevărate. De la atitudinea cuviincioasă faÈ›ă de semenii noÈ™tri în orice împrejurare, pentru a ne menÈ›ine starea lăuntrică de rugăciune, de la luarea-aminte asupra celor mai mărunte fapte ale vieÈ›ii de zi cu zi, de la cele mai simple rugi È™i de la ridicarea minÈ›ii la cer pornind de la lucrurile ce ne înconjoară È™i ne sunt mereu la îndemână È™i până la Rugăciunea lui Iisus È™i pogorârea minÈ›ii în inimă – totul se constituie într-un îndreptar întru totul lămuritor pe calea rugăciunii, părinÈ›ii din Grădina Maicii Domnului împărtăÈ™indu-ne din lucrarea lor de înnoire şi îndumnezeire a omului.

In aceasta carte impresioneaza, in primul rand, sinceritatea parintelui aghiorit, care isi deschide sufletul in fata noastra.  O face cu multa sfiala, dar, cu toate acestea, reuseste sa ne ajute sa intelegem putin din taina schimbarii sale.

Asa cu Hristos a ajuns la sufletul sau, asa poate ajunge la fiecare suflet rebel.  Si, asa cum Sfantul Apostol Pavel s-a facut tuturor toate, pentru a-i castiga pe toti pentru Hristos, parintele care ne vorbeste aici o face nadajduind ca cel putin un suflet rebel va intelege ca adevarata libertate se poate gasi doar in Hristos, pentru ca El este Calea, Adevarul, Viata, dar di Libertatea.  Libertatea dupa care multi tanjim, dar, de multe ori, o cautam unde nu trebuie si unde nu putem gasi decat lanturile robiei pacatului.

(lipsa text)

Cartea are trei părţi – minunile făcute de sfinţii închisorilor, mărturii ale celor care au trecut prin închisori şi diferite texte despre cinstirea noilor mucenici.

„Toti acestia care au patimit in inchisori au fost mielul de jertfa pentru iertarea pacatelor poporului roman. Ei au fost aruncati in gura celor fara de Dumnezeu, ca sa ispaseasca pacatele noastre, ale tuturor. Ei s-au jertfit pentru noi. Si chiar daca acuma se pune problema ca sa fie trecuti in randul sfintilor, ei nu trebuie sa fie trecuti in randul sfintilor. Ei sunt sfinti, prin sacrificiul lor.” (IPS Arhiepiscop Justinian Chira)