Odata cu primirea sfantului botez, Pantelimon a dobandit de la Dumnezeu darul de a vindeca bolile, chiar si pe cele incurabile, precum si darul de a alina suferintele trupesti si sufletesti ale oamenilor.  Pentru toate vindecarile pe care le facea, el nu accepta nici un fel de plata, ba mai mult, dupa moartea tatalui, toata averea sa a impartit-o saracilor.  Aceste fapte ale sale i-au adus numele de doctor fara de arginti.

Cateheza este o lectie de religie pe care dascalul o expune sistematic elevilor sai.  Deseori ea se prezinta ca un dialog, fie din dorinta elevilor de a invata mai mult si mai deslusit, fie din aceea a dascalului de a controla si completa cunostintele elevilor.

In fapt, toata invatatura Mantuitorului Iisus, cuprinsa in cele patru Evanghelii, e o suita de cateheze.  De aceea El Se numea si era numit Invatatorul, iar cei ce-L ascultau se numeau si erau numiti invatacei, adica ucenici, elevi.  Numarul ucenicilor depasea cu mult pe al celor doisprezece, dar acestia au fost primii si cei mai apropiati beneficiari ai catehezelor rostite de Domnul.

Colecţie de cuvinte duhovnicesti şi sfaturi referitoare la viaţa interioară, la bunul mers al despătimirii, la buna înţelegere a celor sfinte.

Din cuprins:
Sfaturi pentru viata duhovniceasca a calugarilor.

(lipsa text)

(lipsa text)

Preotul trebuie sa ia aminte de sine si de toata turma, ceea ce inseamna ca el trebuie sa se ingrijeasca in primul rand de viata sa personala, iar in al doilea rand sa-si indeplineasca menirea de a conduce turma spre mantuire, deci sa se ingrijeasca de activitatea sa externa. Sf. Apostol Pavel aseaza aici in primul rand datoria preotului de a lua aminte la sine, nu numai pentru a-i atrage acestuia atentia asupra celei mai insemnate datorii fata de propria sa persoana, mantuirea sufletului sau, ci mai ales pentru faptul ca pastorul sufletesc inainte de toate trebuie sa fie posesorul unei vieti pline de sfintenie si curatenie, din care sa izvorasca pentru pastoritii sai roadele apostoliei sale, iar dupa aceea, prin viata sa, trebuie sa fie pentru acestia un exemplu viu, vrednic de urmat si nu o pricina de sminteala.

Sfânta Eufrosina este considerată ocrotitoare a artelor È™i a monahiilor. În mănăstirile întemeiate de Cuvioasa Eufrosina existau ateliere de pictură È™i se confecţionau obiecte de cult. De asemenea, sub conducerea Sfintei Eufrosina, au fost create ateliere în care se muncea la transcrierea cărţilor. Activitatea pedagogică a Cuvioasei a adus o contribuÈ›ie semnificativă în sprijinul educaÈ›iei publice, multe familii sărmane având posibilitatea să le ofere copiilor o educaţie datorită acestor şcoli.

MulÈ›imea celor ce îi simt ajutorul creÈ™te în fiecare zi, iar mărturiile despre ajutorul minunat al Sfintei Eufrosina strânse de maicile de la mănăstirea unde se află Sfintele Sale MoaÈ™te sunt cuprinse în paginile acestei cărÈ›i.

Sfântă Eufrosina, roagă-telui Dumnezeu pentru noi!

Notatie psaltica.

Adunand la un loc Stihirile Vecerniilor, ale Stihoavnelor si ale Laudelor celor mai importante sarbatori de peste an, pe care le ordoneaza dupa calendarul bisericesc, Stihirarul devine o carte de mare utilitate atat pentru strana manastireasca, cat si pentru cea a catedrelor mitropolitane si episcopale, precum si pentru bisericile de mir care aspira la reintroducerea traditiilor celei mai autentice cantari liturgice. Cum era si firesc, cartea cuprinde si Stihirile unor Sfinti mai importanti pentru spiritualitatea romaneasca, cum ar fi  Sfantul Apostol Andrei, dar si pentru comunitatile monahale ortodoxe din toata lumea, ca Sfantul Antonie cel Mare, Sfantul Sava cel Sfintit, Sfantul Teodosie Chinoviarhul, Sfantul Mucenic Ipatie, Sfantul Athanasie Athonitul si ceilalti Cuviosi Parinti Athoniti.

Notatie psaltica.

Ediția este îngrijită de părintele Arhimandrit Clement Haralam, Mare Ecleziarh al Catedralei Patriarhale din București, și de Cezar Florin Cocuz.
Lucrarea este structurată în două părți. Prima parte conține slujba completă a Vecerniei și Utreniei, alcătuită de autori mai vechi din secolele XIX și XX (Anton Pann, Dimitrie Suceveanu, Ion Popescu Pasărea și arhimandrit Partenie Apetrei), precum și de compozitori contemporani (Cezar Florin Cocuz, Preot Iulian Zaltariov, Daniel Popa și Arhimandrit Clement Haralam).
În cea de-a doua parte a lucrării găsim cântări pe larg compuse de protopsaltul prodromit ieroschimonahul Gherontie Ionescu, pentru priveghere de toat

(lipsa text)