Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Parintele Filotei Zervakos, unul din marii parinti duhovnicesti ai veacului trecut, mergand pe linia altor mari parinti elini, unii dintre ei deja canonizati de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Elene, ne ofera in aceasta carte adevarate margaritare ale sufletului sau innobilat de darurile cele sfinte si sfintitoare ale celor curati cu inima si care au primit inca din aceasta viata prima inviere. Din preaplinul inimii sale, Parintele Filotei, care se traduce in limba romana prin iubitorul de Dumnezeu, ne calauzeste pasii, cu ajutorul povatuirilor sale duhovnicesti, pe cale sigura si bine batatorita de atatia si atatia vulturi ai inaltimilor duhului, pe calea cea stramta si cu chinuri, singura cale mantuitoare, calea Crucii si a suferintelor, dar care curata treptat sufletul, duhul, facandu-l partas dumnezeiescul har.

Incepand cu zorile secolului al XX-lea si pana in ziua adormirii sale, care s-a petrecut pe data de 8 mai 1980, pururea pomenitul Staret Filotei Zervakos, a fost, am putea spune, o stea care a stralucit pe cerul duhovnicesc al Bisericii crestin-ortodoxe elene. Parintele a fost de o notorietate evidenta, raspandind multa lumina asupra spiritualitatii ortodoxe, pana dincolo de hotarele pamantului elen. Pururea pomenitul Staret a fost ieromonah timp de aproape 70 de ani fara intrerupere. El s-a lepadat de sine, si-a luat crucea si L-a urmat pe Hristos in chip bineplacut lui Dumnezeu. In calitatea sa de pastor(staret al Sfintei Manastiri Langobarda), si-a calauzit turma in chip desavarsit, ramanand credincios traditiilor si invataturilor apostolice. Ca parinte duhovnicesc al clericilor si mirenilor, el a atras la Hristos o multime de fii duhovnicesti. Si-a iubit fiii duhovnicesti si i-a intarit pe piatra credintei. Ca vrednic misionar, el a strabatut aproape toata Grecia - si dincolo de ea - pentru spovedanii, povatuiri si spre a propovadui Cuvantul lui Dumnezeu. A fost neobosit pana la ultima suflare. Desi s-a imbolnavit grav, el nu a incetat vreodata sa-i invete ori sa-i mustre pe fiii sai duhovnicesti care-l inconjurau.

O interpretare pe intelesul copiilor si nu numai. Aceasta Biblie ilustrata se adreseaza tuturor celor ce vor sa inteleaga, intr-o maniera placuta scrierile biblice. Varsta recomandata: de la cel mai mic la cel mai mare.

Ambele volume ale cărÈ›ii de faÈ›ă(primul terminat în 1972, al doilea în 1973) trădează efortul disperat al părintelui Marcu de a descoperi „prezenÈ›a reală a lui Dumnezeu” în „rugăciunea lui Iisus”, pe care el nu s-a mulÈ›umit doar s-o teoretizeze, cum ar părea la prima vedere, cât mai ales s-o trăiască, ca metodă de echilibrare sufletească într-o lume profund tulburată de presiunea politică, socială È™i psihologică masivă exercitată de propaganda materialist-vulgară a momentului; un materialism care, spre marea durere a autorului cărÈ›ii de faÈ›ă, pătrunsese adânc È™i în mediile bisericeÈ™ti, în special în rândurile clerului mediu È™i înalt, punând în umbră (dacă nu chiar aruncând în dispreÈ› È™i în uitare) marea temă a „rugăciunii”.

Anastasimatarul este o Antologie de cantari ale Marii Sarbatori a Invierii Domnului, ce cuprinde imnurile de la Vecernie si Utrenie, pe cele opt glasuri. Anastasimatarul de fata cuprinde: Anastasimatarul stihiraric - cu cantari usor melismatice, intr-un tempo/miscare mai lenta; Anastasimatarul irmologic - cu cantari intr-un stil simplu, concis, silabic, ce folosesc un tempo/miscare vioaie, mai repede; Svetilnele Invierii, imnuri ce se canta la sfarsitul Utreniei, intre Canoane si Laude, impreuna cu Voscresnele, ce se canta la Utrenia Duminicilor, intre Laude si Doxologie. Compozitorii cuprinsi in acest Anastasimatar sunt in exclusivitate romani, de la Macarie Ieromonahul si Dimitrie Suceveanu (sec. XIX-XX), si Protosinghelul de la Manastirea Neamt - Victor Ojog (sec. XX), Schimonahul aghiorit Nectarie Vlahul - Prodromitul si Ierodiaconul Ioan Butnaru, codicograful acestei Antologii, cantarile fiind alcatuite dupa modelul traditional elin. Notatie psaltica.

Parintii acelei vremi aveau multa credinta si simplitate si cei mai multi aveau putina invatatura de carte. Dar fiindca aveau smerenie si ravna pentru nevointa, primeau mereu iluminarea dumnezeiasca. Pe cand in vremea noastra, cand s-au inmultit cunostintele, din pacate ratiunea a zdruncinat din temelii credinta oamenilor si a umplut sufletele de semne de intrebare si indoieli. Asadar, firesc este sa ne lipsim si de minuni, deoarece minunea se traieste si nu se explica prin ratiune.

Viata Cuviosului Petru de Atroa constituie inceputul unei serii de mai multe volume cu vieti de Sfinti necunoscuti sau putini cunoscuti, sau cu vieti ale unor Sfinti cunoscuti, insa a caror viata este necunoscuta. Cuviosul Petru a trait in perioada iconomahiei si a fost prigonit pentru cinstirea sfintelor icoane, a fost chinuit pana la sange si intemnitat, insa a ramas neclintit in credinta ortodoxa. A fost marturisitor si, dupa vointa, mucenic. Avea harisma tamaduirilor. Vindeca pe toti bolnavii care ii cereau ajutorul, scotea apa prin rugaciunea sa, avea harisma de a se face nevazut, a inmultit graul si vinul de mai multe ori, avea harisma inainte vederii si cea a stravederii, vazand starea sufleteasca a oamenilor si a inviat doi morti. A fost numit purtator de semne (facator de minuni). Numai in cazul ereticilor, a celor care nu-si marturisisera pacatele si a celor neascultatori nu lucrau harismele sale.

Cartea cuprinde Acatistul Bunei-Vestiri a Preasfantei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si Paraclisul Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu.

O poveste extrem de emotionanta, care se citeste pe nerasuflate, cu sufletul la gura, asteptand mereu limpezirea unor situatii greu de imaginat pentru vremurile in care traim, dar care, cu ajutorul lui Dumnezeu si al Maicii Domnului ajung la bun sfarsit, prin credinta, rugaciune, indelunga rabdare, dar, mai presus de orice, prin purtarea de grija mult milostiva a Domnului si a Precuratei Sale Maici. Aceasta carte prezinta povestea unei bunici care si-a crescut singura cei patru nepoti. Este un model de jertfa atat a bunicii, cat si a nepotilor. A fost greu, au suferit, au plans, le-a fost foame, dar au mers mai departe si, cand nu mai puteau, strigau la Dumnezeu. Si Dumnezeu le-a fost mereu alaturi si nu i-a lasat. Chiar daca au suferit, au stiut si sa se bucure si au avut multa dragoste intre ei.

Volumul al treilea cuprinde subiecte care il pot ajuta pe omul chinuit de pacat sa dobandeasca nelinistea cea buna si sa se nevoiasca duhovniceste pentru a se elibera de legaturile pacatului. Traind pocainta crestinul se va putea dezbraca de omul sau cel vechi care, precum spune undeva Staretul, este "un chirias rau inlauntrul nostru si, ca sa plece, trebuie sa-i daramam casa si sa incepem sa zidim cladirea cea noua, adica pe omul cel nou". In prima parte a acestui volum au fost cuprinse cu precadere unele cuvinte din cele pe care ni le-a spus Staretul referitoare la ganduri. Partea a doua se refera la marea binecuvantare pe care o primeste omul de la Dumnezeu atunci cand este nedreptatit si infrunta duhovniceste nedreptatea. Partea a treia face referire la pacat, care transforma in iad viata pamanteasca; viata care poate deveni, insa, Rai prin nevointa duhovniceasca. In partea a patra se arata felul in care puterile intunericului, care actioneaza prin uneltele lor, vrajitorii, inselatii etc., desi sunt cu adevarat foarte slabe, pot deveni tari atunci cand omul le da drepturi asupra sa printr-un oarecare pacat greu, prin care si primeste influenta diavoleasca. In sfarsit, in partea a cincea se accentueaza ca Taina Marturisirii este absolut necesara pentru iertarea pacatelor si ca tot crestinul care voieste sa umble cu siguranta in viata duhovniceasca trebuie sa aiba un povatuitor duhovnicesc.

„Familia este biserica de acasă” spune Sfântul Ioan Gură de Aur, iar Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, a binecuvântat familia la nunta din Cana Galileii, punând astfel început al minunilor Sale, după textul Sfântului Apostol È™i Evanghelist Ioan. „Familia este greu încercată azi, ca orice valoare a lumii noastre”, arăta È™i Cuviosul Părinte Arhimandrit Justin Pârvu. Volumul de faÈ›ă este un buchet duhovnicesc al SfinÈ›ilor ocrotitori ai familiei, un florilegiu sacru al Rugăciunilor către SfinÈ›i, CuvioÈ™i, DrepÈ›i È™i Mucenici. Dumnezeului nostru slavă!

Conceptul de frumusete duhovniceasca izvoraste atat din scrierile unor mari filosofi ai Antichitatii(Platon, Aristotel), dar, mai ales, din Sfanta Scriptura si din scrierile Sfintilor Parinti ai Bisericii Rasaritene. Lucrarile cuprinse in Filocalia nu sunt altceva decat o ilustrare a conceptului iubirii de frumusete duhovniceasca. Toata osteneala si nevointele vietii noastre duhovnicesti sa le indreptam pururea catre dobandirea acestei frumuseti launtrice, cea care ne face sa fim bineplacuti lui Dumnezeu si care sa ne fie zestrea noastra pentru viata vesnica! Pr. Dr. Marin Comanescu

Format: 16x23 cm
ISBN: 978-606-8832-80-7
Status: in stoc

Prietenul cel mai bun

Colectia: Carti pentru copii
Autor: Vranceanu Brandusa
Editura: Nepsis
Numar de pagini: 32

Soarele de decembrie se afla deja cu un picior peste creasta masivului muntos, spre poalele căruia pornea, în momentul acela, ambulanţa. Şi, aşa cum se uita înapoi, filtrându-şi lumina palidă printre crengile dese ale brazilor întunecaţi, zugrăvi, hăt-departe, pe zăpadă, un semicerc liliachiu, asemănător unei cozi deschise, de păun. Peste oraş cobora înserarea.

Pret: 16.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- Poveştile celor 12 prinţese şi împărătese sunt:
  - - Prinţesa Apolinaria
  - - Împărăteasa Teodora a II-a
  - - Prinţesa Drosida
  - - Alexandra, Împărăteasa
  - - Împărăteasa Elena
  - - Cneaghina Fevronia
  - - Împărăteasa Ana
  - - Împărăteasa Irina
  - - Prinţesa Casdoas
  - - Nana, Împărăteasa Georgiei
  - - Teodora, Împărăteasa lui Iustinian
  - - Împărăteasa Teofana

12 Printese si Imparatese cu CD - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- (include CD audio)
  
  Sofia, fetiţa care ştie să pună lumina pe pânză de tablouri, a moştenit acest talent de la bunicul ei, iconarul. Într-un peisaj aproape sălbatic, neschimbat de secole, pe culmea Doloşmanului, la graniţa dintre Dunăre şi mare, copila află multe taine, nu doar despre tinereţea şi viaţa bunicului ei, ci şi despre ce înseamnă pictarea de icoane şi despre de negrăit frumoasa, tainica şi minunata relaţie a omului cu Dumnezeu şi cu sfinţii.

Iconarul - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- Puţine sunt cărţile care să transmită copiilor, pe înţelesul lor, mesajul atât de frumos al faptului că „Nici un om nu-i un ostrov stingher şi de sine stătător; fiecare este o bucăţică din continent, parte din întregul cel de căpetenie“ (poetul John Donne, în „Rugăciuni pentru situaţii imediate“).
  
  „Anne... casa cu frontoane verzi“, ca, de altfel, întreaga serie „Anne de la Green Gables“ este una dintre acestea! Cu ajutorul Annei, copiii, apoi adolescenţii, vor reînvăţa, pe nesimţite, cu bucurie, adevăratele valori, pe care societatea de astăzi, în marea ei majoritate, tinde să le bagatelizeze: rolul hotărâtor al familiei şi importanţa comunităţii, în existenţa fiecăruia dintre noi; ce însemnată, ce minunată, ce fără de pereche bogăţie e aceea de a avea un „acasă“, la care să te întorci, care să te aştepte, de pe oricare din drumurile pe care te poartă viaţa! Câtă nevoie au de prieteni adevăraţi, care să-i însoţească şi pe care să-i însoţească o viaţă întreagă, cu gândul lor bun, şi în ajutorul cărora să sară, la nevoie! Din paginile cărţii, vor afla (cu zâmbetul pe buze, uneori!) că vecinii nu sunt nişte străini, pe care nici nu te mai oboseşti să-i saluţi, ci oameni de care îţi pasă şi cărora le pasă de tine! Din paginile cărţii, vor înţelege că dragostea trebuie aşteptată curat, pusă la încercare, trăită frumos, cu lumină, cu răbdare, cu încredere... dar nu vă spun mai mult! Anne, sufleţelul acesta minunat, le va şopti copiilor şi adolescenţilor că... „Dumnezeu veghează peste lume, iar totul e exact cum trebuie să fie!“

Anne... casa cu frontoane verzi (vol. I din seria Anne de la Green Gables) - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- O luminiţă se strecoară, în noaptea aceasta, prin fereastra atelierului de croitorie al părinţilor Adei. Am de gând să intru în poveste, copii, şi să aflu de ce e aprinsă lumina, atât de târziu. Ce se întâmplă? Trece Ada prin vreo primejdie? Şi dacă da, cine o poate ajuta?
  
  Ei... ce spuneţi, veniţi cu mine?...

Fata mamei - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- Aceasta carte am cunoscut-o in anul 1944. Aveam, pe atunci, cincisprezece ani. Ea mi-a fost de mare folos, mai cu seama prin tema ei. Din ea am aflat ca un crestin trebuie sa fie mereu multumit, pentru ca Dumnezeu asa il vrea pe om, sa fie multumit. Citind aceasta carte, am luat aminte la tema ei, am luat aminte la faptul de a fi multumit si, cu toate ca nu mi-am urmarit multumirea in mod artificial, am avut in vedere totdeauna sa ma multumesc cu ce mi-a randuit Dumnezeu. Cartea mi-a placut mult atunci cand am citit-o pentru prima data si mi-a parut rau ca n-am regasit-o de-a lungul anilor ce au trecut, desi mereu m-am interesat de ea si am recomandat-o celor cu care am venit in legatura.
  
  Arhimandritul Teofil Paraian

Pollyanna - Vol. 1 - Taina multumirii - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- Din colectia Carte pentru copii.
  Gateste, modeleaza, construieste, deseneaza, coloreaza, lipeste!

Numerele altfel - Vranceanu Brandusa

Nepsis

Carti scrise de acelasi autor

- – „Ai crescut în casă de păgâni, de-ţi baţi joc de-un suflet? o zgudui mama de umeri.
  
  – Dar, mama, nu-i facem nimic... doar râdem de ea! Nu vezi că e o cerşetoare nebună? Umblă-n uniformă de ofiţer şi zice c-o cheamă Andrei, deşi e femeie...
  
  – Iar necazul unui om e motiv de veselie, la voi? Copii cruzi ce sunteţi! Îmi e ruşine cu tine, fata mea...
  
  – Iartă-mă, mama! N-am ştiut că facem ceva urât. Saşenka şi Maşa nu o vor mai necăji nici ele, după ce-o să le spun... O să le spunem tuturor copiilor de la noi, de pe stradă. E bine aşa?
  
  – Foarte bine! Însă, deseară, când te vei culca, o să îţi spun povestea Xeniei, ca să-nţelegi de ce m-ai supărat, azi. Şi să ai ce povesti prietenilor tăi.“
  
  Haideţi, să aflăm, împreună cu Daria, povestea vieţii pământeşti a uneia dintre cele mai mari sfinte ale Ortodoxiei, Sfânta Xenia de Petersburg, cea nebună pentru Hristos!

Sfanta pribeaga, cu haine de ofiter. Viata Cuvioasei Xenia de Sankt Petersburg, povestita copiilor - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- Soarele de decembrie se afla deja cu un picior peste creasta masivului muntos, spre poalele căruia pornea, în momentul acela, ambulanţa. Şi, aşa cum se uita înapoi, filtrându-şi lumina palidă printre crengile dese ale brazilor întunecaţi, zugrăvi, hăt-departe, pe zăpadă, un semicerc liliachiu, asemănător unei cozi deschise, de păun. Peste oraş cobora înserarea.

Prietenul cel mai bun - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- Clopoţelul cristalin al telefonului rostogolea triluri tremurate prin încăperea luminată de soarele blând al după-amiezei de toamnă. De pe o creangă a nucului înalt, care străjuia fereastra...

Adancul smereniei - Vranceanu Brandusa

Nepsis

- Viața unei fetițe de paisprezece ani ajunge să se întretaie, în urma unui accident petrecut într-o seară obișnuită de iarnă, cu viața unei ciudate și misterioase bătrâne, pe nume Ina Ani, care îi descoperă tărâmul sfințeniei și lumea fericită a sfinților, fiindcă „Sfinții nu pot fi dați uitării, pentru că ei fac parte din viețile noastre în fiece clipă. Veghează asupra noastră, cu rugăciunile și cu dragostea lor, chiar fără ca noi să o știm. Dacă, la rândul nostru, învățăm să le vorbim prin rugăciune, își fac simțită prezența în multe și minunate feluri”.
  
  Mulțumită bătrânei, copila o cunoaște pe Sfânta Muceniță Anisia, al cărei nume îl purta, dar despre care nu știuse până atunci nimic. Unde a trăit sfânta, ce fel de viață a dus, cum anume a plecat la Domnul, mutându-se în Lumina cea neînserată, unde se află sfintele ei moaște, acum... toate acestea și încă multe altele le află fetița în seara în care viața avea să-i fie schimbată, o dată cu intrarea pe veșnicie sub paza rugăciunilor tinerei, frumoasei și nobilei Sfinte Anisia, ocrotitoarea bolnavilor, cea pe care o prăznuim în fiece an la data de 30 decembrie.