Perioada 1821-1859, reprezinta epoca istorica a reorganizarii pe baze moderne a Tarii Românesti, iar revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, a dus la înlaturarea regimului fanariot si la introducerea domniilor pamântene. 
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Tara Româneasca si în 1832 în Moldova au definit si separat atributiile puterilor Statului, au reglemantat organizarea Bisericii, au reformat administratia, au impus necesitatea refacerii armatei nationale etc.

Autorul s-a aplecat cu responsabilitate asupra temei propuse si a conceput o lucrare foarte interesanta, de o înalta tinuta stiintifica folosind metode de cercetare, pe baza de dovezi istorice, selectând cu marinimie bibliografia.

Pr. Prof. Dr. Stefan Rasceanu (Universitatea din Craiova)

"Predicile lui Antim sunt unul dintre cele mai pretioase monumente in literatura noastra bisericeasca, nu numai pentru ca ele sunt singurele in felul lor, caci de la nici un alt prelat romanesc din trecut nu avem o lucrare in acest fel, dar si pentru valoarea lor reala, pentru caldurea elocintei care, adeseori, minuneaza, si pentru frumusetea, bogatia si cateodata chiar eleganta limbii in care sunt scrise...

In acest mode credem ca predicile Mitropolitului Antim Ivireanul vor putea sa fi cetite si intelese cu usurinta in aceasta editiune nu numai de oamenii de litere, dar si de preotime."

"Printul fericit" da titlul unei lucrari deosebite a lui Oscar Wilde, renumit scriitor si dramaturg englez. Alaturi de celelalte patru povestiri, "Privighetoarea si Trandafirul", "Uriasul egoist", "Prieten devotat" si "Remarcabila racheta", s-a alcatuit o scriere remarcabila care, prin continutul ei, aduce în prim-plan opinia autorului despre viata si, în general, despre societatea în care a trait. 

Personajele sunt inspirate din realitate, dar sunt transpuse în imaginea unor reprezentanti ai regnului animal si al celui vegetal. Randunelul îsi sacrifica viata pentru a-i ajuta pe cei sarmani, în timp ce municipalitatea era nepasatoare, Privighetoarea îsi da sangele pentru a crea un trandafir rosu, în timp ce domnisoara careia îi era destinat îl dispretuieste din trufie s.a.m.d. 

O carte destinata copiilor, ca lectura literara, dar care poate fi citita si de catre adulti, cu acelasi interes.

Conform programei scolare in vigoare.

Plasata în colectia Clasici Romani cartea de fata se alatura celorlalte prin care se valorifica potentialul creativ al poporului român prin reprezentati de seama. Prin cuvântul clasic se poate întelege clasicismul ca si curent literar dar si o valoare perena ce strabate timpul si care prin repetitie constanta se pastreaza în constiinta unei comunitati.

Desfasurarea existentei în cercul strâmt între viata si moarte pastreaza constiinta treaza unui popor,a unei natiuni în concertul culturii universale. Colectia Clasici Romani nu face altceva decât sa reînvie câteva din cele mai importante creatii artistice ale celor ce au plasat valorile nationale în context universal si sa refaca astfel geneza si moartea pentru a se pastra vie viata spirituala. Volumul Poezii semnate de George Cosbuc prin structura lui cuprinde grupajele de poezii intitulate pe rând Balade si idile aparut în 1893, Fire de tort a aparut în 1896, Ziarul unui pierde-vara din anul 1902, Cântece de vitejie publicat prima data în 1904 dar si o serie de poezii nepublicate sub un titlu anume grupând 48 de texte poetice.

De asemenea cartea cuprinde repere bibliografice unde sunt evidentiate câteva din cele mai importante momente ale vietii si creatiei lui Cosbuc dar si un glosar de termeni pentru o mai buna întelegere a textelor de catre lectorul avizat.Grafica este în acord cu întreg continutul cartii descoperindu-se cu fiecare pagina migala si talentul de artizan care strabat timpul si reusesc sa-l învinga. Poeziile cuprinse în acest volum se circumscriu tematicii fundamentale din lirica sa de la cea a timpului ce se scurge inexorabil si continuând cu istoria,natura si dragostea sau cosmogonia,al nasterii,al genezei omul plasat în cadrul universului cosmic.

Otilia Cazimir, pe numele adevarat Alexandra Gavrilescu (pseudonim ales de Mihail Sadoveanu), s-a nascut la 12 februarie 1894 in Cotu Vames, judetul Neamt. Cursurile primare, cele liceale, dar si cele universitare, la Facultatea de Litere si Filosofie, le face la Iasi. A debutat in 1912 in revista "Viata romaneasca". Poeta, prozatoare si publicista, s-a facut cunoscuta mai ales prin poeziile destinate copiilor, pe care ii iubea foarte mult. "Gingasia copiilor m-a cucerit dintotdeauna. M-a apropiat de ei vazand, scriindu-le poezii vesele cu o nuanta usoara de ironie... Am inceput prin a spune copiilor povesti si, abia mai tarziu, am inceput sa scriu pentru ei", spunea scriitoarea. Critica literara apreciaza: "Versurile sunt dominate de atmosfera patriarhala a asezarilor rustice cunoscute din copilarie". Si: "Este creatoarea poeziei gratioase a universului mic".  A fost distinsa cu mai multe premii, printre care: Premiul Academiei Romane (1927), Premiul Femina-Vie Heureuse (1928), Premiul National pentru Poezie (1937), Premiul Societatii Scriitorilor Romani (1942). In 1929 a devenit membra a Societatii Scriitorilor Romani. A publicat aproape 60 de volume, dintre care amintim: Versuri: Lumini si umbre, 1923; Fluturi de noapte, 1926; Cantec de comoara, 1931. etc.

S-a stins din viata la 8 iunie 1967 si este inmormantata la cimitirul eternitatea din Iasi. Tot la Iasi se afla Casa Memoriala Otilia Cazimir.

Din antichitate si până în zilele noastre, din Orient si până în Occident, preoti, alchimisti si întelepti au cercetat si au folosit virtutile plantelor, forta lor tămăduitoare, pentru a alina suferintele oamenilor. 

Spunând că: „Alimentul să-ti fie medicament!“, Hipocrate este socotit a fi un precursor al „fitonutritiei“. Fitonutrititia se bazează pe calitătile plantelor medicinale si nu numai. În urmă cu circa 900 de ani, Hildegard von Bingen a demonstrat că plantele si Natura, în sine, au o mare putere de a vindeca maladiile de care suferă omul. 

Marele alchimist Paracelsus a demonstrat că din plante se pot extrage diverse substante care se pot transforma în  tincturi, uleiuri esentiale, ce contin oligoelemente si săruri minerale care, folosite cu inteligentă, vor constitui medicamente naturale, care au calitatea de a vindeca si a fortifia organismul uman. Abatele Sebastian Kneipp a scris: „Pentru fiecare boală a crescut o plantă“. „Natura este cel mai bun medic“, ne atentionează si vestitul medic al antichitătii, Galenus. 

Cei care au citit „Cartea-Cărtilor“  –  „Biblia“, în „Facerea“ vor găsi textul: „Si a zis Dumnezeu: «Iată, vă dau vouă toate ierburile de pe fata pământului si toti pomii care au roade cu sământă în ele. Aceasta să fie hrana voastr㻓. Cautând plantele, adică urmând Natura, îl veti întâlni pe Dumnezeu!  În „Facerea“, se arată, în modul cel mai clar, că hrana de bază a omului trebuie să fie plantele. 

Bolnav fiind, omul tintuit la pat se roagă la Dumnezeu să-l ajute să se însănătosească. Cercetările au arătat că principala cauză a îmbolnăvirilor omului o reprezintă modul gresit de a trăi al fiintei umane, dizarmonia sa fată de natură. Si din natură îsi va trage sevele, pentru a putea trăi...  Un vechi proverb chinezesc spune: „Primele si adevăratele medicamente sunt plantele“. Fitoterapia oferă căi extraordinare pentru a tămădui maladii oricât de grave ar fi ele.

Cartea noastră demonstrează că plantele reprezintă remedii care se găsesc la îndemâna oamenilor, sunt ieftine si, folosite în tratamente, vindecă fără a avea efecte secundare nocive, asa cum se întâmplă cu medicamentele produse sintetic.

"Privind la volumul de povesti poporale ce mi-ai trimis la tara, imi pare ca ma aflu in fata cu o comoara pe care asi fi pierdut-o de mult si am regasit-o într-o zi de noroc.

Un geniu fermecator iese din cuprinsul lui si vine de ma ia pe aripile sale ca sa ma transporte în timpul copilariei mele si în lumea aceea mult ademenitoare, locuita de zmei, de balauri, de pajuri, de cai nazdravani, de paseri maiestre, de strâmba-lemne, de sfarma-pietre, de feti-frumosi, de fete de împarati cu plete de aur etc, într-un cuvânt, de toate minunile ce-mi povestea manca (doica) în noptile de iarna la gura sobei".


Din cuprins:

"Tinerete fara batranete si viata fara de moarte"
"Aleodor imparat"
"Praslea cel voinic si merele de aur"
"Greuceanu"
"Sarea din bucate"
"Mazarel imparat"
"Zana muntilor"
"Fat-Frumos cu parul de aur"
"Cele douasprezece fete de imparat si palatul fermecat"
"Broasca testoasa cea fermecata"
"Ciobanasul cel istet sau turloaiele blendei"
"Pasarea maiastra"
"Ileana Simziana"
"Insir-te margaritari"
"Fata saracului cea isteata"
"Tapul si sarpele" s.a.

numaram si coloram (Punct cu punct)