Album comemorativ Viata si activitatea Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica

Format: 20.5x24 cm
ISBN: 978-973-7866-28-8
Status: in stoc

Album comemorativ Viata si activitatea Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Cuvantul Vietii
Numar de pagini: 125

La implinirea a 60 de ani de la proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica, Editura Cuvantul Vietii a Mitropoliei Munteniei si Dobrogei face cunoscuta publicului iubitor de spiritualitate si istorie aparitia volumului Viata si activitatea Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica - album comemorativ, lucrare care cuprinde amplul studiu semnat de Doamna Natalia Manoilescu-Dinu (1920-+ 1992) dedicat Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica si publicat initial in Revista Mitropolitana Glasul Bisericii la implinirea centenarului de la trecerea la Domnul a Sfantului Ierarh Calinic (1968).
 
Volumul cuprinde, intr-o realizare grafica de exceptie, o selectie de fotografii relevante cu privire la istoria Manastirii Cernica si la viata Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica. De asemenea, a fost editat in volum si tomosul sinodal de canonizare a Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica, precum si un reportaj fotografic amplu de la momentul solemn al proclamarii canonizarii Sfantului Ierarh Calinic, la Manastirea Cernica, in data de 23 octombrie 1955.
 
Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, in Binecuvantarea care prefateaza lucrarea afirma: Viata Sfantului Calinic a fost o revarsare de lumina cereasca si har dumnezeiesc. Si-a castigat sfintenia nu prin retragere din lume, ci prin daruire deplina pentru semeni; a impreunat, in chip pilduitor, asceza severa si milostenia, viata contemplativa si activismul social, slujirea lui Dumnezeu si a semenilor. A fost, neindoielnic, un om al rugaciunii, dar si al actiunii, al contemplatiei, dar si al iubirii milostive, o pilda de viata smerita inchinata slujirii semenilor. Privind la sfintenia vietii sale, confirmata de darurile dumnezeiesti de care s-a invrednicit, dintre care cel al tamaduirilor de boli trupesti si sufletesti s-a transmis sfintelor sale moaste, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la 28 februarie 1950, a hotarat trecerea ierarhului Calinic de la Ramnic, fostul staret al Cernicai, in randul sfintilor, fiind praznuit in ziua mutarii sale in imparatia dreptilor, 11 aprilie. Proclamarea solemna a canonizarii sale s-a facut in ziua de 23 octombrie 1955. La implinirea a 60 de ani de la proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica, binecuvantam aceasta aparitie editoriala si pe cititori, carora le adresam parintescul indemn de a-si indrepta rugaciunile catre Sfantul Ierarh Calinic, "vas curat si luminat al Sfantului Duh", fiind deplin incredintati ca Sfantul ramane pentru vesnicie rugator in ceruri pentru binecredinciosul popor roman si mijlocitor al milei, iertarii si tamaduirii pentru cei aflati in suferinte trupesti sau sufletesti.

Pret: 48.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

    • Cartea Îndemnuri pastorale, o antologie din scrierile vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, apărută la Editura Cuvântul VieÈ›ii a Mitropoliei Munteniei È™i Dobrogei, reuneÈ™te citate grupate tematic din Apostolatul social, opera fundamentală a Patriarhului Justinian Marina, publicată în 12 volume în timpul păstoririi sale. Volumul se înscrie în tematica Anului omagial Justinian Patriarhul È™i al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

      În Cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel regăsim următoarele aspecte: „Patriarhul Justinian Marina a fost întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române aproape trei decenii (24 mai 1948-†26 martie 1977) în timpul celei mai aprige persecuÈ›ii a acesteia de către regimul politic ateist, instalat la putere în România după luna martie 1945. Cu mult curaj È™i echilibru, diplomaÈ›ie È™i tenacitate, a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistenÈ›e. S-a opus din răsputeri abuzurilor È™i ingerinÈ›elor partidului-stat în viaÈ›a Bisericii È™i încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituÈ›ie neputincioasă, tolerată È™i discreditată, cu un rol nesemnificativ în societate. Cunoscând tragedia altor Biserici Ortodoxe care s-au opus comunismului, Patriarhul Justinian a depus mari eforturi pentru a asigura supravieÈ›uirea sentimentului religios È™i a Bisericii, pentru ca aceasta din urmă să slujească în continuare o societate oprimată de regimul politic. A intervenit în favoarea clericilor arestaÈ›i. A încercat să zădărnicească agresiunile puterii totalitare la adresa monahismului ortodox, a reorganizat învăÈ›ământul teologic ortodox din România, a impulsionat publicarea unui număr impresionant de cărÈ›i religioase, a iniÈ›iat un amplu proiect de construire È™i restaurare a numeroase biserici È™i mănăstiri. Din iniÈ›iativa sa, Sfântul Sinod a hotărât trecerea în rândul sfinÈ›ilor a mai multor ierarhi, cuvioÈ™i, martiri È™i mărturisitori români È™i generalizarea cultului unor sfinÈ›i ale căror moaÈ™te se păstrează în È›ara noastră, etc. S-a străduit să asigure viitorul Bisericii Ortodoxe Române într-o perioadă în care regimul politic era ateu, iar societatea se afla într-o puternică restructurare după ororile celui de-al doilea război mondial” (pp. 5-6).


    • De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
      IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
      După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
      Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
      Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
      Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
      Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
      Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
      Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
      Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
      Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
      Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

    • ercetările contemporane au evidenÈ›iat impactul pe care îl are consumul excesiv de zahăr asupra organismului nostru. Dincolo de bucuria momentană pe care o aduce o prăjitură sau un desert cu zahăr, consecinÈ›ele pe termen lung pot fi serioase. Din fericire, opÈ›iunile precum deserturile fără zahăr devin o alegere tot mai populară È™i benefică pentru sănătatea noastră.
      Consumul excesiv de zahăr este asociat cu diverse probleme de sănătate, precum creÈ™terea riscului de obezitate, diabet de tip 2 È™i afecÈ›iuni cardiace. Cercetările au arătat că zahărul adăugat în exces poate duce la inflamaÈ›ii cronice în organism, afectând în mod negativ funcÈ›iile sistemului imunitar È™i ale organelor interne.

      Optarea pentru deserturi fără zahăr reprezintă o modalitate de a ne satisface pofta de dulce fără a compromite sănătatea. Aceste deserturi sunt adesea realizate cu îndulcitori naturali, precum mierea, ştevia sau fructele, oferindu-ne gustul dulce fără a recurge la efectele negative ale zahărului rafinat.

      Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătate, deserturile fără zahăr se încadrează perfect într-un stil de viaÈ›ă echilibrat È™i într-o dietă sănătoasă. Ele pot fi o sursă valoroasă de nutrienÈ›i esenÈ›iali È™i pot contribui la menÈ›inerea unui nivel constant de
      energie, evitând creÈ™terile bruÈ™te È™i scăderile de zahăr din sânge.
      Astfel, alegerea deserturilor fără zahăr nu este doar o opÈ›iune delicioasă, ci È™i o decizie înÈ›eleaptă pentru sănătatea noastră pe termen lung.

      În bucătărie, explorarea È™i adoptarea unor reÈ›ete creative fără zahăr devin o oportunitate de a experimenta cu ingrediente sănătoase È™i de a încorpora gusturi noi È™i inovative în dieta noastră. Astfel, putem transforma modul în care privim È™i selectăm deserturile, contribuind la un stil de viaÈ›ă mai echilibrat È™i plin de vitalitate.

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Cartea Îndemnuri pastorale, o antologie din scrierile vrednicului de pomenire Patriarh Justinian Marina, apărută la Editura Cuvântul VieÈ›ii a Mitropoliei Munteniei È™i Dobrogei, reuneÈ™te citate grupate tematic din Apostolatul social, opera fundamentală a Patriarhului Justinian Marina, publicată în 12 volume în timpul păstoririi sale. Volumul se înscrie în tematica Anului omagial Justinian Patriarhul È™i al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

      În Cuvântul înainte semnat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel regăsim următoarele aspecte: „Patriarhul Justinian Marina a fost întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române aproape trei decenii (24 mai 1948-†26 martie 1977) în timpul celei mai aprige persecuÈ›ii a acesteia de către regimul politic ateist, instalat la putere în România după luna martie 1945. Cu mult curaj È™i echilibru, diplomaÈ›ie È™i tenacitate, a încercat să apere Biserica de loviturile sistematice ale puterii politice, alegând calea unei dârze rezistenÈ›e. S-a opus din răsputeri abuzurilor È™i ingerinÈ›elor partidului-stat în viaÈ›a Bisericii È™i încercării acestuia de a transforma Biserica într-o instituÈ›ie neputincioasă, tolerată È™i discreditată, cu un rol nesemnificativ în societate. Cunoscând tragedia altor Biserici Ortodoxe care s-au opus comunismului, Patriarhul Justinian a depus mari eforturi pentru a asigura supravieÈ›uirea sentimentului religios È™i a Bisericii, pentru ca aceasta din urmă să slujească în continuare o societate oprimată de regimul politic. A intervenit în favoarea clericilor arestaÈ›i. A încercat să zădărnicească agresiunile puterii totalitare la adresa monahismului ortodox, a reorganizat învăÈ›ământul teologic ortodox din România, a impulsionat publicarea unui număr impresionant de cărÈ›i religioase, a iniÈ›iat un amplu proiect de construire È™i restaurare a numeroase biserici È™i mănăstiri. Din iniÈ›iativa sa, Sfântul Sinod a hotărât trecerea în rândul sfinÈ›ilor a mai multor ierarhi, cuvioÈ™i, martiri È™i mărturisitori români È™i generalizarea cultului unor sfinÈ›i ale căror moaÈ™te se păstrează în È›ara noastră, etc. S-a străduit să asigure viitorul Bisericii Ortodoxe Române într-o perioadă în care regimul politic era ateu, iar societatea se afla într-o puternică restructurare după ororile celui de-al doilea război mondial” (pp. 5-6).

    • La implinirea a 60 de ani de la proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica, Editura Cuvantul Vietii a Mitropoliei Munteniei si Dobrogei face cunoscuta publicului iubitor de spiritualitate si istorie aparitia volumului Viata si activitatea Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica - album comemorativ, lucrare care cuprinde amplul studiu semnat de Doamna Natalia Manoilescu-Dinu (1920-+ 1992) dedicat Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica si publicat initial in Revista Mitropolitana Glasul Bisericii la implinirea centenarului de la trecerea la Domnul a Sfantului Ierarh Calinic (1968).
       
      Volumul cuprinde, intr-o realizare grafica de exceptie, o selectie de fotografii relevante cu privire la istoria Manastirii Cernica si la viata Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica. De asemenea, a fost editat in volum si tomosul sinodal de canonizare a Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica, precum si un reportaj fotografic amplu de la momentul solemn al proclamarii canonizarii Sfantului Ierarh Calinic, la Manastirea Cernica, in data de 23 octombrie 1955.
       
      Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, in Binecuvantarea care prefateaza lucrarea afirma: Viata Sfantului Calinic a fost o revarsare de lumina cereasca si har dumnezeiesc. Si-a castigat sfintenia nu prin retragere din lume, ci prin daruire deplina pentru semeni; a impreunat, in chip pilduitor, asceza severa si milostenia, viata contemplativa si activismul social, slujirea lui Dumnezeu si a semenilor. A fost, neindoielnic, un om al rugaciunii, dar si al actiunii, al contemplatiei, dar si al iubirii milostive, o pilda de viata smerita inchinata slujirii semenilor. Privind la sfintenia vietii sale, confirmata de darurile dumnezeiesti de care s-a invrednicit, dintre care cel al tamaduirilor de boli trupesti si sufletesti s-a transmis sfintelor sale moaste, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la 28 februarie 1950, a hotarat trecerea ierarhului Calinic de la Ramnic, fostul staret al Cernicai, in randul sfintilor, fiind praznuit in ziua mutarii sale in imparatia dreptilor, 11 aprilie. Proclamarea solemna a canonizarii sale s-a facut in ziua de 23 octombrie 1955. La implinirea a 60 de ani de la proclamarea solemna a canonizarii Sfantului Ierarh Calinic de la Cernica, binecuvantam aceasta aparitie editoriala si pe cititori, carora le adresam parintescul indemn de a-si indrepta rugaciunile catre Sfantul Ierarh Calinic, "vas curat si luminat al Sfantului Duh", fiind deplin incredintati ca Sfantul ramane pentru vesnicie rugator in ceruri pentru binecredinciosul popor roman si mijlocitor al milei, iertarii si tamaduirii pentru cei aflati in suferinte trupesti sau sufletesti.
watch series