De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
„Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
„Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

Volumul cuprinde marturiile pelerinilor credinciosi care au primit ajutor si folos din partea Cuvioasei Parascheva.

Adunandu-si toate simturile inauntru, silindu-si mintea impreuna cu duhul, atintind-o si legand-o strans si, intr-un cuvant, tintuind-o de Crucea lui Hristos, Sfantul Grigorie repeta adeseori in rugaciune: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul, cu sufletul plin de tremur, cu gemete si cu inima franta; si uda pamantul cu lacrimi calde ce izvorau abundent din ochii sai.

Cei care spun că nu le pasă de cealaltă viaţă şi că nu vor să vieţuiască dincolo de aceasta se înşală pe ei înşişi, chiar dacă nu sunt conştienţi de aceasta. Căci cum e cu putinţă ca oamenii să nu dorească cealaltă viaţă, când ei nu se mai satură de viaţă, aici, pe pământ, fiind ataşaţi de ea ca stridiile de o stâncă… Toţi oamenii iubesc viaţa, dar unii o iubesc pe cea trupească, trecătoare, în vreme ce alţii o iubesc pe cea duhovnicească, veşnică.

În orice caz, chiar dacă cineva nu ar dori să vieţuiască dincolo de viaţa actuală, ar trebui să ştie că aceasta nu depinde de el, ci depinde de Cel ce ne-a creat...

Dumnezeu este Creatorul şi sprijinitorul universului. Chiar dacă El este înfricoşător şi atotputernic, El te iubeşte mai mult decât te pot iubi mama şi tatăl tău, şi El te va îmbrăţişa dacă tu voieşti să experiezi dragostea pe care El o are faţă de tine.

Avem in fata un volum de poezie categoric crestina, o poezie extraordinara, cum n-am mai avut in literatura noastra si cum nu este in lumea intreaga. O poezie de mare adancime si caldura despre ortodoxie. O poezie care se va impune in lumea intreaga.

Pr. D. Staniloae

Dintre toate lucrurile pe care le face omul, cel mai important pentru fericirea sa este întemeierea familiei. Majoritatea trăirilor noastre, atât cele plăcute, cât È™i cele neplăcute sunt legate tocmai de familie. Familia este locul în care trăieÈ™te iubirea. Calea vieÈ›ii de familie este acea cale pe care creÈ™te iubirea. Ce este oare pentru om mai important decât iubirea?

Această carte este preÈ›ioasă deoarece nu prezintă părerea unui autor anume despre cum trebuie să trăieÈ™ti în familie. Ea analizează numeroase destine concrete È™i situaÈ›iile unor diverse familii. PoveÈ™tile din viaÈ›a unor familii relatate cu sinceritate È™i sfaturile oferite vă vor ajuta să priviÈ›i propria situaÈ›ie dintr-un alt unghi, să vedeÈ›i rezolvarea problemelor proprii, iar pe unele chiar să le evitaÈ›i. DiscuÈ›iile cu specialiÈ™tii au un caracter practic, fiind accesibile ca È™i conÈ›inut È™i profunde prin esenÈ›ă. Chiar È™i persoanele care sunt în căsnicie de 10 sau 20 de ani vor găsi în aceste discuÈ›ii multe lucruri noi È™i preÈ›ioase.

Nu poţi să-ţi întemeiezi cu adevărat o familie dacă nu ştii cum să iubeşti. De aceea, cartea noastră nu este numai despre dragoste şi familie. Ea atinge temele binelui şi răului, depresiei, egoismului, relaţiilor cu părinţii, libertăţii, fericirii şi succesului. 
Dragostea este ceea ce-i trebuie mai mult decât orice fiecărui om – mai mult decât banii, decât gloria, decât plăcerile. Totodată, dragostea este lucrul care lipseşte cel mai mult în lumea contemporană. De aceea şi suferă oamenii. La început, din pricina lipsei de dragoste se îmbolnăveşte familia părintească; pe urmă, copilul neiubit suficient pleacă în lume cu deficitul său de dragoste, încercând să compenseze ceea ce n-a primit prin tot felul de mijloace, însă nu-i iese nimic, şi întemeiază o nouă familie cu probleme, sortind suferinţei generaţia următoare de copii... 
Cartea de faţă vă va ajuta să întrerupeţi această ştafetă a nefericirii. Citirea ei, desigur, nu vă va face automat oameni iubitori şi iubiţi, dar dacă veţi merge mai departe în direcţia pe care o veţi alege după citirea ei, pentru voi deficitul de dragoste poate lua sfârşit şi veţi putea întemeia o familie împlinită, făcându-i mult mai fericiţi pe viitorii voştri copii.

Ai simÈ›it vreodată că viaÈ›a ta este un vârtej - sau, dimpotrivă, o mlaÈ™tină - în care munca, familia, relaÈ›iile cu ceilalÈ›i, chiar È™i vremea dedicată odihnei te împing tot timpul în direcÈ›ii nedorite, că întorsăturile pe care le ia nu sunt sub controlul tău È™i că ceea ce È›i se întâmplă te face mereu să ajungi în situaÈ›ii pe care È›i-ai fi dorit să le eviÈ›i?

Această carte - nu voluminoasă, însă cuprinzătoare - poate fi tocmai lucrul de care ai nevoie. Te va ajuta să înÈ›elegi lipsa de perspectivă a abordărilor greÈ™ite È™i să vezi ieÈ™irile din situaÈ›iile "fără ieÈ™ire". A deveni însă stăpânul propriei vieÈ›i solicită o muncă permanentă. dacă nu ne asumăm acest efort, nu vom fi stăpâni pe nimic: pentru a obÈ›ine rezultate, te invit să o citeÈ™ti fără grabă È™i să aplici cu seriozitate toate exerciÈ›iile pe care le propune.

Depăşirea emoţiilor negative

mânia, enervarea, invidia, mândria, gelozia, timiditatea, frica, nerăbdarea, ura, descurajarea, deznădejdea...

Viaţa noastră lăuntrică constă în principal din emoţii – şi cu cât mai mare este proporţia emoţiilor negative, cu atât suntem mai puţin fericiţi.
O eroare foarte răspândită este aceea potrivit căreia toate emoţiile sunt fireşti şi că nu se poate face nimic în privinţa lor. Această eroare este secretul nefericirii multor oameni.
Oamenii fericiţi sunt tocmai cei care au învăţat să îşi controleze emoţiile şi, în primul rând, să le învingă pe cele negative.
Lucrarea de faţă, cu multe informaţii utile, vă ajută să înţelegeÈ›i de ce apar diverse emoţii negative şi cum puteÈ›i să le controlaţi. Cu pu­ţină practică, starea lăuntrică – iar odată cu ea şi viaţa noastră – va începe să se schimbe în bine.
Dmitry Semenik