Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

(lipsa text)

Prezentul volum contine douazeci si patru de biografii ale unor asceti in lume. Printre ei se numara un episcop, un ieromonah, patru preoti casatoriti, doi monahi care au trait in lume si la sfarsitul vietii s-au invrednicit sa primeasca schima ingereasca si cincisprezece mireni(barbati si femei). Biografiile au fost asezate in ordine cronologica, in functie de data adormirii lor. Fiecare a mers pe calea sa, insa toti au avut un scop comun: pazirea poruncilor lui Dumnezeu si unirea lor cu Dumnezeu. Ramai uimit vazand rabdarea lor, lepadarea de sine si puterea rugaciunii prin care au depasit toate greutatile. Insa mai ales te uimeste simplitatea cu care au primit harul si intamplarile mai presus de fire, fara iscodire si cu smerenie, fara sa-si inchipuie ca sunt ceva sau ca au ceva.

Sfânta Ana, mama Maicii Domnului È™i bunica Mântuitorului nostru Iisus Hristos, este considerată ocrotitoarea copiilor È™i a maternităÈ›ii. Nenumărate sunt istorisirile despre soÈ›ii care pierduseră orice nădejde de a naÈ™te prunci, dar cu ajutorul Sfintei Ana au devenit părinÈ›i, atunci când cu evlavie È™i credinÈ›ă i-au cerut ajutorul. Astăzi legăturile nerodirii de fii se dezleagă; că Dumnezeu auzind pe Sfinţii şi Drepţii Ioachim şi Ana, mai presus de orice nădejde le-a făgăduit lămurit că vor naşte pe Fiica lui Dumnezeu, din care S-a născut Cel Necuprins, Om făcându-Se, poruncind Îngerului să-i strige: Bucură-te cea Plină de har, Domnul este cu tine! Tropar Sfântă Ana, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Omule bun, opreste-te pentru cateva clipe asupra acestor pagini pe care le-am scris cu dragoste si din dragoste fata de tine care esti zidirea lui Dumnezeu si pribegesti printari straine. Vei gasi mustrari dar vei gasi si mangaieri. Oare doctorul nu curata mai intai rana si apoi pune balsamul vindecator? Asa am incercat si eu, chiar daca, poate, nu am reusit asa cum trebuia, neavand iscusinta scrisului. Dar sper ca vei fi intelegator, acolo unde am gresit. Si nu m-a lasat inima sa scriu doar despre romanii plecati in strainatate. De aceea, am scris cateva lucruri si despre problemele tarii mustrand si mangaind dupa cum am crezut de cuviinta. Cineva din strainatate mi-a pus o intrebare: Parinte, oare calugarii din Sfantul Munte nu au nimic de spus in legatura cu problemele cu care se confrunta tara si credinta noastra ortodoxa? Si acelui roman ii raspund scriind aceasta carte. Da, asa gandesc calugarii romani din Sfantul Munte si sunt alaturi de tara lor, facand rugaciuni necontenite pentru binele ei.

Incepand cu zorile secolului al XX-lea si pana in ziua adormirii sale, care s-a petrecut pe data de 8 mai 1980, pururea pomenitul Staret Filotei Zervakos, a fost, am putea spune, o stea care a stralucit pe cerul duhovnicesc al Bisericii crestin-ortodoxe elene. Parintele a fost de o notorietate evidenta, raspandind multa lumina asupra spiritualitatii ortodoxe, pana dincolo de hotarele pamantului elen. Pururea pomenitul Staret a fost ieromonah timp de aproape 70 de ani fara intrerupere. El s-a lepadat de sine, si-a luat crucea si L-a urmat pe Hristos in chip bineplacut lui Dumnezeu. In calitatea sa de pastor(staret al Sfintei Manastiri Langobarda), si-a calauzit turma in chip desavarsit, ramanand credincios traditiilor si invataturilor apostolice. Ca parinte duhovnicesc al clericilor si mirenilor, el a atras la Hristos o multime de fii duhovnicesti. Si-a iubit fiii duhovnicesti si i-a intarit pe piatra credintei. Ca vrednic misionar, el a strabatut aproape toata Grecia - si dincolo de ea - pentru spovedanii, povatuiri si spre a propovadui Cuvantul lui Dumnezeu. A fost neobosit pana la ultima suflare. Desi s-a imbolnavit grav, el nu a incetat vreodata sa-i invete ori sa-i mustre pe fiii sai duhovnicesti care-l inconjurau.

Ambele volume ale cărÈ›ii de faÈ›ă(primul terminat în 1972, al doilea în 1973) trădează efortul disperat al părintelui Marcu de a descoperi „prezenÈ›a reală a lui Dumnezeu” în „rugăciunea lui Iisus”, pe care el nu s-a mulÈ›umit doar s-o teoretizeze, cum ar părea la prima vedere, cât mai ales s-o trăiască, ca metodă de echilibrare sufletească într-o lume profund tulburată de presiunea politică, socială È™i psihologică masivă exercitată de propaganda materialist-vulgară a momentului; un materialism care, spre marea durere a autorului cărÈ›ii de faÈ›ă, pătrunsese adânc È™i în mediile bisericeÈ™ti, în special în rândurile clerului mediu È™i înalt, punând în umbră (dacă nu chiar aruncând în dispreÈ› È™i în uitare) marea temă a „rugăciunii”.

Bucură-Te, a Muntelui Athos sfântă dorire, Călăuzitoarea monahilor pe căile desăvârşirii, Candela nestinsă a rugăciunii pentru mântuirea lumii, Trezirea grabnică a conştiinţelor adormite în păcat, Negura care acoperă mulţimea păcatelor noastre, Norul Cel cuvântător străpuns de razele Soarelui dreptăţii, Corabia rugăciunii ce ne păzeşte de tulburările ispitelor lumeşti, Ancora cea tare a celor ce călătoresc pe marea vieţii, Pământul binecuvântat al mântuirii credincioşilor, Poarta pocăinţei celor greşiţi, Mângâierea cea lină a celor din necazuri, Dragostea cea neÈ›ărmurită pentru cei neputincioşi, Maica duhovnicească şi prea blândă a creştinilor, Izvorul darurilor dumnezeieşti, Scara împăcării noastre cu Dumnezeu, Scutul mântuirii credincioşilor de săgeţile ispitelor, Cartea nescrisă a Împărăţiei cerurilor, Odihna inimilor strâmtorate de gânduri potrivnice mântuirii, Îngrădirea inimilor cu stâlpii rugăciunii de pocăinÈ›ă, Stareţa Cea desăvârşită întru toată înţelepciunea, Care povăţuieşte pe toţi monahii în pământul binecuvântat al Împărăţiei cerurilor, nu seca izvorul rugăciunilor Tale, ci ne împărtăşeşte pe toţi dintru acesta, adăpând setea noastră de mântuire.

Daca va voi cineva sa estimeze lucrarea Parintelui Nicolae Koghionis va trebui sa bata la toate usile caselor imensei parohii a Sfantului Elefterie Pediu Areos (Ghizi) din Atena pentru a intreba despre smeritul si simpaticul preot care ii vizita din cand in cand pentru a savarsi Agheasma, Sfantul Maslu, pentru a le duce Sfanta Impartasanie sau pentru a-i convinge sa se aboneze la reviste religioase; pentru a absorbi durerea sutelor de neputiinciosi pe care ii vizita in anumite rastimpuri, pentru a discuta cu nenumaratele suflete greu ranite ce si-au aflat odihna sub epitrahilul sau, pentru a asculta cu rabdare problemele semenilor nostri sensibili, cuprinsi de boli sufletesti, pe care niciodata nu-i intrerupea la marturisire si pe care, cu harisma sa, stia sa-i odihneasca.

Chinonicarul reprezinta, de cele mai multe ori, un verset din psalmi ce se canta in timpul impartasirii slujitorilor si credinciosilor in cadrul Sfintei Liturghii si care are ca scop crearea unei atmosfere prielnice interiorizarii sufletesti a celor ce se vor uni cu Trupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos. Primul volum al seriei cuprinde o parte din chinonicele existente in manuscrisul MΠT705 (autograf al lui Hurmuz Hartofilax), ce contine cantari la Sfanta Liturghie. S-a realizat o selectie a chinonicelor, astfel incat cartea sa serveasca scopului practic al cantarii la strana.

Cu ajutorul bunului Dumnezeu si al Maicii Domnului, m-am silit eu, nevrednicul, sa astern pe hartie cateva fapte si minuni traite personal sau auzite de la oameni vrednici de crezare. Am cautat prin ele sa arat dragostea si bunatate lui Dumnezeu, a Maicii Domnului si a sfintilor fata de noi, oamenii, care suntem atat de slabi si neputiinciosi in fata ispitelor. Poate veti observa ca cele mai multe minuni sunt facute prin mijlocirea Maicii Domnului. De aceea, sa nu deznadajduim niciodata si la orice necaza sau ispita sa ne rugam eicu dragoste si evlavie si vom vedea minuni preaslavite. Monah Pimen Vlad

Frumoasa Manastire Sihastria este asezata intr-un loc linistit si retras de lume. In timpurile vechi aici locuiau sihastrii, de aceea si-a primit numele de Sihastria. Pana sa se deschida drumul, se ajungea foarte greu aici. De la Gura Secului trebuia sa strabati sapte kilometri prin padure ca sa ajungi la destinatie, iar daca te apuca noaptea, aveai ocazia sa mai intalnesti cate un lup sau urs ori alte animale salbatice. Iarna era si mai greu din cauza zapezilor, care depaseau intotdeauna un metru. Dar era bine pentru calugari, deoarece ramaneau doar ei si Dumnezeu. Monah Pimen Vlad

In volumul de fata sunt analizate 20 de lucrari. Autorii acestor lucrari sunt cu totii monahi athoniti si impartasesc aceleasi idei si preocupari. De asemenea, ei sunt apropiati de vremurile noastre. majoritatea inca traiesc si sunt persoane pe care le-am intalnit si intervievat. Titlul Mesaje din Sfantul Munte i-a fost conferit acestui volum, intrucat toate recenziile-analize apartin unor lucrari scrise de catre monahi athoniti si contin importante mesaje pentru omenirea contemporana cu privire la subiecte legate de monahism, umanism, laicitate, , civilizatie tehnologica si educatie; stari psihice precum: angoasa, depresia, seninatatea, si bucuria; preocupari precum postul si rugaciunea si inalte trepte duhovnicesti ale virtutii, sfinteniei si mantuirii. Constantine Cavarnos Traducere de Profesor Paul Balan

Format: 14.5x20 cm
ISBN: 978-606-666-989-4
Status: in stoc

Parintele Sofian Boghiu partasia in Duh a unei mosteniri

Colectia: Alte carti
Autor: Nathanael Neacsu, arhim.
Editura: Doxologia
Numar de pagini: 188

Părintele Sofian reuşea să aducă Pustia-Cuvânt în mijlocul Bucureştilor. Nu era un monah adaptat la viaţa Cetăţii, ci unul care ne purta pe noi în Sihăstria cea mai afundă şi mai roditoare. Cuvintele sale de învăţătură aveau o forţă de pătrundere extraordinară, în ciuda glasului destul de stins. O tăcere de rai se aşternea atunci când începea să agrăiască. Numai aşa îi putea fi auzită cuvântarea izvorâtă. Cum se petrece cel mai adesea la marii duhovnici, şi la el blândeţea nesfârşită era însoţită de o fermitate contagioasă a mărturisirii neabătute a dreptei credinţe. În ciuda unei economii deosebite a gesturilor şi, în general, a tuturor manifestărilor sale exterioare, sentimentul că te afli în preajma unui părinte duhovnicesc mult iubitor şi dispus la jertfă pentru tine era pregnant. Era el însuşi un rug aprins, încălzind pe cei din preajmă cu blândă flacără nepârjolitoare. O mărturie vie şi numai prin prezenţă. Existenţa-i era mai mult plutire decât aşezare, părea mereu gata de lină înălţare la cerurile despre care ne spune Apostolul Pavel că le-a văzut.

Costion Nicolescu

Pret: 16.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
  „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
  „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
  IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
  După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
  Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
  Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
  Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
  Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
  Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
  Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
  Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
  Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
  Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

Staretul Varsanufie de la Optina. Viata si minunile - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Volumul cuprinde marturiile pelerinilor credinciosi care au primit ajutor si folos din partea Cuvioasei Parascheva.

Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva. Marturii ale inchinatorilor - Vol. 1 - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Adunandu-si toate simturile inauntru, silindu-si mintea impreuna cu duhul, atintind-o si legand-o strans si, intr-un cuvant, tintuind-o de Crucea lui Hristos, Sfantul Grigorie repeta adeseori in rugaciune: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul, cu sufletul plin de tremur, cu gemete si cu inima franta; si uda pamantul cu lacrimi calde ce izvorau abundent din ochii sai.

Rugaciunea lui Iisus in scrierile Sfantului Grigorie Sinaitul - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Cei care spun că nu le pasă de cealaltă viaţă şi că nu vor să vieţuiască dincolo de aceasta se înşală pe ei înşişi, chiar dacă nu sunt conştienţi de aceasta. Căci cum e cu putinţă ca oamenii să nu dorească cealaltă viaţă, când ei nu se mai satură de viaţă, aici, pe pământ, fiind ataşaţi de ea ca stridiile de o stâncă… Toţi oamenii iubesc viaţa, dar unii o iubesc pe cea trupească, trecătoare, în vreme ce alţii o iubesc pe cea duhovnicească, veşnică.
  
  În orice caz, chiar dacă cineva nu ar dori să vieţuiască dincolo de viaţa actuală, ar trebui să ştie că aceasta nu depinde de el, ci depinde de Cel ce ne-a creat...
  
  Dumnezeu este Creatorul şi sprijinitorul universului. Chiar dacă El este înfricoşător şi atotputernic, El te iubeşte mai mult decât te pot iubi mama şi tatăl tău, şi El te va îmbrăţişa dacă tu voieşti să experiezi dragostea pe care El o are faţă de tine.

Filosofi greci crestini moderni despre sufletul omenesc - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Avem in fata un volum de poezie categoric crestina, o poezie extraordinara, cum n-am mai avut in literatura noastra si cum nu este in lumea intreaga. O poezie de mare adancime si caldura despre ortodoxie. O poezie care se va impune in lumea intreaga.
  
  Pr. D. Staniloae

Epifania. Cele din urma poeme de dragoste crestina - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- (lipsa text)

Duminicile Peceti ale Invierii 40 de Predici la Duminicle Octoihului - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

Volume apartinand de la aceeasi editura

- ColecÈ›ia Historia Christiana îÈ™i propune să prezinte pagini din istoria urmării lui Hristos È™i a misiunii creÈ™tine de-a lungul secolelor, explorând fapte (istorie factuală), idei (istorie intelectuală) È™i texte (traduceri de izvoare).
  ColecÈ›ia se adresează atât specialiÈ™tilor, cât È™i studenÈ›ilor È™i cititorilor instruiÈ›i, oferind volume care beneficiază de îngrijire È™tiinÈ›ifică.
  
  La Sinodul de la FlorenÈ›a, aproape că fusese atins È›elul unirii, un È›el totuÈ™i foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, întrucât, în cazul fiecărei chestiuni dezbătute, acestora li s-a cerut să accepte poziÈ›ia latinilor. Se înÈ›elege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul că acesta nu făcuse decât să adâncească schisma căreia îÈ™i propusese să îi pună capăt. Până în ziua de astăzi, s-a întâmplat rar ca istoricii ortodocÈ™i ai Bisericii să aprecieze că tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert È™i patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul când comuniunea s-a destrămat. Mai curând, aceÈ™tia constată că hotărârile adoptate la FlorenÈ›a sau prădarea Constantinopolului în 1204 au fost factorii care au făcut ca sciziunea dintre Apusul latin È™i Răsăritul grec să devină o stare permanentă.

Rasaritul si apusul. O istorie a scindarii crestinatatii - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Ar fi rămas Apusul ortodox dacă francii nu s-ar fi ridicat împotriva romanilor drept-credincioşi şi a Bisericii Ortodoxe a Romei?
  Împăratul Carol cel Mare a impus Romei învăţătura eretică Filioque. Care au fost motivele sale reale?
  Dacă Augustin ar fi cunoscut scrierile Părinţilor romani răsăriteni, ar mai fi speculat atât de inutil şi de primejdios asupra fiinţei lui Dumnezeu şi a teofaniilor Treimii? Ar mai fi susţinut purcederea şi de la Fiul? De ce este Filioque atât de vătămător din punct de vedere spiritual?Părintele Ioannis Romanidis ne răspunde la aceste întrebări în Franci, romani, feudalism şi dogmele Bisericii (1981), una dintre cele mai controversate lucrări ale Ortodoxiei contemporane. Această carte este un apel la reconsiderarea tezelor clasice ale istoricilor despre Schisma dintre Răsărit şi Apus şi abordarea dintr-o perspectivă lipsită de prejudecăţi a impactului negativ pe care Carol cel Mare şi francii l-au avut asupra Ortodoxiei romane. Lucrarea este structurată în trei părţi mari: primele două prezintă pe larg cucerirea romanităţii apusene de triburile germanice apusene (francii) şi consecinţele acesteia: 1. Uzurparea de către Carol cel Mare a titlului de împărat al romanilor, subjugarea romanilor prin imensul sistem de deportare, expropiere şi aservire cunoscut sub numele de feudalitate, pentru ca francii să devină nobilimea majoritară cu drept decisiv în alegerea episcopilor şi 2. implementarea de către franci a unor măsuri politice şi ecleziastice menite a-i discredita pe romanii din Răsărit ca fiind eretici „greci”, cu sensul de „elini”/ „păgâni”. A treia parte este dedicată învăţăturii despre Filioque.

Franci, romani, feudalism si dogmele Bisericii - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Scopul rugaciunii si vietuirii crestine este vederea slavei lui Dumnezeu si participarea, prin har, la viata lui Dumnezeu. Drumul catre acest scop ne este deschis datorita Intruparii, mortii si Invierii Cuvantului lui Dumnezeu si salasluirii Duhului Sfant. Dar fiecare dintre noi trebuie sa decida pentru sine daca se aventureaza sau nu pe aceasta cale ce duce la viata vesnica, dar numai prin patimire si moartea pe cruce.

Rugaciunea care aduce roade - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Această carte se referă la istoria Bisericii primare, la primele patru sau cinci secole, È™i la modul cum creÈ™tinătatea s-a născut din cultura AntichităÈ›ii târzii. Principalul scop al scrierii mele este să atrag atenÈ›ia asupra naturii radicale È™i specifice a noii religii în acel context […]. EnunÈ›at în cea mai elementară È™i plină de optimism formă, argumentul meu este că, mai întâi, dintre toate marile tranziÈ›ii care au marcat evoluÈ›ia civilizaÈ›iei occidentale, în salturi sau treptat, politic sau filosofic, social sau È™tiinÈ›ific, material sau spiritual, una singură – triumful creÈ™tinismului – poate fi considerată pe deplin o „revoluÈ›ie”: o revizuire a viziunii dominante pe care umanitatea o avea asupra realităÈ›ii, atât de atotpătrunzătoare în influenÈ›ă È™i de vastă în consecinÈ›e, încât a creat o nouă concepÈ›ie despre lume, despre istorie, despre firea umană, despre timp È™i despre binele moral.
  
  *
  
  David Bentley Hart (n. 1965) este teolog, filosof È™i prozator ortodox american. Autor a numeroase studii academice, între care se distinge volumul FrumuseÈ›ea infinitului. Estetica adevărului creÈ™tin (trad. rom., 2013), el este apreciat deopotrivă ca eseist È™i polemist. Lucrarea de faÈ›ă oferă un răspuns actual, fundamentat istoric È™i lipsit de compromisuri oponenÈ›ilor de serviciu ai creÈ™tinismului, fiind distinsă în 2011 cu Premiul InternaÈ›ional „Michael Ramsey” pentru teologie.

Ateismul O amagire Revolutia crestina si adversarii ei - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Volumul apare în Seria Transcripta a Centrului de Studii Bizantine a FacultăÈ›ii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” - IaÈ™i

Din mostenirea muzicala a Sfantului Ierarh Iosif Naniescu - Nathanael Neacsu, arhim.

Doxologia

- Sfântul Nicolae deÈ›ine un loc extrem de important în Sinaxarul sfinÈ›ilor Bisericii Ortodoxe. Activitatea sa în Mira Lichiei unde a fost arhiepiscop, precum È™i multele minuni pe care le-a săvârÈ™it atât în timpul vieÈ›ii, cât È™i după moarte, l-au făcut foarte îndrăgit de credincioÈ™i. Pomenirea lui se face pe 6 decembrie, iar data la care se prăznuieÈ™te mutarea sfintelor sale moaÈ™te la Bari în Italia este 9 mai.
  
  Volumul de faÈ›ă cuprinde două serii de canoane pe opt glasuri, închinate Sfântului Nicolae, alcătuite de SfinÈ›ii Fotie, Patriarhul Constantinopolului, È™i Ioan Mavropous, Mitropolitul Evhaitelor. Creativitatea împreună cu exprimarea lirică È™i profundă prin terminologia specifică graiului grecesc fac din aceste lucrări adevărate poeme-rugăciune.