Arta icoanei. O teologie a frumusetii

Format: 13x20 cm
ISBN: 978‑973‑136â€
Status: in stoc

Arta icoanei. O teologie a frumusetii

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Sophia
Numar de pagini: 348

Lumea, ruptă de rădăcina ei cerească şi iconică, este inexistentă. Singur neantul nu este icoană a nimic, e gol meta­fizic ­absolut. Dimpotrivă, orice existenţă ­vizibilă ­este „chipul făcut de mâna lui Dumnezeu” şi care îşi povesteşte ale sale mirabilia. Aşa cum psihologia nu poate exista fără suflet şi fundamentează existenţa acestuia, aşa cum orice Li­turghie, orice epicleză este ­deja
răspunsul lui Dumnezeu şi manifestarea Prezenţei Sale, la fel icoana este evidenţa strălucitoare a Împărăţiei. Lumina taborică face din icoa­nă argumentul iconografic al existenţei lui Dumnezeu.
Paul Evdokimov

Pret: 30.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Constantin Virgil Gheorghiu (1916‑1992) s‑a născut în Războieni, NeamÈ›. Studiază Filosofia È™i Teologia la universităÈ›ile din BucureÈ™ti È™i Heidelberg. În anul 1940 pri­meÈ™te Premiul Regal de poezie pentru cartea Caligrafie pe zăpadă. În 1942 este numit secretar de legaÈ›ie la Departamentul de RelaÈ›ii Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României. Opu­nân­du‑se regimului comunist, în 1948 se sta­bileÈ™te în FranÈ›a. Primul său roman Ora 25, apărut în 1949, va fi tradus în aproape toate limbile pământului, în mai multe milioane de exemplare, consacrându‑l definitiv pe autor în lumea liberă. Dumnezeu la Paris este ultimul roman publicat de Constantin Virgil Gheorghiu în îndelungul său exil parizian, cununa întregii sale creaÈ›ii literare.

      Un om venerabil, cu viaÈ›ă sfântă, un bătrân de È™aptezeci È™i nouă de ani, nu dă tihnă nici măcar în somn mai-marilor acestei lumi. Monahul Theodot, ajuns episcop al Bisericii Române din Paris, este, într‑adevăr, sufletul exilaÈ›ilor, suportul lor moral, un exemplu viu de trăire a credinÈ›ei. Arzând pentru Hristos, el le insuflă acestora tăria de a nu ceda un mic teritoriu, de doar câteva sute de metri pătraÈ›i, din inima Parisului – simbol al rezistenÈ›ei anticomuniste. Dumnezeu vorbeÈ™te prin gura sa. Dacă Theodot ar dispărea, orice rezistenÈ›ă s‑ar dovedi zadarnică. ForÈ›ele întunericului vor face apel la Marele Exterminator, la Călăul fără bardă, la cel care îi face să tremure chiar È™i pe mai-marii castei comuniste, la însuÈ™i Haralamb Baxan.
      Încetul cu încetul, începe să se È›easă o adevărată pânză de păianjen în jurul episcopului Theodot – un păienjeniÈ™ invizibil È™i tot mai strâns, ale cărui fire otrăvite leagă din ce în ce mai sigur victima. Va mai vorbi, oare, Dumnezeu româneÈ™te la Paris?...

    • Constantin Virgil Gheorghiu (9 septembrie 1916, Războieni, Neamţ – 22 iunie 1992, Paris) este, prin cele peste 40 de romane publicate, cel mai prolific scriitor româno‑francez din cea de‑a doua jumătate a veacului al XX‑lea, multe dintre cărÈ›ile sale fiind traduse în aproape toate limbile pământului.
      Odată cu Ora 25 – roman tipărit în milioane de exemplare –, ­biografia poetului, prozatorului È™i jurnalistului exilat Constantin Virgil Gheorghiu, în contextul activităÈ›ii sacerdotale la Biserica Ortodoxă Română din Paris, pare a se afla la capătul unui parcurs uimitor, plin de experienÈ›e inedite È™i de umilinÈ›e necruÈ›ătoare… Cartea avea să fie însă doar începutul unei aventuri literare de exil, scriitorul având parte vreme de mai multe decenii de apre­cieri elogioase, dar È™i de contestări zgomotoase din partea unor mari personalităÈ›i ale culturii româneÈ™ti È™i universale (Gabriel Marcel, Mircea Eliade, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Amaury d’Esneval şi alţii), pe fondul tristeÈ›ii tot mai marcante a celui care se încăpăÈ›âna să rămână, în răspărul efemerelor curente literare È™i mai‑marilor zilei, „poetul lui Hristos È™i al României”.
      Radiografia aventurii literare a lui Constantin Virgil Gheorghiu, oferită de criticul È™i universitarul clujean Constantin CubleÈ™an, încearcă să facă lumină în privinÈ›a unor aspecte mai puÈ›in cunoscute ale vieÈ›ii È™i operei celebrului scriitor român, constituindu‑se totodată într‑un preÈ›ios omagiu, ce face cinste atât celui omagiat, la un veac de la naÈ™terea sa, cât È™i autorului cărÈ›ii.


      Constantin CubleÈ™an, poet, prozator, critic literar etc., s‑a născut pe 16 mai 1939 la Cluj‑Napoca. A fost secretar general de redacţie al ­revistei Tribuna, redactor‑şef la Editura Dacia, redactor‑şef adjunct la revista Steaua, director al Teatrului Naţional din Cluj‑Napoca, profesor aso­ciat la Facultatea de Litere a Universităţii Babeşâ€‘Bolyai din Cluj, profesor universitar la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia – unde con­duce mai multe doctorate având ca temă viaÈ›a È™i opera scri­itorului Constantin Virgil Gheorghiu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1964.

watch series