Aceste 32 de fise carton contin sfaturi privind bunele maniere, pe care orice copil trebuie sa le deprinda de la varste cat mai fragede.Veti gasi o adevarata sursa de discutii cu copilul despre cum ne-ar placea sa se poarte altii cu noi si, implicit, despre cum le-ar placea celorlalti sa ne purtam cu ei.

Fiecare fisa cartonata contine :

- o imagine adecvata subiectului;

- detalierea comportamentului prezentat;

- intrebari sau cerinte care sa-l ajute pe copil sa interactioneze respectivul comportament;

- un sfat;  

Dragi părinÈ›i È™i învăÈ›ători, nu-i aÈ™a că pare uneori dificil să explicăm copiilor È™i să-i învăÈ›ăm cum să se comporte „în lume”? Să nu deranjeze È™i să nu jignească oamenii din jur, să È™tie cum să stea la masă, să nu alerge È™i să nu lovească alte persoane pe stradă, să nu folosească un limbaj urât, să nu se amestece în bătăi ... È™i încă multe alte situaÈ›ii. Prin intermediul acestei cărÈ›i,  venim în ajutorul dumneavoastră. Într-un mod plastic È™i distractiv, textul însoÈ›it de imagini sugestive o să îi familiarizeze pe copii cu regulile de purtare în situaÈ›ii cotidiene. Mai mult chiar, ei se vor amuza aflând aspecte interesante È™i vor rezolva È™i câteva puzzle-uri. 

Aflam multe prin jocuri distractive.

Joaca-te inteligent.

Cartea vine sa reconfirme sfintenia Parintelui Arsenie Boca, probabli unul dintre cei mai mari sfinti ai neamului romanesc.  Marturiile din carte sunt doar o frantura din lucrarea de apostol a Parintelui Arsenie Boca, aceea de a intoarce pe om pe drumul catre Hristos, singurul care duce la viata cea vesnica, "unde nu este durere, nici intristare, nici suspin".  Desi lucarea are la baza marturiile unor oameni simpli, interviurile redau si mai bine Duhul Sfant care lucra prin intermediul Parintelui Arsenie Boca.

Vlad Herman

Îndemn la o viaţă creştină
 Creat de Dumnezeu, omul a fost din început chemat la o viaÈ›ă de comuniune È™i conlucrare cu Ziditorul său. Această menire nobilă, cerească a fost îngreuiată de căderea protopărinÈ›ilor noÈ™tri, omenirea trecând prin perioade grele de depărtare, înstrăinare È™i chiar despărÈ›ire de Dumnezeu. De aceea, istoria omenirii în sens religios este istoria nevoinÈ›ei omului pentru mântuirea sa, revenirea la starea cea dintâi – a omului lui Dumnezeu pe acest pământ, apt de a se întoarce la Tatăl său, în patria lui cerească. „De la Dumnezeu ieÈ™im, petrecem pe pământ o vreme È™i iarăÈ™i la Dumnezeu ne întoarcem. Fericit cine se întoarce È™i ajunge Acasă, rotunjind ocolul. Aceasta e cărarea.”  Pentru a nu rătăci cărarea È™i a ajunge Acasă, în ÎmpărăÈ›ia Tatălui nostru ceresc, suntem chemaÈ›i de Evanghelia lui Hristos la o viaÈ›ă moral-duhovniceas-
 că plăcută Domnului. Numai aÈ™a putem redobândi haina cerească de lumină a fiilor pentru sufletul nostru, haină fără de care nu putem intra în ÎmpărăÈ›ia Cerurilor cea pregătită nouă. Ca să îndeplinim cele propovăduite de Iisus Hristos în Evanghelia Sa, trebuie să devenim creÈ™tini nu doar cu numele, ci cu întreaga noastră viaÈ›ă – să practicăm creÈ™tinismul, formându-ne aptitudini, priceperi, obiÈ™nuinÈ›e moral-duhovniceÈ™ti corespunzătoare învăÈ›ăturii creÈ™tine, adică să ne formăm anumite deprinderi de viaÈ›ă, prin care să adeverim creÈ™tinătatea noastră. Cartea pe care o prezentăm spre lectură cititorului reprezintă, prin conÈ›inutul său, îndemnul la un mod de viaÈ›ă creÈ™tin. Ca acest îndemn să fie mai convingător, vă propunem spre cercetare cuvântul de învăţătură, rostit de Mitropolitul Antonie al Surojului, la Duminica a 14-a după Rusalii: Pilda nunÈ›ii fiului de împărat. Prin cuvântul său, Sfântul Antonie cheamă toÈ›i creÈ™tinii la o cugetare profundă despre lucrarea mântuirii, pe care trebuie s-o facem ca să ne putem întoarce la Dumnezeu È™i să fim primiÈ›i drept fii ai Săi: „ToÈ›i suntem chemaÈ›i de Dumnezeu la viaÈ›a veÈ™nică, să intrăm în această minunată taină a iubirii pe care o reprezintă în sine ÎmpărăÈ›ia lui Dumnezeu. Suntem chemaÈ›i să fim fii ai lui Dumnezeu, înrudiÈ›i Lui, È™i mai mult decât atât – ni s-a dat să-L vedem pe Hristos, Care s-a făcut om de dragul nostru, să-L vedem frate după umanitate È™i Dumnezeu după natura Lui. Iar prin Hristos – să-L vedem în Dumnezeu pe Tatăl nos-
 tru È™i să ne facem «părtaÈ™i dumnezeirii», după cuvântul minunat spus de Apostolul Pavel. Pilda nunÈ›ii fiului de împărat din Evanghelie 2
 ne avertizează că nu toÈ›i cei chemaÈ›i vor intra în slava lui Dumnezeu. Oare nu suntem È™i noi asemenea celor din această pildă? Oare nu zicem noi lui Dumnezeu:
 «Doamne am alte treburi, mi-am cumpărat o parcelă de pământ, acum este a mea È™i trebuie s-o prelucrez (sunt angajat în ceva, trebuie să plec undeva etc.)» È™i
 astfel pierdem libertatea de a merge la Dumnezeu. Noi ne lipim de lucrurile pământeÈ™ti, lumeÈ™ti È™i nu ne
 putem rupe de ele. Cineva dintre noi, cei chemaÈ›i la sărbătoare, zice Domnului: «Acum am treabă, o să-mi aduc aminte de Tine, Doamne, după… Mă voi ruga Èšie altă dată, mai târziu, acum sunt ocupat, trebuie să fac ceva, să zidesc, să mă manifest…» Trec anii È™i niciodată nu vineDeprinderi de viata crestina

Din cuprins :

Acatistul de multumire catre Maica Domnului

Acatistul catre Nscatoarea de Dumnezeu ,, Rugul Aprins"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Cauta la smerenie"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Manastirea Harbovat

Acatistul Maicii Domnului ,, Floarea smereniei"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni din Vladimir

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Tihvin

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Prodromita"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Tolga

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Sporirea mintii"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Eu sunt cu voi si nimeni impotriva voastra"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,,  Aratatoarea caii"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Frumoasa"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Aparatoarea noastra in ziua Judecatii de apoi"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Mangaierea celor amarati"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Paramythia"(Mangaietoarea) de la Vatopedi

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,, Lacushitiotisa"inaintemergatoarea si luminatoarea de la Schitul romanesc Lacu

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni,,Lacrima cerului"

Acatistul Maicii Domnului la icoana facatoare de minuni de la Hadambu

Acatistul pentru toate icoanele facatoare de minuni ale maicii Domnului

Mineiul pe DecembrieÎn Mineiul pe Decembrie au fost introduse Slujbele Sfinților Români, atât a Sfinților Români de neam (Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani, Sfântul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul și Sfântul Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului), cât și a celor care au Sfinte moaște la noi în țară (Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș), sau au sfințit prin viața lor pământul românesc (Sfântul Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana și Sfântul Mucenic Hermes).„Această reeditare a Mineiului pe Decembrie este binevenită, dată fiind importanța liturgică a acestei perioade, pe de o parte, iar pe de alta, deoarece se înscrie pe linia proiectului de diortosire și îmbunătățire a textelor cărților noastre de cult, acțiune inițiată de Preafericitul Părinte Patriarh DANIEL, în urmă cu mai bine de 10 ani, în cadrul Editurii Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române”.Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă

Înaintea Optinei a fost Sanaxarul 

În Biserica Rusă a secolului al XVIII-lea, sărăcite È™i înjosite de dispreÈ›ul È™i opresiunea elitelor luministe, mănăstirile ajunseseră cuiburi ale unui formalism lipsit de suflarea vie a Duhului Sfânt: dar în acest întuneric al decăderii È™i al uitării, străvechea predanie a a stăreÈ›iei învie printr-un È™ir de oameni trimiÈ™i de la Dumnezeu, între care cel mai tainic È™i mai uimitor este, poate, Cuviosul Teodor de la Sanaxar.
La numai 25 de ani, mândrul aristocrat dintr-un regiment de elită al gărzii împărăteÈ™ti fuge în codrii din nordul Rusiei, unde trăieÈ™te singur, ani de zile, în pustnicie. Ce fiinÈ›e cereÈ™ti l-au îndrumat în nevoinÈ›a lui mai presusu de fire? Aceasta rămâne o taină dumnezeiască; un singur lucru È™tim: că din pustie a ieÈ™it, fără să aibă încă tunderea în monahism, la starea bărbatului desăvârÈ™it, la măsura vârstei deplinătăÈ›ii lui Hristos (Efes. 4,13). 
Cartea de faÈ›ă vă înfăÈ›iÈ™ează, pentru prima oară în limba română, văaÈ›a È™i poveÈ›ele acestui învăÈ›at de Dumenzeu, care alături de Nazarie de la Valaam, de vasilisc È™i de ucenicii Cuviosului Paisie Velicikovski este unul dintre cei prin care Dumnezeu a lucrat miraculoasa renaÈ™tere a stăreÈ›iei ruse, ajunse la apogeu în vremea de înflorire  a Optinei.