Aceste 32 de fise carton contin sfaturi privind bunele maniere, pe care orice copil trebuie sa le deprinda de la varste cat mai fragede.Veti gasi o adevarata sursa de discutii cu copilul despre cum ne-ar placea sa se poarte altii cu noi si, implicit, despre cum le-ar placea celorlalti sa ne purtam cu ei.

Fiecare fisa cartonata contine :

- o imagine adecvata subiectului;

- detalierea comportamentului prezentat;

- intrebari sau cerinte care sa-l ajute pe copil sa interactioneze respectivul comportament;

- un sfat;  

Dragi părinÈ›i È™i învăÈ›ători, nu-i aÈ™a că pare uneori dificil să explicăm copiilor È™i să-i învăÈ›ăm cum să se comporte „în lume”? Să nu deranjeze È™i să nu jignească oamenii din jur, să È™tie cum să stea la masă, să nu alerge È™i să nu lovească alte persoane pe stradă, să nu folosească un limbaj urât, să nu se amestece în bătăi ... È™i încă multe alte situaÈ›ii. Prin intermediul acestei cărÈ›i,  venim în ajutorul dumneavoastră. Într-un mod plastic È™i distractiv, textul însoÈ›it de imagini sugestive o să îi familiarizeze pe copii cu regulile de purtare în situaÈ›ii cotidiene. Mai mult chiar, ei se vor amuza aflând aspecte interesante È™i vor rezolva È™i câteva puzzle-uri. 

Aflam multe prin jocuri distractive.

Joaca-te inteligent.

Praznuita pe 31 decembrie, Cuvioasa Melania Romana a trait in prima jumatate a secolului V si a avut un destin spiritual in acelasi timp asemanator si diferit de cel al diaconitei Olimpiada din Constantinopol, contemporana ei.

Fiica a unor senatori romani, posesoare a unei averi imense, cea mai mare mostenire din lumea romana, aristocrata Melania impreuna cu sotul ei au renuntat de bunavoie la toate pentru a realiza desavarsirea crestina.  Pe fundalul dramatic la prabusirii Imperiului Roman de Apus si al dezbinarilor bisericesti, itinerarul ei duhovnicesc o va conduce de la Roma in Africa, Egipt si apoi in Tara Sfanta unde va intemeia mai multe manastiri si isi va sfarsi viata.  Uitata la Roma, memoria ei va fi pastrata vie in Rasaritul ortodox.

Acest volum prezinta cititorului interesat un dosar cuprinzand totalitatea marturiilor Bisericii vechi pastrate despre Cuvioasa Melania, prefatate de doua lecturi contemporane: una spirituala, de identificare (Tomas Spidlik), alta istorico-critica (Elizabeth A. Clark).

In centrul „dosarului” sta „Viata” Melaniei — tradusa pentru prima data in romaneste —, unul dintre cele mai tulburatoare documente crestine ale Bisericii vechi.  El ofera o lectie duhovniceasca permanent actuala, aratandu-ne cu puterea vie a exemplului cum pot deveni bogatii sfinti.

Lucrarea Prietenii ortogramelor se adresează cadrelor didactice, elevilor şi părinţilor:

• cadrelor didactice, suport pentru diferenţierea demersului didactic necesar îmbogăţirii orizontului lingvistic al elevilor;

• şcolarilor dornici de a-şi îmbogăţi, consolida, corecta, transforma experienţa cognitivă, algoritmul de lucru utilizat fiind adecvat orizontului de aşteptare al acestora;

• părinţilor, ghid în preocuparea de a-şi ajuta copiii în însuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor de scriere ortografică, în pregătirea eficientă şi competitivă a concursurilor şcolare, a evaluărilor naţionale specifice claselor a ll-a şi a IV-a ori a admiterii în clasa a V-a.

Conţinuturile învăţării sunt prezentate prin intermediul unui bogat material ilustrativ, specific universului referenţial al copilului. O paletă variată de situaţii şi activităţi de învăţare, grupate sub generice precum: „Observăm"/ „Descoperim"/ „Reţinem"/„Exersăm, ortograme învă¬ţăm"/ „Aplicăm, ortograme repetăm"/„Să ne imaginăm..." etc., invită învăţăceii să-şi însuşească mecanismele corecte ale limbii. Situaţii-pretext introduse de personaje îndrăgite din literatura pentru copii transformă tărâmul ortogramelor într-un spaţiu familiar, prietenos, în care elevii învaţă jucându-se, se joacă învăţând. Ludicul este omniprezent: „Ne jucăm, ortograme repetăm!"/„Ortograme şi... umor!"/ „Ortograme colorate şi-n benzi desenate"/ „Ortograme pline de culoare, în expresii literare"/ „Ortograme zglobii în cântece hazlii"/ „Jocul orto¬gramelor"/ „Ghicitori şi... ortograme"/ „Spune repede şi bine ortograme după mine!" etc. Elemente ale dialogului intercultural: „Festivalul primăverii" (India – Holi), „Festivalul florilor de cireş" (Japonia), „Vreau să ştiu!" etc., conexiuni inter-, intra- ori transdisciplinare: „File de istorie"/ „Copii-eroi"/ „Luna pădurii"/ „Audiţie muzicală" etc., valorifică experienţa cognitivă a elevilor. Lucrarea conţine şi texte pentru dictare, fişa greşelilor tipice, module de evaluare sumativă cu itemi preponderent obiectivi şi semiobiectivi, însoţiţi de grile de evaluare/ autoevaluare uşor de utilizat. Prietenii ortogramelor constituie o nouă invitaţie în spaţiul sacru al limbii române adresată copiilor, muguri ce vor potopi zarea gândului cu ninsorile de flori ale binelui, frumosului, speranţei, împodobind Dimineaţa Cuvântului.

Unul din mijloacele cele mai puternice si mai eficace ale Bisericii pentru a chema mila divina asupra celor vii si a celor adormiti este Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, sau aducerea Jertfei celei fara de sange pentru mantuirea lor.

Aici, la Sfanta Liturghie, insusi Domnul, in mod tainic, Se injunghie pe jertfelnic si, prin aceasta, lupta mila Sa dumnezeiasca a ierta pacatele pentru care mijloceste cel mai mare Mijlocitor si pentru care se aduce cea mai sfanta si cea mai puternica jertfa.

Putem, oare, sa nu speram gratierea si alinarea criminalului, cand insusi fiul imparatului este cel care mijloceste pentru el?  Fara indoiala ca nu!  Acelasi lucru trebuie sa nadajduiasca si credinciosul pentru care se aduce Jertfa cea fara de sange, fiind pe deplin convins ca prin aceasta i se vor ierta pacatele si va dobandi posibilitatea de a trece intr‑o stare duhovniceasca mai buna.

Notatie psaltica.

Colecția Materikon

Prin firea lor, femeile sunt chemate să oglindească duhul nelumesc în lumea aceasta vremelnică. DeÈ™i adeseori ascunse de privirea obiÈ™nuită, prin virtutea smereniei lor, sfintele È™i dreptele femei au luminat duhovniceÈ™te calea către tărâmul ceresc în toate timpurile. Între ele străluceÈ™te chipul acestei eroine din zilele noastre, Fericita Eufemia de la RavaniÈ›a (Serbia), aÈ™a cum este înfăÈ›iÈ™ată în biografia de faÈ›ă, scrisă cu dragoste de credincioasele ei fiice duhovniceÈ™ti.
Maica Eufemia a avut un minunat farmec È™i tărie a duhului. ÎnfăÈ›iÈ™area sa din afară era oglin­direa înclinaÈ›iei sale spre rugăciune. Lucra­rea sa din afară nu avea limite. Ca tânără ne­voi­toare mireană ea a propovăduit Cuvântul lui Dumnezeu din sat în sat; a călăuzit marea ei obÈ™te È™i sute de mireni printre primejdiile trupeÈ™ti È™i duhovniceÈ™ti ale celor Două Războaie Mon­dia­le È™i sub jugul comunist; a întemeiat orfe­li­na­te, a educat tineri È™i a tradus scrieri patristice pen­tru învăÈ›ătura duhovnicească a poporului său.
Lăuntric, stareÈ›a Eufemia a trăit în duhul vechilor PărinÈ›i ai pustiei: în post, în priveghere de toată noaptea È™i dormind doar aÈ™ezată. Pentru aceasta Dumnezeu i‑a dăruit darul înainte‑vederii È™i al tămăduirii.
Înnoitoare a È™ase mănăstiri, ea a reîntemeiat viaÈ›a mo­nahală chi­no­vială în È›ara sa în aÈ™a măsură, încât rânduiala monahală aÈ™ezată de ea s‑a folosit în mănăstirile de maici din întrea­ga Serbie.

EdiÈ›ia de faÈ›ă reprezintă reeditarea volumului "Fericita Eufemia a Serbiei. Viata unei starete apostolice" apărut la Editura Sophia în 2010.

Aceasta carte reprezinta o culegere de cuvinte de invatatura ale fericitei maici Teosemni si de marturii despre aceasta minunata ucenica a Parintelui Porfirie, in care se regaseste deplin chipul duhovnicesc al marelui staret contemporan.

Stareta se ruga pentru mantuirea intregii lumi.  Se ruga neincetat pentru cei cunoscuti si necunoscuti, pentru mici si mari, pentru crestini sau pentru ceilalti, pentru toti oamenii.  Imi amintesc cum paseam pe un drum, in Londra, dupa o intalnire cu un profesor oncolog, care tocmai o anuntase ca la plamani cancerul se reactivase si ca trebuia sa urmeze o terapie lunga.  Imi parea cazuta pe ganduri, am crezut ca o preocupa problema sanatatii ei si am intrebat‑o despre aceasta.  Mi‑a raspuns: „Nu.  Subiectul asta l‑am lasat pe deplin in mainile lui Dumnezeu.  La ce ma gandeam acum?  Imi fac probleme pentru acesti tineri pe care i‑am intalnit in colt, cersetorii. M‑am uitat atent la ei si mâinile lor erau vinete. Ah, cum aveau mâinile! Cum m‑au mâhnit! Mi‑e teama ca se drogheaza. Si fetita aceea care canta frumos la chitara ar fi putut sa cante si psalmi...”

Monahia Teoxeni, Egumena Sfintei Manastiri Hrisopighi