APOCALIPSA why not!

Format: 14x20 cm
ISBN: 978-973-87180-2-9
Status: momentan indisponibil

APOCALIPSA why not!

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Cartea Actuala
Numar de pagini: 456

După aproape un deceniu de retragere scriitorul Cornel Constantin Ciomâzgă, autorul celor mai căutate romane postrevoluÈ›ionare, revine cu o nouă carte ce se anunÈ›ă a fi bestsellerul anului.

Timp de 20 de ani scriitorul Ciomâzgă a È›inut piaÈ›a cărÈ›ii în picioare, cu primele sale două cărÈ›i best seller, stindard al unui nou gen literar numit Romanul Catehetic Realist.
Acum scriitorul revine cu un nou roman tulburător, care va sparge toate convenÈ›iile.

APOCALIPSA why not!
O carte a celor mai mari dezvăluiri din ultimii 2000 de ani, privind fundamentele religiei.

O scriitură densă, complexă, rară, ca un brocart literar, cum avea să scrie criticul Alex Ștefănescu, despre prima carte Lucrarea a scriitorului Ciomâzgă.
O slovă fermecătoare,  limpede È™i clară pentru oricine.
Dovezi imbatabile pentru fiecare dezvăluire.
O carte cu adevărat memorabilă!

APOCALIPSA why not, noua carte marca Ciomâzgă, va fi cu siguranÈ›ă cartea momentului.
Autorul afirmă despre această nouă carte a sa că “este o carte pe care lumea a aÈ™teptat’o până ieri.
Astăzi există!
Această carte este despre niÈ™te mari adevăruri, care ar putea redefini condiÈ›ia binelui!”
APOCALIPSA why not este despre renaÈ™tere, despre reînnoire, despre viaÈ›ă. Despre un altfel de viaÈ›ă.


Câte ceva despre Cornel Constantin Ciomâzgă
S’a născut la 28 martie 1956. A debutat sub pseudonimul Cornel Cupşa, publicând între anii 1980-1990 tablete satirice, eseuri şi versuri în presa vremii din România.
În 1990 a fost redactor la Revista „Zig-Zag”, săptămânalul cu cel mai mare impact şi tiraj postrevoluţionar din România. 

A fost Redactor la Săptămânalul „Tinerama”
În 1991  a fost redactor-şef al primului post de radio particular din România: „Fun-Radio“. 
Între anii 1992 şi 1996 a fost Director General la „Radio Tinerama”.

Între 1993 şi 2003 a fost Preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni - Filiala România.

A fost Profesor la Facultatea de Jurnalistică, fiind autorul cursurilor:
„Arta interviului şi Talk-show-ul“ şi „Reportajul de la relatare la literatură”.

A fost Director Media la Forumul Internaţional „Adunarea regiunilor Europei de la Iaşi 1998“.

În 2000 a realizat filmul documentar „SEMNE” vorbind pentru prima dat despre moaştele preotului Ilie Lăcătuşu. 

În 2001 a realizat primul Curs de Psihologie Creştin Ortodoxă. 

Între anii 1990 şi 2002 a fost publicist, scriind editoriale, interviuri, comentarii, eseuri şi reportaje pentru publicaÈ›iile: „România Liberă”, „Zig-Zag”,
„Tinerama”, „Ziua”, „Libertatea”, „Lumea Liberă” — New York, „Curentul” şi altele.

În 1990 a creat primul format de emisiune talk-show din România.
A realizat astfel peste 200 de emisiuni talk-show radiofonic cu cele mai importante personalităţi ale vremii.

În anul 2004 a publicat prima sa carte LUCRAREA, care a devenit îndată best seller.
În 2014 a publicat SE ÎNTORC MORÈšII ACASĂ, cel de’al doilea best seller.

Activitatea sa profesională a fost răsplătită cu numeroase premii: Premiul Marconi pentru activitate publicistică, Premiul Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni, 
Premiul Fundaţiei Secolul XXI.
Premiul Asociaţiei 21 Decembrie.
Premiul Comitetului Naţional  UNICEF.
Premiul de ExcelenÈ›ă la Festivalul InternaÈ›ional de Carte - Cluj 2016.
Și altele.

Pret: 90.00 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare


    • De ce, oare, această iniÈ›iativă care comportă multă muncă, dificultăÈ›i, timp È™i investiÈ›ie materială? Răspunsul este simplu. Poporul cel dreptcredincios are nevoie de „chipuri de pocăinÈ›ă” cum rosteÈ™te o rugăciune din canonul de pregătire pentru primirea Sfintei ÎmpărtăÈ™anii. Poporul lui Hristos din România este însetat de „apa cea vie”, este înfometat după „pâinea cea spre fiinÈ›ă”.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim în viaÈ›a sfinÈ›ilor din primele veacuri creÈ™tine, în viaÈ›a sfinÈ›ilor cu care Dumnezeu a binecuvântat neamul românesc.
      „Chipuri de pocăinÈ›ă” găsim, de asemenea, în viaÈ›a bineplăcuÈ›ilor lui Dumnezeu care au odrăslit în sânul altor popoare. CuvioÈ™ii StareÈ›i de la Optina se numără printre aceste „chipuri de pocăinÈ›ă”, printre „geniile sfinÈ›eniei” spre care se îndreaptă omul contemporan în căutare de odihnă sufletească.
      IntenÈ›ia publicării unei colecÈ›ii dedicate vieÈ›ii mănăstireÈ™ti de la Optina are È™i un alt scop È™i anume: tot ceea ce s-a petrecut ca viaÈ›ă monahală autentică timp de peste 100 de ani la Optina se datorează influenÈ›ei exercitate asupra Lavrei de Sfântul Paisie Velicicovski de la Mănăstirea NeamÈ›. În viaÈ›a celor 14 stareÈ›i ai Optinei, canonizaÈ›i de Biserica Ortodoxă Rusă în 1996, se descoperă amprenta geniului paisian.
      După moartea Sf. Paisie, ucenicii săi au mers în Rusia È™i prin intermediul lor s-a născut fenomenul numit „Optina”. Timp de peste 100 de ani după moartea Sfântului Paisie Velicicovski, monahismul din Èšările Române, din Rusia È™i din alte părÈ›i ale Bisericii Ortodoxe a fost influenÈ›at de lucrarea duhovnicească a Mănăstirii NeamÈ› de la sfârÈ™itul secolului al XVIII-lea.
      Vremurile au fost grele pentru Rusia în tot veacul XX, iar pentru România nu tocmai uÈ™oare. InfluenÈ›a vieÈ›ii duhovniceÈ™ti rezultată din lucrarea Sfântului Paisie s-a diminuat considerabil.
      Redescoperirea Filocaliei prin traducerile Părintelui Dumitru Stăniloae, revigorarea monahismului atonit, traducerile din SfinÈ›ii PărinÈ›i, redobândirea libertăÈ›ii în spaÈ›iul Europei răsăritene după 1990 au oferit cadrul necesar redescoperirii cu mai multă vigoare a influenÈ›ei Sfântului Paisie asupra vieÈ›ii creÈ™tine ortodoxe.
      Publicarea colecÈ›iilor dedicate stareÈ›ilor mănăstirii Optina se doreÈ™te a fi, aÈ™adar, È™i un omagiu adus Sfântului Paisie de la NeamÈ›.
      Prin intermediul acestei colecÈ›ii creÈ™tinul de azi intră în legătură cu un izvor de viaÈ›ă care-l adapă autentic în setea lui după sens, lumină, în setea lui după Dumnezeu. ViaÈ›a È™i învăÈ›ăturile stareÈ›ilor de la Optina arată, dincolo de locul È™i timpul în care ei au trăit, că existenÈ›a omului fără Hristos È™i fără Evanghelie, fără Biserică, este un non-sens, o confuzie, o disperare fără leac. Spre stareÈ›ii de la Optina, în veacul al XIX-lea È™i începutul veacului XX, se îndreptau pentru cuvânt duhovnicesc mulÈ›imi de călugări, È›ărani È™i moÈ™ieri, prinÈ›i È™i intelectuali. De ce? Pentru că trăiau dramatic golul din ei È™i simÈ›eau că la umbra sfinÈ›ilor de la Optina găseau izvorul umplerii vieÈ›ii lor cu duh È™i adevăr.
      Astăzi, omenirea trăieÈ™te È™i mai dramatic decât în veacurile XIX È™i XX, tragedia singurătăÈ›i, a disperării, a lipsei de libertate lăuntrică. Unde să alerge omul de azi pentru a-È™i regăsi echilibru vieÈ›ii interioare È™i, prin aceasta, să redescopere sensul existenÈ›ei sale?
      Răspunsul nu este È™i nu poate fi altul decât: HRISTOS. „VeniÈ›i la mine toÈ›i cei osteniÈ›i È™i împovăraÈ›i È™i Eu vă voi odihni pe voi.” (Matei 11, 28) Numai trăirea întru Hristos umple existenÈ›a omului.
      Spre Hristos ne conduce Liturghia, ne conduce Filocalia, ne conduce bucuria lăuntrică a rugăciunii minÈ›ii È™i a inimii, ne conduce lupta cu mândria, ne conduce iubirea de vrăjmaÈ™i. Toate aceste căi ne conduc spre Hristos È™i călăuză avem pe cei ce au parcurs acelaÈ™i drum: pustnicii din Egipt sau cei din CarpaÈ›i, cuvioÈ™ii din Athos sau cei de la Optina.
      Rog pe Dumnezeu să binecuvinteze strădania traducătorului, Părintele Profesor Teoctist Caia È™i a ostenitorilor din cadrul Editurii È™i Tipografiei Mitropoliei Moldovei È™i Bucovinei care fac posibilă publicarea colecÈ›iei „CuvioÈ™i stareÈ›i de la Optina”.
      Dumnezeu să te binecuvinteze È™i pe tine, cititorule al acestei cărÈ›i, conducându-te prin pocăinÈ›ă, rugăciune È™i iubire, la viaÈ›a în Hristos, singura care-È›i va oferi bucurii adevărate, libertate reală È™i lumină în viaÈ›ă. († TEOFAN, Mitropolitul Moldovei È™i Bucovinei)

    • ercetările contemporane au evidenÈ›iat impactul pe care îl are consumul excesiv de zahăr asupra organismului nostru. Dincolo de bucuria momentană pe care o aduce o prăjitură sau un desert cu zahăr, consecinÈ›ele pe termen lung pot fi serioase. Din fericire, opÈ›iunile precum deserturile fără zahăr devin o alegere tot mai populară È™i benefică pentru sănătatea noastră.
      Consumul excesiv de zahăr este asociat cu diverse probleme de sănătate, precum creÈ™terea riscului de obezitate, diabet de tip 2 È™i afecÈ›iuni cardiace. Cercetările au arătat că zahărul adăugat în exces poate duce la inflamaÈ›ii cronice în organism, afectând în mod negativ funcÈ›iile sistemului imunitar È™i ale organelor interne.

      Optarea pentru deserturi fără zahăr reprezintă o modalitate de a ne satisface pofta de dulce fără a compromite sănătatea. Aceste deserturi sunt adesea realizate cu îndulcitori naturali, precum mierea, ştevia sau fructele, oferindu-ne gustul dulce fără a recurge la efectele negative ale zahărului rafinat.

      Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătate, deserturile fără zahăr se încadrează perfect într-un stil de viaÈ›ă echilibrat È™i într-o dietă sănătoasă. Ele pot fi o sursă valoroasă de nutrienÈ›i esenÈ›iali È™i pot contribui la menÈ›inerea unui nivel constant de
      energie, evitând creÈ™terile bruÈ™te È™i scăderile de zahăr din sânge.
      Astfel, alegerea deserturilor fără zahăr nu este doar o opÈ›iune delicioasă, ci È™i o decizie înÈ›eleaptă pentru sănătatea noastră pe termen lung.

      În bucătărie, explorarea È™i adoptarea unor reÈ›ete creative fără zahăr devin o oportunitate de a experimenta cu ingrediente sănătoase È™i de a încorpora gusturi noi È™i inovative în dieta noastră. Astfel, putem transforma modul în care privim È™i selectăm deserturile, contribuind la un stil de viaÈ›ă mai echilibrat È™i plin de vitalitate.

watch series