Volumul de faÈ›ă – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat È™i publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, ­plină de duhul luminării È™i necesară vremurilor noastre, care au uitat ce ­înseamnă isihia.
ChintesenÈ›a unei înÈ›elegeri la care mintea creÈ™tină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice È™i aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienÈ›ei negrăite a rugăciunii ­neîncetate È™i al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor È™i duhurilor, vindecarea trupească, dar È™i a patimilor, însufleÈ›ind spre însuÈ™irea neîntârziată a tuturor virtuÈ›ilor, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei È™i vieÈ›uirii creÈ™tine.

Cartea de fata doreste sa aduca marturie scrisa despre o mica parte dintre Sfintii care au stralucit in lume de la Pogorarea Duhului Sfant si pana in zilele noastre. Sunt cuprinse aici multe fapte pilduitoare si minuni ale lui Dumnezeu, ale Maicii Domnului si ale multora dintre Sfinti.

Toate istorisirile au fost invesmantate cu una sau mai multe ilustratii ale faptelor. In zilele pe care le traim, cand multe din cele ce ne incaonjoara ne vatama si vederea si mintea, ilustratiile acestei carti vor putea mijloci cititorilor-privitorilor o oarecare luminare launtrica si o samanta de arvuna duhovniceasca.

Cuvintele si faptele ce alcatuies aceasta carte au fost culese din multimea cartilor de suflet folositoare ale Bisericii. Pe alocuri istorisirile au fost indreptate in asa fel incat sa fie mai pe intelesul si la indemana copiilor.

A plăcut Făcătorului şi Judecătorului nevoinţelor noastre să rânduiască de la început ca vremea vieţii noastre pământeşti să fie vreme pregătitoare pentru veşnicie, vreme de deprindere, vreme de luptă şi nevoinţe, vreme de război duhovnicesc, nu vreme de nelucrare, de deşertăciune şi stat ­degeaba, iar ca starea noastră nemuritoare din viitor să fie stare de răsplătire, de slavă şi de veşnică fericire sau stare de veşnică necinstire şi de chinuri cumplite pentru nelucrare, lenevie, nepăsare şi pentru păcate nenumărate. 
Dau mulţumită Domnului pentru îm­bel­şugarea cea zilnică a luminii duhovniceşti şi trupeşti – a Luminii Duhului Celui Sfânt şi a luminii soarelui; pentru îmbelşugarea aerului material curat şi a aerului imaterial al sufletului, care este Duhul Sfânt – Dumnezeu! 
Sfântul Ioan de Kronstadt 

AKEDIA, „duhul trândăvirii” din binecunoscuta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, „starea de paralizie a tuturor puterilor sufleteÈ™ti” de­spre care vorbeÈ™te Sfântul Teofan Zăvorâtul È™i care în bună măsură coincide cu conceptul psihologic de deprimare, este una din maladiile duhovniceÈ™ti cele mai severe ale lumii contemporane. 
De la SfinÈ›ii Nicodim Aghioritul, Tihon din Zadonsk, Ignatie Briancianinov, Macarie de la Optina, Teofan Zăvorâtul, Luca al Crimeei până la câteva dintre numele cunoscute ale duhovniciei contemporane din Rusia, cartea de faÈ›ă vă prezintă o perspectivă ortodoxă completă asupra acestei probleme de mare însemnătate È™i asupra medicamentelor duhovniceÈ™ti pe care le propune împotriva ei TradiÈ›ia Bisericii. 

Despre viata Sfantului Luca al Crimeei, ierarh marturisitor si doctor fara de arginti, urmas al unei vechi familii princiare, artist inzestrat, chirurg genial, profesor universitar, patimitor pentru credinta in temnitele bolsevismului, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului, lucrul cel mai bun care se poate spune sunt propriile lui cuvinte: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul!

Un medic genial, profesor universitar, devine arhiereu in anii terorii bolsevice.  Dupa anii petrecuti in inchisori si suferintele exilului la Cercul Polar de Nord in timpul razboiului cu Germania nazista, episcopul-chirurg salveaza vietile a mii de ostasi si numele ierarhului laureat al Premiului Stalin pentru medicina face ocolul lumii.

La adanci batraneti, lipsit de vederea trupeasca avea sa raspunda mirarii starnite de liturghisirea lui fara gres prin urmatoarele cuvinte: „Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindcă Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor".

Autobiografia acestui Sfant al veacului XX, titan al stiintei si titan al duhului deopotriva ofera lumii contemporane o extraordinara lectie de sfintire prin slujire si jertfa a puterilor creatoare cu care Dumnezeu a inzestrat neamul omenesc.

Nu exista subiect de discutie mai primejdios decat Apocalipsa. Interpretarea cu totul literala si superflua a intamplarilor prezentate in Apocalipsa este, evident, pricina de tulburare sufleteasca; la fel de tulburator este si modul facil in care multi dintre contemporani se refera la caracterul "apocaliptic" al timpurilor noastre, fapt care starneste teama si angoasa. Declaratiile ambigue ale unora ca acestia sunt departe de a fi convingatoare. Insa daca un crestin se incumeta sa vorbeasca despre Apocalipsa, este de la sine inteles ca in aceasta, ca si in orice alta imprejurare - cuvintele sale trebuie sa fie masurate, pe cat este cu putinta de clare si in deplin acord cu invatatura universala a Bisericii. 

(lipsa text)

Pe cat este de mare vrednicia duhovnicilor, pe atat de mult au nevoie si de mare truda, ca sa fie implinita de ei cu folos si cu roada.

Acestia, intr-adevar, au primit, unul de la altul, pe rand, de la sfintitii si purtatorii de Duh Apostoli, puterea de a lega si dezlega pacatele oamenilor, dupa hotorarea Domnului.  Numai ca si ei trebuie sa se straduiasca sa invete ce pacate trebuie sa dezlege si pe care sa le lege.

Duhovnicilor, cu adevarat, le-a fost dat sa fie judecatori, ca sa judece poporul cel numit crestin, al Domnului.  Dar lor li s-a dat si sa cerceteze, cu multa amanuntime, ca sa afle adevarul si dreptatea, care stau ascunse in asemnea judecati, ca sa nu se intample sa faca judecata nedreapta, datorita partinirii si necunoasterii, sau al vreunei alte patimi.

Primiţi deci cu bună voinţă aceste cuvinte simple şi prea folositoare de suflet, fraţii mei în Hristos prea iubiţi, pe care am găsit de cuviinţă a le numi:

„Bunul Moral al creştinilor”, pentru că cea mai mare parte din ele sunt alcătuite spre îndreptarea relelor obiceiuri ale creştinilor de acum şi vă încredinţez, că de le veţi cugeta neîncetat pe acestea şi le veţi citi şi veţi pune în lucrare pe cele citite, în puţină vreme veţi schimba obiceiurile şi năravurile cele rele şi necreştineşti, pe care le aveţi acum şi veţi căpăta altele bune, drepte şi cu adevărat creştineşti. Iar prin astfel de obiceiuri bune şi pe voi înşivă vă veţi mântui şi păgânilor şi necredincioşilor, care vă văd, le veţi da prilej a se minuna de obiceiurile cele bune ale petrecerii voastre dinafară şi de dogmele credinţei voastre cele dinăuntru.

Sfântul Nicodim Aghioritul

EdiÈ›ia integrală

Alcătuit ca un manual de viaÈ›ă mistică È™i duhovnicească, Războiul nevăzut se adresează atât începătorilor în viaÈ›a duhovnicească, cât È™i celor sporiÈ›i, punând la îndemână, într-o manie­ră metodică È™i sistematică, îndemnuri pentru toate treptele vieÈ›ii spiritual-morale în duh isihast. Lucrarea de faÈ›ă – un adevărat ghid practic de spiri­tualitate ortodoxă necesar a fi studiat zilnic – îmbină foarte armonios temele practice È™i teoretice ale vieÈ›uirii creÈ™tine în acord cu exigenÈ›ele Evangheliei, determinând cititorul să se ridice de la problemele È™i confruntările de fiecare zi la analiza experienÈ›elor duhovniceÈ™ti, în scopul călăuzirii pe calea desăvârÈ™irii, adică al curăÈ›irii de patimi È™i al luminării minÈ›ii, al rugăciunii inimii È™i al îndumnezeirii, în vederea dobândirii mântuirii – rostul vieÈ›ii noastre pe pământ.

***

„Neîndoielnic, Războiul nevăzut rămâne cea mai citită È™i universal difuzată È™i chiar cea mai iubită carte a lui Nicodim, celebrată drept un «adevărat imn al duhului mistic al PărinÈ›ilor ortodocÈ™i È™i oglinda cea mai curată a inimii È™i sufletului preaortodoxului Sfânt Nicodim», după cum subliniază È™i părintele Teoclit Dionisiatul.” (Elia Citterio)

***

Această carte pe care, copilul meu, È›i‑o dau spre a o citi stăruitor, din care poÈ›i afla adevărata icoană a fiecărei virtuÈ›i, este ÎnsuÈ™i Stăpânul Hristos. Fiindcă El, ca Cel Ce este Cartea VieÈ›ii, nu doar dă luminare minÈ›ii prin cuvinte, ci È™i prin pilda Sa vie ne umple de înflăcărare voinÈ›a. Căci nimeni È™i nimic nu vor putea să‑ți lămurească desăvârÈ™it chipul dobândirii tuturor virtuÈ›ilor aÈ™a cum È›i‑l va tâlcui aici Iisus Cel Răstignit È™i Înviat.

Canoanele Maicii Domnului, Cununa Pururea Fecioarei sau Noul Theotokarion este o carte de cult care se citeÈ™te la sfârÈ™itul PavecerniÈ›ei Mici peste tot anul, structurată pe cele opt glasuri.Această culegere a Sfântului Nicodim Aghioritul, alcătuită „cu multă grijă È™i osteneală” în anul 1796, este socotită drept una dintre cele mai înalte doxologii care au fost închinate vreodată Maicii Domnului, rod È™i sinteză ale evlaviei Sfântului Munte de-a lungul mai multor veacuri de vieÈ›uire creÈ™tină. „Cartea celor 1000 de nume” sau „Cartea celor 1000 de laude ale Maicii Domnului”, cum este supranumită în Sfântul Munte, este pentru vieÈ›uitorii monahi care-i urmează rânduiala mai mult decât o simplă carte de cult, care se înscrie în rânduiala tipiconală, este o carte de suflet, reunind cele mai frumoase canoane ale Maicii Domnului, scrise de imnografi È™i retori bizantini, cu artă È™i cu trăire duhovnicească.
Volumul de faÈ›ă reprezintă ediÈ›ia a III-a, reviziuită È™i adăugită.