Copilul ar trebui sa-L cunoasca pe Hristos nu din carti cu poze, ci din modul de gandire, din stilul de viata, din legaturile reciproce ale membrilor familiei.  Daca in acest chip Il cunoaste pe Hristos, Hristos va fi aproape si va deveni drag sufletului sau pentru toata viata.  Tocmai in acest fel au fost crescuti crestinii cei de demult, mucenicii, mucenitele si Parintii Bisericii de catre familiile lor crestine.

Cartea de fata ne arata cum se pune temelia adevaratei educatii religioase: incepand cu cea mai frageda varsta, sa fie umplut sufletul copilului cu un continut crestin corespunzator – nu doar cu lucruri vremelnice si superficiale, ci cu cele care raspund celor mai profunde cerinte ale fiintei lui.  Astfel, copilul va putea depasi usor ispitele ce se nasc in suflet.

Drumul către viaţa cea veşnică şi fericită a Împărăţiei lui Dumnezeu trece prin multe necazuri şi ispite în această scurtă viaţă, iar noi avem nevoie de ajutor în aceste încercări, ajutor pe care nici un om nu poate să ni‑l dea. De aceea ne întoarcem către Dumnezeu, către Maica Domnului şi către sfinţi. Şi cele pe care nu întotdeauna putem de unii singuri să le înfăptuim, acelea întru care nu întotdeauna pot să ne ajute ­medicii cei pământeşti şi mai‑marii zilei, pot întotdeauna să ni le dea sfinţii lui Dumnezeu. Orice sfânt poate să ceară de la Dumnezeu ­lucrurile pentru care ne rugăm, dacă acestea ne sunt spre folos şi spre mântuirea sufletelor noastre. Şi totuşi, după cuvintele Apostolului, ­„darurile sunt felurite” (I Cor. 12, 4). După împrejurările vieţii sfinţilor, ori după voia osebită a lui Dumnezeu, unii ­dintre sfinţi ajută celor care se roagă lor pentru un anumit lucru, alţii – pentru un altul, după darurile lor; şi nu există necaz al vieţii, nevoie sufletească ori trupească la care să nu răspundă un plăcut al lui Dumnezeu şi pe care să n-o împlinească acesta. 

Pentru tine smerenia se asociaza cu haina neagra, cu privirea atintita in pamant, cu renuntarea la lume?

Sa stii: smerenia nu se practica doar la schit sau in manastire, ci si in statia de metrou sau la coada la bilete, cand ai ochii atintiti la ecranul calculatorului sau cand esti la serbarea copilului, cand ai de rezolvat problemele de serviciu sau de depasit dificultatile familiale.

Smerenia nu este o virtute rezervata clericilor sau monahilor: este o arta duhovniceasca a vindecarii de sine in viata de zi cu zi.  Ea detensioneaza relatiile cu ceilalti, aduce armonie in viata de familie si linistea interioara care ne lipseste adesea atat de mult – insa mult prea des ramane un concept abstract, surghiunit pe paginile scrise in grai uneori greu de inteles ale literaturii bisericesti clasice.

Ceea ce va propune cartea de fata este tocmai o perspectiva practica, adaptata modului contemporan de viata, asupra uneia dintre cele mai importante virtuti crestine, care, dupa cum afirma Sfintii Parinti, poate inlocui cu prisosinta asceza fizica, atat de greu accesibila de cele mai multe ori in conditiile modernitatii.

Lumea de astăzi nu ne oferă o viaţă liniştită şi lungă.  Stresurile şi bolile, ameninţările naturii (încălzirea globală, incendiile, inundaţiile), războaiele şi problemele economice fac din viaţa noastră un iad!  Trebuie însă să avem curaj, căci şi în acest iad putem să aflăm Raiul şi să fim fericiţi!  Este de ajuns să găsim cheia care ne va deschide poarta Raiului pământesc.  Această cheie este ţinerea poruncilor lui Dumnezeu, Care ne grăieşte: „Fiul Meu, nu uita învăţătura Mea şi inima ta să păzească sfaturile Mele, căci lungime de zile şi ani de viaţă şi propăşire ţi se vor adăuga.”  Şi fireşte că Dumnezeu nu grăieşte minciuni!  Iar ştiinţa confirmă lucrul acesta.  De fiecare dată specialiştii fac descoperiri care demonstrează că „poruncile” Bisericii noastre – iubirea, iertarea, postul, rugăciunea şi celelalte – influenţează pozitiv sănătatea psihosomatică a omului.  Cum se întâmplă acest lucru minunat veÈ›i afla în paginile cărţii noastre.

Traducere din limba greacă de Pr. Victor Manolache

Această carte despre relaţia cu duhovnicul, despre problemele care pot apărea în ea şi despre rezolvarea lor, despre spovedanie şi raportul dintre aceasta şi bolile sufleteşti, aparţine arhi­man­dritului Vasilios Bacoianis, unul dintre duhovnicii cunoscuţi ai Greciei contemporane. Scrisă într-un limbaj uşor accesibil, plină de exemple concrete şi explicaţii la obiect, ea vine în ajutorul creştinilor vremurilor de acum, care au în general puţin timp la dispoziţie şi multă dorinţă de a-şi lămuri problemele legate de acest aspect fundamental al vieţii bisericeşti care este relaţia cu părintele duhovnicesc şi mărturisirea păcatelor.

Traducere din limba greaca de pr. Victor Manolache 

Anul aparitiei: 2012 

Cartea de faÈ›ă, pornind de la înÈ›elegerile contemporane ale relaÈ›iei dintre femeie È™i Biserică, prezintă câteva chipuri de femei virtuoase – modele demne de urmat ale unor femei care răspund prin vieÈ›uirea lor multora dintre problemele, aparent de nerezolvat, ale zilelor noastre... 
De la cea dintâi femeie, Eva, până la Maica Domnului, prin care a venit Izbăvitorul, întâlnim un È™ir lung de femei dedicate credinÈ›ei. VirtuÈ›ile È™i purtarea lor, responsabilitatea femeii în momente cruciale ale neamului omenesc – cu adevărat, una covârÈ™itoare – sunt zugrăvite în rândurile de faÈ›ă cu o pană măiastră. 
Prin neascultare È™i păcat au venit moartea È™i stricăciunea pe pământ. Însă femeia n‑a încetat să nădăjduiască în mântuire È™i să se pună, prin harul lui Dumnezeu, în slujba Mântuitorului în lume...
 O carte, fără doar È™i poate, aducătoare de folos duhovnicesc.

Agenda duhovnicească 2023  cu apoftegme din scrierile CuvioÈ™ilor PărinÈ›i filocalici: Maxim Mărturisitorul, Ioan Damaschinul, Teodor al Edesei, Talasie Libianul, Isihie Sinaitul, Ioan Carpatiul, Ilie Ecdicul, Teognost È™i Filimon.

Orice om îşi doreşte o viaÈ›ă fericită. E cu putinÈ›ă însă adevărata fericire fără Dumnezeu? Desigur, pentru o vreme ne putem ­simÈ›i relativ bine fără credinÈ›a în El. Fericirea ­autentică presupune, totuÈ™i, mult mai mult decât acest sentiment.
MulÈ›i încearcă să afle fericirea È™i văd în religie un set de reguli dure, ce condamnă plăcerea sau o otrăveÈ™te cu durerosul senti­ment al vinovăÈ›iei –, dar plăcerile pe care omul caută să le afle călcând poruncile lui Dumnezeu sunt otrăvite din capul locului  È™i, fără a aduce vreodată fericire, sfârÈ™esc întotdeauna într‑un chin fără înţeles. Oamenii „realizaÈ›i” – în sensul că au devenit bogaţi şi cu­noscuÈ›i – sunt adeseori nefericiÈ›i, fiindcă adevărata fericire presupune armonizarea cu adevăratul Bine. CredinÈ›a ortodoxă, pe de altă parte, nu ne învaÈ›ă doar cum să devenim buni cetăÈ›eni, ci mai ales cum putem ajunge în ÎmpărăÈ›ia cea veÈ™nică È™i fericită. Am putea fi fericiÈ›i încă de aici pe această cale? Cu siguranÈ›ă, da! 
Un răspuns la multe dintre frământările noastre în legătură cu acest subiect aflăm între filele cărÈ›ii de faÈ›ă...

Încrederea în Dumnezeu atrage ajutorul Lui. CreÈ™tinul crede È™i se încredinÈ›ează pe sine lui Dumnezeu până la moarte, È™i atunci vede clar mâna lui Dumnezeu...
Atunci când ne încredinÈ›ăm viitorul lui Dumnezeu, Îl obligăm să ne ajute. ÎncredinÈ›area absolută în mâinile lui Dumnezeu are ca mamă credinÈ›a, prin care omul se roagă în taină È™i se bucură de roadele nădejdii. Este o rugăciune continuă È™i aduce ruzultate dumnezeieÈ™ti în ceasul cuvenit...
Încrederea în sine este cel mai mare È™i cel mai rău vrăjmaÈ™ al nostru, pentru că dintr-odată ne aruncă fără milă în prăpastie È™i ne lasă nefericiÈ›i pe drumuri. Când omul are încredere în sine, este legat de mâini È™i de picioare È™i nu poate face nimic sau luptă singur. Atunci este normal să fie biruit de vrăjmaÈ™ sau să eÈ™ueze È™i să-È™i zdrobească ego-ul...

Sfântul Paisie Aghioritul 

Instiintare: Sfantul Sinod s-a intrunit sub conducerea Preafericirii Sale in sedinta ordinara, astazi, miercuri, 27 noiembrie, pentru a lua in discutie temele aflate pe ordinea de zi. Astfel, Sfantul Sinod a hotarat: In urma recomandarii Comisiei Canonice, au fost inscrisi in Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Ieromonahul Porfirie Kavsocalivitul si monahul Meletie din Ypseni, Rodos.
In luna decembrie, ziua a doua, facem pomenirea Sfantului Parintelui nostru Porfirie Cavsocalivitul, duhovnic ales, inzestrat cu harul stravederii si al tamaduirii, care s-a nevoit in Evvia si in Athos, a vietuit in Atena si in Milesi, iar la Cavsocalivia s-a savarsit in anul 1991.

Parabolele Mântuitorului Iisus Hristos ne descoperă ÎmpărăÈ›ia lui Dumnezeu È™i părtăÈ™ia omului cu aceasta. Pentru a intra în ÎmpărăÈ›ia cerurilor nu este nevoie de bani, nici de lucruri materiale. Calea către Înalt este deschisă tuturor, însă trebuie să o căutăm, căci „este îngustă”. Alături de ea, există o alta – „calea cea largă”. Din păcate, cea de pe urmă nu conduce la împărăÈ›ia lui Dumnezeu...
Trebuie să-L iubim pe Dumnezeu È™i să-i iubim pe oameni. Atunci fericirea va veni pentru fiecare dintre noi. E nevoie însă să ne încordăm întreaga putere, căci „ÎmpărăÈ›ia lui Dumnezeu se ia cu sila”, prin nevoinÈ›ă duhovnicească.
Care sunt însuÈ™irile È™i semnele ÎmpărăÈ›iei? Cum È™i când va veni? Domnul ÎnsuÈ™i ne lă­mu­reÈ™te toate aceste lucruri în parabolele Sale prin exemple simple, uÈ™or de înÈ›eles, ­luate din viaÈ›a de zi cu zi. Tâlcuirea lor, plină de miez duhovnicesc, o puteţi găsi în cartea de faÈ›ă...

Din cele mai frumoase cantari ale "Praznicului praznicelor si Sarbatoare a sarbatorilor", neobositul parinte Ierom. Ioan, incurajat de staretul sau, parintele Stefan, de la Chilia "Buna-Vestire", din Schitul lacu - Sfantul Munte Athos, a ales o buna parte alcatuind si punand la dispozitia celor dornici sa cinsteasca si prin jertfa de cantare stralucita Zi a Invierii, un volum intitulat semnificativ SLUJBA INVIERII.

Ordonarea cantarilor este cea dupa criteriul liturgic, cartea deschizandu-se cu renumita cantare nascuta din chemarea celei mai luminoase slujbe din Biserica Ortodoxa "Veniti de luati Lumina", glasul 5, a Arhiereului Evghenie Humulescu si incheindu-se cu cele doua chinonice ale Maretei Sarbatori, al lui Daniil Protopsaltul si al lui Grigorie Protopsaltul, tradus de Arhiereul husean Nectarie Frimu, urmate de irmosul calofonic, glasul 5, al lui Petru Berechet - "O, dumnezeiescul, o iubitul...".

Notatie psaltica.