(lipsa text)

(lipsa text)

(lipsa text)

(lipsa text)

(lipsa text)

(lipsa text)

Cartea profesorului Sebastian Brock, Universul Părinţilor sirieni, oferă cititorului român cele mai importante repere la zi pentru orientarea sa în teologia siriacă. De-a lungul cărţii, autorul tratează profund, limpede şi meticulos cele mai importante şi mai reprezentative teme ale gândirii Părinţilor sirieni. Grăitoare sunt chiar şi titlurile câtorva capitole din cuprins: „Introducere în siriacistică”, „Introducere în spiritualitatea siriacă”, „Hristologia Bisericii Răsăritului”, „Rugăciunea lui Iisus în tradiţia siriacă” şi altele. Parcurgerea cărţii va oferi cititorului bucuria întâlnirii cu o viziune integratoare şi unificatoare asupra unei lumi mirabile, dar încă puţin cunoscute, aşa cum este cea a creştinismului de limbă siriacă, viziune care este rodul şi sinteza cercetărilor de o viaţă ale profesorului Sebastian Brock.Ierom. Agapie CorbuSebastian Brock (n. 1938), considerat decanul la nivel mondial al studiilor siriace, este profesor emerit la Institutul Oriental din Oxford, unde a predat între anii 1974-2003. Este autorul a peste 30 de cărţi şi 400 de articole publicate, inclusiv ediţii de text şi traduceri. Cheia de boltă a operei sale a reprezentat-o descoperirea providenţială a Părţii a II-a din scrierile Sfântului Isaac Sirul în Biblioteca Bodleiană din Oxford, manuscris pe care l-a tradus şi publicat în ediţie critică.În nenumă­rate feluri, autorii sirieni relevă complementaritatea dintre rolurile Mariei şi ale Euharistiei în cursul istoriei mântuirii. Maria este punctul esenţial de întâlnire între Dumnezeu şi om în procesul Întrupării, pogorârea lui Dumnezeu în om, la fel după cum Euharistia este punctul de întâlnire dintre om şi Dumnezeu, în procesul de sfinţire sau (aşa cum găsim expri­mat în tradiţia orientală şi în cea greceasă deopotrivă) de îndumnezeire a omului, de înălţare a omului către Dumnezeu. În acelaşi timp, Sfintele Taine (Botezul mai cu seamă) „nasc“ neîncetat creştini, la fel după cum Maria Îl naşte pe Hristos. În Sfintele Taine lucrarea Duhului Sfânt este sigură; ce rămâne ca o necesitate este consimţirea, conlucrarea fiecărei persoane umane în parte, corespunzând consimţământului Mariei de la Bunavestire. Dacă această conlucrare este oferită, atunci şi creştinul va „zămisli“, iar Hristos va străluci mai departe din inima aceluia, la fel după cum şi Maria a zămislit, iar Hristos a strălucit.

De la începutul capetelor sale, Sfântul Grigorie ne pune, fără niciun ocoliÈ™, pe calea rugăciunii. Multe capete arată foarte simplu È™i limpede în ce fel lucrarea rugăciunii ne face capabili să purtăm toată Dumnezeirea È™i să fim inundaÈ›i de mila lui Dumnezeu. În plus, dezleagă anumite probleme sau anumite dificultăÈ›i care apar în viaÈ›a noastră. AÈ™ spune că rugăciunea, aÈ™a cum o prezintă Sfântul, este propria noastră săpătură, adică rezultatul săpării în inima noastră ca să-L găsim pe Dumnezeu. Și cu cât săpăm, cu atât mai mult Îl găsim.

Arhim. Emilianos Simonopetritul 

Sabino Chialà (n. 1968), Monah la mănăstirea Bose, teolog È™i biblist italian, siriacist È™i orientalist remarcabil, specialist în scrierile apocrife creÈ™tine (Libro delle parabole di Enoc, Paideia, 2007) È™i în literatura primelor secole ale creÈ™tinismului, s-a ocupat în mod deosebit de PărinÈ›ii pustiei È™i de spiritualitatea monastică răsăriteană (La vita spirituale nei Padri del Deserto, Trapani, 2006), È™i mai ales de Avva Isaac Sirul, din ale cărui scrieri a tradus È™i editat în limba italiană (Isacco di Ninive. Un’umile speranza, Qiqajon, 1999; Isacco di Ninive. Terza Collezione, Leuven, 2011) È™i căruia îi dedică o impresionantă monografie, tradusă de curând È™i în limba română (Isaac Sirianul – asceză singuratică È™i milă fără de sfârÈ™it, Deisis, 2012). A studiat la Universitatea din Torino È™i la Universitatea Catolică din Louvain-la-Neuve È™i este membru al Academiei Ambroziene din Milano È™i al AsociaÈ›iei SiriaciÈ™tilor din Italia „Syriaca”.

În ambianÈ›a monahismului siro-oriental, Avva Avraam de Kashkar deÈ›ine, cu siguranÈ›ă, un loc de primă importanÈ›ă. Comunitatea întemeiată de el pe muntele Izla, cunoscută ca „Marea Mănăstire de pe muntele
Izla“, Rânduielile monahale pe care le-a scris, precum È™i ucenicii lui, care au întemeiat, la rândul lor, noi mănăstiri în toată Mesopotamia È™i dincolo de ea, au avut un rol decisiv în dezvoltarea monahismului
siro-oriental. Am putea să facem o comparaÈ›ie între acest părinte din secolul al VI-lea È™i o altă personalitate monahală mai bine cunoscută nouă, occidentalilor, care, fiind aproape contemporană cu Avraam de
Kashkar, ne aminteÈ™te în multe feluri de activitatea acestuia: este vorba de Benedict de Nursia (cca. 480-547), care este È™i el, într-un anume fel, un reformator al monahismului È™i, mai ales datorită bine cunoscutei sale
Rânduieli monahale, un inspirator al generaÈ›iilor care vor urma.

Plecând, aÈ™adar, de la figura întemeietorului, Avraam de Kashkar, vom căuta să urmărim etapele dezvoltării interioare a Marii Mănăstiri de pe muntele Izla È™i influenÈ›ele acesteia asupra lumii din afară, încercând deopotrivă să plasăm experienÈ›a vieÈ›ii monahale de aici în contextul mai larg al monahismului È™i ecleziologiei.

Capetele filocalice editate bilingv în acest volum provin de la nişte ucenici indirecţi şi îndepărtaţi ai Avvei Evagrie, fiind redactate în Palestina secolului al V-lea. Aflate astăzi doar într-un manuscris grecesc atenian, descoperit în 1978, aceste Capete au fost intens
folosite de Sfântul Maxim Mărturisitorul la redactarea faimoaselor sale Capete despre dragoste.
Traducerea, realizată acum pentru prima oară în româneşte, este însoţită de un amplu corpus de note şi comentarii, care lămuresc termeni şi idei din cuprinsul Capetelor şi evidenţiază legăturile textului cu marea tradiţie teologică şi filocalică răsăriteană,
atestând felul în care gândirea şi scrierile pre-evagriene şi evagriene, de la care autorul nostru se revendică, au fost asimilate, reorganizate şi dezvoltate în cele mai diverse epoci şi contexte, până azi. Astfel structurată, cartea este şi o iniţiere în universul
bogat şi peren al Filocaliei.

Cartea este un eveniment editorial din toate punctele de vedere. Condiţiile grafice sunt de excepţie, susţinând deplin o carte de care nu te mai desparţi.Textul grec, care l-a făcut cunoscut pe Isaac în lumea întreagă, este cel editat de Mănăstirea Iviron din Muntele Athos, în formă critică, dar nu limitat la manuscrisele greceşti, ci confruntat şi cu originalul siriac.Traducerea românească este o versiune nouă, confruntată, de câte ori a fost nevoie, cu originalul siriac şi însoţită de note ample şi numeroase care lămuresc pasajele obscure, explicând adeseori termenul original şi contextul său.În Studiul introductiv sunt prezentate viaţa şi scrierile Sfântului Isaac, precum şi arcanele prin care a trecut textul grec până la forma lui de astăzi. De asemenea, ca noutate absolută, sunt prezentaţi pe larg principalii termeni filocalici utilizaţi de Sfântul Isaac, în ambientul lor siriac.Putem spune că prin volumul de faţă Sfântul Isaac Sirul, cel mai cunoscut şi mai tradus autor filocalic, devine accesibil cititorului modern într-o traducere de secol XXI, secondată de explicaţii care fac textul transparent şi capabil să mijlocească lumina pe care Sfântul a vrut să ne-o împărtăşească.