ercetările contemporane au evidenÈ›iat impactul pe care îl are consumul excesiv de zahăr asupra organismului nostru. Dincolo de bucuria momentană pe care o aduce o prăjitură sau un desert cu zahăr, consecinÈ›ele pe termen lung pot fi serioase. Din fericire, opÈ›iunile precum deserturile fără zahăr devin o alegere tot mai populară È™i benefică pentru sănătatea noastră.
Consumul excesiv de zahăr este asociat cu diverse probleme de sănătate, precum creÈ™terea riscului de obezitate, diabet de tip 2 È™i afecÈ›iuni cardiace. Cercetările au arătat că zahărul adăugat în exces poate duce la inflamaÈ›ii cronice în organism, afectând în mod negativ funcÈ›iile sistemului imunitar È™i ale organelor interne.

Optarea pentru deserturi fără zahăr reprezintă o modalitate de a ne satisface pofta de dulce fără a compromite sănătatea. Aceste deserturi sunt adesea realizate cu îndulcitori naturali, precum mierea, ştevia sau fructele, oferindu-ne gustul dulce fără a recurge la efectele negative ale zahărului rafinat.

Pe lângă beneficiile evidente pentru sănătate, deserturile fără zahăr se încadrează perfect într-un stil de viaÈ›ă echilibrat È™i într-o dietă sănătoasă. Ele pot fi o sursă valoroasă de nutrienÈ›i esenÈ›iali È™i pot contribui la menÈ›inerea unui nivel constant de
energie, evitând creÈ™terile bruÈ™te È™i scăderile de zahăr din sânge.
Astfel, alegerea deserturilor fără zahăr nu este doar o opÈ›iune delicioasă, ci È™i o decizie înÈ›eleaptă pentru sănătatea noastră pe termen lung.

În bucătărie, explorarea È™i adoptarea unor reÈ›ete creative fără zahăr devin o oportunitate de a experimenta cu ingrediente sănătoase È™i de a încorpora gusturi noi È™i inovative în dieta noastră. Astfel, putem transforma modul în care privim È™i selectăm deserturile, contribuind la un stil de viaÈ›ă mai echilibrat È™i plin de vitalitate.

Sfântul Mare Mucenic Mina a fost supranumit Făcătorul de Minuni deoarece a intervenit în nenumărate situații și i-a ajutat pe cei aflați în necaz. A salvat vieți, a vindecat boli, i-a ajutat pe cei păgubiți să își recapete pagubele. El este supranumit și Grabnic Ajutător datorită rapidității cu care cei ce îl cheamă în rugăciune primesc sprijin pentru cererile lor.Drept dovadă pentru minunile Sfântului Mina stau mărturiile recente ale credincioșilor - cuprinse în această carte -  care au primit vindecare sau alinare după ce s-au rugat la Sfântul Mina.

Sfinte Mare Mucenic Mina, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!

Despre Parintele Nikolai Guryanov, binecunoscutul Arhimandrit Ioan Krestiankin de la Lavra Pesterilor a spus ca a fost “singurul Parinte de pe teritoriul fostei URSS care avea darul inainte-vederii."

Parintele Nikolai a fost un fel de “cititor cu raze X in domeniul spiritual”.  Era ca si cum el ti-ar putea vedea interiorul si stia tot ce era de stiut.  In prezenta lui toti au simtit ca sunt din nou copii.

Parintele Nikolai stia voia lui Dumnezeu pentru fiecare in parte si i-a calauzit pe multi catre cea mai scurta cale spre mantuirea sufletelor lor.

Fiecare dintre noi avem o menire, dar trebuie sa stam sub povata duhovnicului, care inlatura voia nepriceputa, facand loc voii lasate de Dumnezeu in fiecare dintre noi.  Duhovnicul dezvaluie intentiile lui Dumnezeu in noi.  Daca nu stam sub povata duhovnicului, putem sa intram in rataciri mai mari ca patimile.

Il simt prieten pe fiecare suflet care-mi trimite un singur gand de iubire.  Si doresc si rog ca fiecare prieten sa copieze acest Indreptar la spovedanie.

Cu toata dragostea, Valeriu

Volumul de fata vine sa reconfirme darurile duhovnicesti cu care Parintele Justin Parvu a fost inzestrat de catre Dumnezeu de-a lungul vietii, numeroasele marturii ale credinciosilor reprezentand dovada concreta in aceasta privinta.

Acest volum nu se adreseaza doar celor de astazi, ci si viitoarele generatii carora societatea nu se mai gandeste sa le lase mostenire un mediu prielnic pentru o dezvoltare fireasca ce trebuie sa duca intr-un final la Dumnezeu.

La biserica din Draganescu, Parintele nostru Arsenie, ca un adevarat parinte neoisihast si teolog neopatristic, ne-a revelat fundamentele teologiei ortodoxe: constiinta atotprezentei lui Dumnezeu, Cel in Treime laudat, dupa pilda proorocului, psalmistului si imparatului David(Psalmul 15, 8),constiinta contemporaneitatii noastre cu Hristos cel inviat, Dumnezeu adevarat si Om adevarat, Care sade de-a dreapta Tatalui si este impreuna cu noi "in toate zille, pana la sfarsitul veacului (Matei 28, 20) si constiinta celui dintai dintre pacatosi, dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel (1 Timotei 1, 15). 

Bucură-te, Pantocrator al lui Hristos-Dumnezeu, 
Bucură-te, Icoană a Învierii Domnului, 
Bucură-te, Liturghie arhierească, veşnică şi nevăzută, 
Bucură-te, Iconostas care ne reverşi limbile de foc ale Duhului, 
Bucură-te, Evanghelie a lui Hristos, zugrăvită în lumini cereşti, 
Bucură-te, sfântă Masă a Nunţii Fiului de Împărat, 
Bucură-te, Cruce a călugărului răstignit, 
Bucură-te, colibă a lui Iona de la margine de Ninive, 
Bucură-te, capelă sixtină a Ortodoxiei româneşti, 
Bucură-te, Voroneţ al Munteniei şi podoabă a Bucureştilor, 
Bucură-te, nouă corabie a lui Noe, care pluteşti peste valurile tuturor vremurilor, 
Bucură-te, raclă şi chivot al nevăzutei Catedrale a Mântuirii Neamului, 
Bucură-te, că de Dumnezeu ai fost aleasă şi rânduită pentru a fi pictată de către Părintele nostru Arsenie, 
Bucură-te, smerită şi sfântă biserică de la Drăgănescu ! 

Cartea "Cuvinte vii" a Parintelui Arsenie Boca reuneste 137 de predici duminicale si la sfintele sarbatori, meditatii evanghelice si cuvinte duhovnicesti in spirit filocalic, rostite de binecunoscutului parinte.

Toate cele 137 de cuvinte duhovnicesti, de diferite dimensiuni, au fost redactate in linistea chiliei de la Manastirea Sambata de Sus , si au fost scrise intre 25 noiembrie 1946 si 27 martie 1950, purtand amprenta comentariilor patristice ale Sfantului Ioan Gura de Aur, Sfantului Ambrozie al Mediolanumului si al Sfantului Chiril al Alexandriei.

De la început e bine să plecăm cu câteva lucruri ştiute şi anume: că toţi oamenii, fără deosebire, suntem în aceeaşi vreme şi fiii oamenilor şi fiii lui Dumnezeu (Ioan 1, 12-13). Adică, după trup suntem făpturi pământeşti, iar după duh făpturi cereşti, care însă petrecem vremelnic în corturi (2 Corinteni 5, 1) pământeşti. De la Dumnezeu ieşim (1 Ioan 5, 19), petrecem pe pământ o vreme şi iarăşi la Dumnezeu ne-ntoarcem. Fericit cine se-ntoarce şi ajunge iar Acasă, rotunjind ocolul. Aceasta e cărarea. 
Unii însă nu se mai întorc… 
Sunt cei ce ascultă de o vrajă vrăjmaşă, care îi scoate din cale şi, cu pofte pieritoare, îi încâlceşte în lume. Vraja aceea, a păcatului, cu vremea le slăbeşte mintea şi în aşa fel le-o întoarce, încât ajung să zică binelui rău (Isaia 5, 20) şi răului bine şi din fiii lui Dumnezeu se fac vrăjmaşii lui Dumnezeu. Vremea li se gată, lumina minţii li se stinge… şi aşa îi prinde noaptea (Ioan 9, 4) - moartea - rămaşi rătăciţi de Dumnezeu şi neîntorşi Acasă. 
Aci e toată drama omului căzut între tâlhari pe când se pogora din Ierusalim la Ierihon (Luca 10, 30), adică a lui Adam cu toţi urmaşii, părăsind Raiul pentru lumea aceasta. Dar s-a pogorât din Ceruri Samarineanul milostiv. El e Cel ce ne-a făcut datori să ştim: ce suntem, cine ni-s Părinţii, de unde venim, ce-i cu noi pe-aicea şi, într-o lume cu viclene primejdii, cum să ne purtăm, cine ne cheamă Acasă şi cine ne-ntinde momeli?… Că de la cârma minţii atârnă încotro pornim şi unde să ajungem. 

Parintele Arsenie Boca isi continua misiunea in lume chiar daca a plecat la Domnul de mai bine de 25 de ani. Avalansa de pelerini care se porneste, saptamana de saptamana, la mormantul Sfantului de la Prislop este una dintre dovezile care atesta faptul ca Parintele Arsenie a ajuns in casele si mai ales in inimile a tot mai multi romani, multi dintre acestia simtind nevoia sa-i multumeasca personal, venind la “mormantul cald“ din Tara Hategului pentru a-i cere Parintelui sa mijloceasca la Domnul pentru necazurile lor. Asa se face ca zeci de mii de oameni asteapta la coada in fiecare sfarsit de saptamana, indiferent de vremea de afara, lucru care nu face decat sa implineasca vorbele Parintelui din timpul vietii: “Va lua tara foc de la Prislop“.