Afară plouă mărunt, picuri storÈ™i din ceaÈ›ă. Deschid Cartea È™i citesc, mereu nou, cuvântul Galileanului: VeÈ›i auzi de războaie È™i veÈ™ti de războaie; vedeÈ›i, să nu vă înspăimântaÈ›i, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Un neam se va scula împotriva altui neam È™i o împărăÈ›ie împotriva altei împărăÈ›ii; È™i, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete È™i boli. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. Atunci vă vor da să fiÈ›i chinuiÈ›i È™i vă vor omorî È™i veÈ›i fi urâÈ›i de toÈ›i (păgânii) pentru numele meu.
... Cel ce biruieÈ™te va fi astfel în veÈ™minte albe È™i nu voi È™terge deloc numele lui din Cartea VieÈ›ii È™i voi mărturisi numele lui înaintea Părintelui Meu È™i înaintea îngerilor Lui...
... Fii, deci, credincios până la moarte È™i-È›i voi da cununa vieÈ›ii.
Târziu, pecetluiesc Cartea cu un sărut smerit È™i privesc în păcura nopÈ›ii de afară. ÎnÈ›eleg că noaptea care stăruie încă va trece È™i lumina ce va să vină va spăla păcate È™i va tămădui răni deschise. 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfintei împărtăsanii 
5. Taina Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfîntei împărtăsanii 
5. Tama Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 
Introducere, de Arhimandrit Ioanichie Bălan • Familia crestina • Pregătirea pentru căsătorie • Logodna si căsătoria civilă • Cununia religioasă • Inceputul vietii de familie • Nasterea de copii • Botezul copiilor • Educatia religioasă a copiilor • Educatia religioasă a tinerilor • Viata religioasă în familie • Bolile sufletesti ale familiei crestine de astăzi • Viata religioasă în societate • Indrumător canonic ortodox 

Această colecţie cuprinde biografii ale calugarilor şi pustnicilor dintre cei mai aleşi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, în mănăstirile şi schiturile noastre, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Aceasta colectie cuprinde biografii ale calugarilor si pustnicilor dintre cei mai alesi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, in manastirile si schiturile noastre, atat in tara, cat si peste hotare.

Jocuri pentru copii inteligenÈ›i – O carte, cu un bogat conÈ›inut de activităÈ›i antrenante, jocuri de tip uneÈ™te punctele, găseÈ™te diferenÈ›ele, alege perechile potrivite, cuvinte încruciÈ™ate, labirinturi È™i multe altele. Aceste activitati distractive vor captiva copiii È™i le vor dezvolta abilităÈ›ile de învăÈ›are.

Acest volum cuprinde cele mai vechi texte hagiografice referitoare la Sfântul Spiridon, episcopul Trimitundei, taumaturg şi făcător de minuni din secolul al IV-lea, traduse pentru prima dată în limba română.

"De ce sa credem in Dumnezeu? Stie cineva cum e pe lumea cealalta? S-a intors cineva de acolo? .... Poate ca nu exista nici rai, nici iad. Totul e aici, pe lumea asta. Si fiecare trebuie sa ne zbatem sa scapam de iadul necazurilor si sa ajungem in raiul placerilor." Cine spune asta? Multi, foarte multi oameni. Si chiar unii crestini, care sunt crestini numai prin botez, si care nu cred in Dumnezeu pentru ca mintile lor au fost intinate cu invataturi atee. De-a lungul istoriei au existat multi oameni care s-au indoit de existenta raiului si a iadului. Cativa dintre acestia, din randuiala lui Dumnezeu, au avut vedenii prin care s-au convinsca raiul si iadul nu sunt doar scorniri ale preotilor. Au mai existat cuviosi sau oameni obisnuiti, chiar si unii pacatosi, care au vazut in vedenii raiul pentru a sti care este rasplata dreptilor- si iadul - pentru a intelege chinurile care ii asteapta pe pacatosi. E lesne de inteles ca necredinciosii nu pot lua in serios marturiile acestora. Ei considera ca sunt simple halucinatii sau scorneli ale oamenilor lipsiti de minte. Dar cititorilor credinciosi le este de mare folos sa citeasca cu luare aminte intamplarile istorisite in aceasta carte. De murit, vom muri cu totii, si cei credinciosi si necredinciosii. Dar cei care s-au pregatit vreme indelungata, ani si chiar zeci de ani, pentru clipa mortii vor ajunge sa se bucure de viata cea adevarata...

Cartea de față, pornind de la înțelegerile contemporane ale relației dintre femeie și Biserică, prezintă câteva chipuri de femei virtuoase – modele demne de urmat ale unor femei care răspund prin viețuirea lor multora dintre problemele, aparent de nerezolvat, ale zilelor noastre... 
De la cea dintâi femeie, Eva, până la Maica Domnului, prin care a venit Izbăvitorul, întâlnim un șir lung de femei dedicate credinței. Virtuțile și purtarea lor, responsabilitatea femeii în momente cruciale ale neamului omenesc – cu adevărat, una covârșitoare – sunt zugrăvite în rândurile de față cu o pană măiastră. 
Prin neascultare și păcat au venit moartea și stricăciunea pe pământ. Însă femeia n‑a încetat să nădăjduiască în mântuire și să se pună, prin harul lui Dumnezeu, în slujba Mântuitorului în lume...
 O carte, fără doar și poate, aducătoare de folos duhovnicesc.

Prologul Filocaliei grecești, tipărite la Veneția în 1782, îl invocă pe sfântul Ioan Gură de Aur ca promotor al rugăciunii isihaste a lui Iisus. 
„Tomosul” primului Sinod palamit din iunie 1341, urmat de „Metoda-Canon” de viață isihastă a cuvioșilor Calist și Ignatie Xanthopouloi inclusă în Filocalie, citează în acest sens ca referință de autoritate o „Epistolă către monahi” a lui Ioan Hrisostom. 
Cercetări din ultimele decenii au evidențiat existența în manuscrise a trei variante ale unui veritabil manifest „hrisostomian” îndemnând la practicarea rugăciunii lui Iisus foarte popular în Bizanțul secolelor XI–XV. Avem de-a face cu un document esențial al spiritualității bizantine apărut la mijlocul intervalului dintre secolul IV — veacul de aur al patristicii și monahismului originilor — și reînviorarea lor filocalică în secolele XIV și XVIII. 
Volumul de față restituie în texte comentate dosarul acestui remarcabil, dar uitat, manifest isihast „hrisostomian” însoțit de cel al comentariilor bizantine la invocarea „Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă/ne!”. 
 
Sinteză a revelației biblice și hristologiei dogmatice, rugăciunea lui Iisus — rezumată în neîncetatul „Doamne miluiește” care răsună la ecteniile de la toate slujbele cultului divin ortodox și însoțește rugăciunile fiecărui creștin în parte la altarul inimii — e o sinteză practică a întregii Ortodoxii. Rezumat al întregului creștinism, este chemată să devină pentru toți creștinii respirația duhovnicească a sufletului. În formula memorabilă a „epistolelor” monahale „hrisostomiene” — lecturi isihaste ale omiliilor despre rugăciune ale marelui predicator Gură de Aur —, scopul ultim este nu altul decât ca „inima să înghită pe Domnul și Domnul să înghită inima”.