Pildele lui Hristos. Invataturi mereu noi pentru cresterea copiilor

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-136-836-8
Status: in stoc

Pildele lui Hristos. Invataturi mereu noi pentru cresterea copiilor

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Sophia
Numar de pagini: 264

Părintele Feodor Borodin, popular scriitor creştin şi tată a opt copii, binecunoscut cititorilor români prin lucrarea Cum să creÈ™tem un copil fericit, ne dăruieşte È™i de această dată o carte unică în felul ei. Cu o abordare întru totul adaptată realităţilor lumii contemporane, Pildele lui Hristos ne arată cu simplitate şi însuflețire cum înţelesurile parabolelor Mântuitorului se pot întrupa în viaţa de zi cu zi, într‑un mod care să le aducă adulţilor revelaţii neaşteptate, dezlegându‑le nedumeririle cu privire la felul în care le‑ar putea transmite copiilor adevărurile veşnice ale Evangheliei.

Această carte folositoare pentru toate vârstele vă va ajuta să explicaţi copiilor lucruri de care bunăstarea lor sufletească depinde în mod fundamental, însă vă va ajuta şi pe voi, cei mari, să descoperiţi adevăruri care vă pot schimba viaţa, dar la care nu aţi avut, poate, niciodată răgazul să reflectaţi.

Pret: 25.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

    • Dacă în vremurile noastre – vremuri de sărăcie, de foamete şi de întunecare duhovnicească – mai sunt monahi ce au cât de cât dreaptă socotinţă duhovnicească adevărată, ei sunt aceia, foarte puţini la număr, care, fiind luminaţi cu rugăciunea minţii, şi‑au cunoscut amănunţit patimile, au cunoscut amănunţit lucrările duhurilor viclene şi, în fine, lucrarea Dumnezeiescului Duh, care începe prin revărsarea în sufletul omenesc a sfinţitei păci celei în Hristos – iar cine nu şi‑a văzut, în lumina rugăciunii minţii, patimile sale, cine n‑a cunoscut lucrările duhurilor necurate şi n‑a gustat din pacea lui Hristos, care adună laolaltă mintea, sufletul şi trupul, acela nici nu are idee despre dreapta socotinţă duhovnicească, chiar dacă, amăgit de slava deşartă, i se pare că o are... 
      Vrei să simţi uşurare de patimile care te luptă? Vrei să afli umilinţă în chilia ta, umilinţă fără de care gândul, răpit de vântul sălbatic ca o corabie fără ancoră, goneşte pe valurile închipuirii şi este aruncat în adâncul trândăvirii? Vrei să vezi lumină din Lumină? Vrei să guşti dragoste care iese din Dragoste şi duce la Dragostea veşnică? Ia gândul tău şi aruncă‑l la picioarele fraţilor şi surorilor, fără să faci deosebire între răi şi buni; spune‑i gândului tău şi repetă‑i cât mai des, ca din gând să se nască şi simţământul: „Aceştia sunt nişte îngeri ai lui Dumnezeu, numai eu mă asemăn diavolului prin păcat şi întunecare”. 

Volume apartinand de la aceeasi editura

    • Prin toate minunile sale, Sfântul Columba le-a ieşit şi le iese în întâmpinare semenilor, slujindu-ne pe toţi şi străduindu-se să ne câştige pentru Patria cea de Sus. Cu ajutorul lui Dumnezeu el a preschimbat apa de izvor în vin spre a se putea sluji jertfa euharistică, a rostit nenumărate prorocii care toate s-au împlinit la vremea lor, i-a vădit pe ce-i care minţeau lui Dumnezeu şi pe cât s-a putut i-a îndrumat pe calea cea bună, manuscrisele copiate de el au căzut în apă şi au rămas neatinse de puterea acestei stihii vreme îndelungată, iar un cuţit binecuvântat de el şi-a pierdut puterea de a mai tăia vreodată. Tot el a fost văzut de mai mulţi ucenici strălucind întru slava luminii cereşti, a îndulcit roadele amare ale unui pom, a scos din robie, a înmulţit cu măsură averi numai prin puterea binecuvântării sale, a împăcat-o şi a îndreptat-o pe o soţie care se lepăda de dragostea soţului său din pricină că era urât, a îmblânzit furtunile de pe mare numai prin cuvânt, a tămăduit boli incurabile, a biruit puterea vrăjitoriilor, i-a înfrânt pe draci, a stăvilit ciuma, a izbăvit din morţi năpraznice, a preschimbat apele vătămătoare în ape vindecătoare, pe lângă toate acestea săvârşind cu dar prorocesc nenumărate alte semne dumnezeieşti.

      La rugămintea unui ucenic apropiat, Sfântul Columba a destăinuit despre sine, ca ?i cum ar fi vorbit despre altul: „Sunt unii, măcar că foarte puţini, care sunt învredniciţi de harul dumnezeiesc să vadă cu totul limpede şi deosebit toată întinderea lumii şi să îmbrăţişeze înlăuntrul puterii minţii lor în chip minunat lărgită marginile cele mai depărtate ale cerurilor şi ale pământului în aceeaşi clipă, ca şi cum toate ar fi luminate de o singură rază de soare”.

    • Format 13x20 cm
      240 pagini

      Traducere din limba rusa de Adrian Tanasescu-Vlas
      Anul aparitiei 2011

      Cele mai frumoase rugăciuniale Sfântului Efrem Sirul, alcătuite de Sfântul Teofan Zăvorâtul după asemănarea Psaltirii

      După cum Sfântul David este cu deosebire psalmist între Proroci, şi Sfântul Efrem este cu deosebire rugător între Sfinţii Părinţi. Acest Sfânt Părinte poate fi numit, pe bună dreptate, Psalmistul creştinătăţii. În Psalmi, pe lângă rugăciuni avem dogme, avem istorie, avem morală. Toate lucrurile acestea le găsim şi în cartea de faţă, care cuprinde rugăciuni alese din scrierile Sfântului Efrem, după numărul Psalmilor. Am urmărit ca fiecare rugăciune să cuprindă ceva deosebit. Cel care citeşte cu luare‑aminte va băga de seamă lucrul acesta, cu toată aparenta monotonie a stilului – însă chiar şi cel căruia unele rugăciuni i se vor părea monotone trebuie să le citească fără plictis, aşa cum nici cel căruia îi place să se roage nu se plictiseşte să repete de nenumărate ori: „Doamne, miluieşte!” sau „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte‑mă pe mine, păcătosul!”
      Dorim din toată inima ca oricine va deschide această Psaltire să afle mereu în ea lucrurile de care are nevoie potrivit stării duhului său: fie povaţă, fie umilinţă duhovnicească, fie însufleţire, fie mângâiere şi îmbărbătare. Pentru rugăciunile Sfântului Părintelui nostru Efrem Sirul să ne dăruiască tuturor lucrul acesta Domnul. (Sfântul Teofan Zăvorâtul)

    • Între specialităÈ›ile medicale există una ce are tangenÈ›ă strânsă cu pastoraÈ›ia.  Este vorba de psihiatrie.  Probabil că nu va fi o exagerare să spunem că numeroÈ™i preoÈ›i au avut ocazia să se întâlnească cu situaÈ›ii când la unul dintre fiii lor duhovniceÈ™ti s-au manifestat anumite tulburări emoÈ›ionale, comportamentale sau de gândire.  Pentru preot este important să distingă unde este păcat È™i unde este boală.  De aceasta vor depinde multe particularităÈ›i ale lucrării de îngrijire sufletească.
      Din păcate, unii dintre slujitorii clerului È™i-au format părerea că asistenÈ›a psihiatrică este inoportună în sine.  AceÈ™tia văd bolile sufleteÈ™ti fie ca pe un rezultat al lucrării duhului rău, fie ca urmare a vătămării păcătoase a sufletului.  Uneori vedem cum unii dintre bolnavi se chinuie, suferă din cauza bolii, însă ocolesc cabinetul psihiatrului, chiar dacă acesta este ortodox.  Din punctul de vedere al Ortodoxiei È™i al tradiÈ›iei bisericeÈ™ti nu există motiv pentru a vedea vreo piedică în calea aplicării cunoÈ™tinÈ›elor psihiatrice în lucrarea păstorului de suflete.  În pastoraÈ›ie pot È™i trebuie să fie aplicate mijloacele medico-È™tiinÈ›ifice pentru a ajuta sufletele în greutăÈ›ile pe care le întâmpină pe calea mântuirii.  În mâinile păstorului, psihiatria este un mijloc auxiliar pentru a detecta nu păcatul, ci fenomenele patologice legate de bolile psihiatrice, adică sufleteÈ™ti, nu duhovniceÈ™ti.

      Dr. Dmitri Avdeev

    • Într-o lume în care apasarea duhului nelinistit al acestui veac sporeste fara încetare numarul celor mutilati sufleteste, singura "chirurgie reparatorie" cu sanse de reusita se practica doar în spitalul lui Hristos. Cufunda-te în cartea lui Jean-Claude Larchet: vei întâlni acolo minunea medicinii fara de arginti...

      Cuprins:
      Prefată
      Introducere
      Partea I: Premise antropologice. Sănătatea primordială si originea bolilor
      1 Sănătatea primordială a omului
      2 Cauza cea dintâi a bolilor. Păcatul strămosesc
      3 Patologia omului căzut
      1. Patologia cunoasterii
      a) Pervertirea si decăderea cunoasterii si a organelor sale
      b) Răul ca irealitate. Nasterea unei cunoasteri fantasmatice. Perceperea delirantă a realitătii, la omul căzut
      2. Patologia dorintei si a plăcerii
      a) Devierea dorintei si pervertirea plăcerii
      b) Iconomia dorintei
      c) Patologia dorintei si a plăcerii, la omul căzut
      3. Patologia agresivitătii
      4. Patologia libertătii
      5. Patologia memoriei
      6. Patologia imaginatiei
      7. Patologia simturilor si a functiunilor trupesti
      Partea a II-a: Descrierea, manifestările si felul în care se produc bolile spirituale. Patimile
      1 Patimile, boli spirituale
      2 Pilautia
      3 Gastrimarghia
      4 Desfrânarea
      5 Arghirofaha si pleonexia
      6 Tristetea
      7 Akedia
      8 Mama
      9 Frica
      10 Chenodoxia
      11 Mândria
      12 Transmiterea bolilor spirituale în umanitatea decăzută
      Partea a III-a: Conditiile generale ale tămăduirii
      1 Hristos - Tămăduitorul
      2 Tămăduirea prin Sfintele Taine
      1. Introducere
      2. Botezul
      3. Mirungerea
      4. Mărturisirea (Pocăinta)
      5. Euharistia
      6. Maslul
      3 Conditiile subiective ale tămăduirii si sanătatea în Hristos
      1. Vointa de a fi vindecat
      2. Leacul credintei
      3. Leacul pocăintei
      4. Leacul rugăciunii
      a) Rolul rugăciunii si efectele ei tâmăduitoare
      b) Metoda de rugăciune isihastă
      5. Leacul poruncilor
      6. Leacul nădejdii
      4 Procesul tămăduirii: convertirea lăuntrică
      Partea a IV-a: Infăptuirea tămăduirii
      1 Dubla miscare a convertirii interioare. Practica
      2 Infăptuirea virtutilor generice, început al tămăduirii puterilor sufletesti fundamentale
      1. Introducere
      2. Cumpătarea (înfrânarea)
      3. Bărbătia
      4. Luarea-aminte
      3 Rolul terapeutic al părintelui duhovnicesc
      4 Arătarea gândurilor
      5 Lupta împotriva gândurilor
      1. Lupta lăuntrică
      2. Dubla origine a gândurilor
      3. Mecanismul ispitirii 4. Strategia duhovnicească. Veghea si luarea-aminte
      5. Alungarea gândurilor rele
      6. Rolul rugăciunii si al răbdării
      7. Efectele tămăduitoare
      6 Nevointa trupească. Rostul ei ajutător în tămăduirea sufletului
      Partea a V-a: Tămăduirea patimilor si dobândirea virtutilor
      1 Tămăduirea gastrimarghiei. înfrânarea
      2 Tămăduirea desfrânării. Abstinentă si castitate
      1. Castitatea monahală
      2. Castitatea conjugală
      3 Tămăduirea filarghiriei si a pleonexiei. Neagonisirea si milostenia
      1. Sărăcia de bunăvoie (neagonisirea)
      2. Milostenia
      4 Tămăduirea tristetii. Lacrimile, străpungerea inimii si bucuria
      5 Tămăduirea akediei
      6 Tămăduirea mâniei. Blândetea si răbdarea
      7 Tămăduirea fricii. Frica de Dumnezeu
      8 Tămăduirea slavei desarte si a mândriei. Smerenia
      1. Tămăduirea slavei desarte
      2. Tămăduirea mândriei
      3. Smerenia
      Partea a VI-a: Redobândirea sănătătii
      1 Nepătimirea
      2 Iubirea
      1. Iubirea duhovnicească de sine
      2. Iubirea de aproapele
      3. Iubirea de Dumnezeu
      3 Cunoasterea
      1. Introducere
      2. Contemplarea naturală
      3. Cunoasterea/vederea lui Dumnezeu
      4. Legătura dintre cunoasterea/vederea lui Dumnezeu si praxis
      5. Rolul rugăciunii curate
      6. Cunoasterea lui Dumnezeu si sănătatea sufletească
      Concluzii

watch series