8 Paraclise si Acatiste pentru zilele saptamanii

DUMINICĂ – ziua întâi: Paraclisul Sfintei Învieri a Domnului, Acatistul Sfintei Învieri a Domnului, Rugăciunea de Duminică

LUNI – ziua a doua: Paraclisul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Acatistul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, Rugăciunea de Luni

MARŢI – ziua a treia: Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul, Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul, Rugăciunea de Marţi

MIERCURI – ziua a patra: Paraclisul Maicii Domnului, Acatistul Bunei-Vestiri, Rugăciunea de Miercuri

JOI – ziua a cincea: Paraclisul Sfântului Nicolae, Acatistul Sfântului Nicolae, Rugăciunea de Joi

VINERI – ziua a şasea: Paraclisul Sfintei Cruci, Acatistul Sfintei Cruci, Rugăciunea de Vineri

SÂMBĂTĂ – ziua a şaptea: Paraclisul Domnului nostru Iisus Hristos, Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, Rugăciunea de Sâmbătă

DUMINICĂ – ziua a opta: Paraclisul Sfintei Treimi, Acatistul Sfintei Treimi, Rugăciunea de Duminică

„Structurile rugăciunilor din această carte sunt cunoscute credincioşilor, care, atunci când nu pot participa la slujbele Bisericii, împlinesc rânduiala aceasta în rugăciunile particulare. Paraclisul sintetizează toate cele şapte Laude care, de altfel, sunt canonul zilnic al monahului, împlinit de acesta prin participarea zilnică la toate slujbele Bisericii. În schimb, Acatistele sunt o formă dezvoltată poetic a condacului şi icosului din canonul Utreniei.

Cele opt zile pentru care au fost aşezate în această carte Paraclise şi Acatiste ne invită să parcurgem nu numai vieţile Sfinţilor, nu numai zilele creaţiei, ci istoria întregii lumi, care de altfel este şi istoria vieţii noastre, apogeul acesteia fiind Dumnezeu şi ziua Domnului, Duminica, Începutul şi Sfârşitul.

Să începem cu credinţa că, rostind mereu aceste rugăciuni, vom ajunge la trăirile Sfinţilor care ni le-au oferit, ca o revărsare a vieţii lor în viaţa noastră şi a lumii.”

Părintele Ioan Cojanu

DIALOGURI DUHOVNICEŞTI cu:

• MITROPOLITUL ANDREI ANDREICUŢ
• MITROPOLITUL SERAFIM JOANTĂ
• MITROPOLITUL IOSIF POP
• EPISCOPUL VICAR VASILE SOMEŞANUL
• ARHIMANDRITUL ARSENIE PAPACIOC
• ARHIMANDRITUL TEOFIL PĂRĂIAN
• ARHIMANDRITUL SOFIAN BOGHIU
• ARHIMANDRITUL IUSTIN MARCHIŞ
• PR. PROF. CONSTANTIN GALERIU ş.a.

Cuprins:

• Biruirea mortii in viata monahala
• Viata monahala ca o nunta adevarata
• Contributia esentiala a tipicelor in viata monahala
• Frumusete si isihie in viata monahala

(lipsa text)

Pocăinţa pe care ar trebui s-o avem în toată vremea şi în tot locul, însoţind rugăciunea şi nevoinţa, este o temă mereu actuală, dar în acelaşi timp incomodă, căci ea ne scoate din superficialitatea vieţii cotidiene. În perioada posturilor mai ales, dar nu numai, vă propunem această carte spre lectură şi meditaţie, dar şi ca o pregătire permanentă pentru Taina Pocăinţei şi implicit pentru Taina Sfintei Împărtăşanii. „Pocăinţa şi Mărturisirea ne călăuzesc spre Împărăţia lui Dumnezeu, căci.. 

Mântuitorul Iisus Hristos a lăsat ca dreptar ­tuturor oamenilor, în Evanghelia Sa, o Lege veÈ™nică: „Poruncă nouă dau vouă: să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v‑am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul” (Ioan 13, 34). „Precum Eu v‑am iubit pe voi” sunt cuvinte care arată măsura dragostei celei mântuitoare, pline de jertfelnicie. Oare ce înseamnă pentru viaÈ›a creÈ™tinilor de astăzi această poruncă? Și, de asemenea, cum poate fi pusă ea în practică de către omul contemporan?

Aceasta carte cuprinde răspunsuri ale Sfin­È›i­lor PărinÈ›i È™i ale mai multor înduhovniciÈ›i sta­reÈ›i contemporani în ceea ce priveÈ™te purtarea noastră faÈ›ă de aproapele: de ce‑i iubim pe oameni, cum arată adevărata dragoste È™i cum să o deprindem, să avem sau nu părtăÈ™ie cu oameni „răi”, cum să îi iubim cu adevărat pe semenii noÈ™tri, cum să ne purtăm cu cei ce Îl hulesc pe Dumnezeu.

Florilegiul tematic cuprins între filele acestei cărÈ›i se arată, astfel, a fi o adevărată vistierie duhovnicească, de unde vom putea scoate mulţime de poveţe, ce ne vor netezi calea spre mântuire.

Prezentul volum cuprinde texte muzicale provenite mai ales din manuscrise aflate la sfintele manastiri, schituri si chilii din Sfantul Munte Athos, compozitii si traduceri ale renumitului cantaret roman Nectarie Protopsaltul, precum si cateva texte muzicale ale cantaretului compozitor Dimitrie Suceveanu, ale Mitropolitului Nectarie Frimu, ale Ierodiaconului Dionisie Marin, ale lui Neagu Ionescu si ale altor compozitori romani si greci.

Notatie psaltica.

Din cuprins:

• Petrecerea de la castel • Juramantul • Cei doi care l-au vazut pe Dumnezeu • Milostenia • Intentii bune • Socoteala • Rugaciunea • Pilda • Masa de duminica • Dragostea parinteasca • Prietenii si ursul • Un om fericit, si altele

Sora Blondina s-a nascut la 24 februarie 1906 in satul Gruseni-Chelmesti din Basarabia, fiica preotului Zaharia Popovici. Numele ei vine de la Sfanta Mucenita Blandina, care se praznuieste in fiecare an la 25 iulie. In volumul de fata povesteste chiar ea viata personala din inchisoare si din lagarul rusesc din Siberia.

Intrucat viata Sfintei Mucenite Blandina este mai putin cunoscuta, a fost inclusa in acest volum si istorisirea patimirii ei.

Sfântul Sfinţit Mucenic Pangratie, Episcopul Tavromeniei s-a născut în Antiohia şi a trăit în vremea Mântuitorului Iisus Hristos. 

După Înălţarea Domnului Iisus Hristos şi Pogorârea Duhului Sfânt, Sfântul Pangratie l-a întâlnit pe Sfântul Apostol Petru. 
Văzând râvna sa pentru propovăduirea Evangheliei lui Hristos, Sfântul Petru l-a hirotonit pe fericitul Pangratie Episcop al Tavromeniei din Sicilia (astăzi oraşul Taormina din Italia).
Aici, Sfântul Pangratie a dărâmat idolii È™i a convertit pe mulÈ›i păgâni la creÈ™tinism, în cele din urmă primind cununa muceniciei.

Sfântul Pangratie este cunoscut în È›ara noastră ca întăritor al credinÈ›ei, mare izgonitor de demoni, ocrotitor de vrăji È™i farmece, de vrăjmaÈ™i văzuÈ›i È™i nevăzuÈ›i, mare tămăduitor È™i ocrotitor de boli grele, grabnic ajutător în necazuri grele È™i ajutător pentru bunăstare È™i pace în case.

Cartea are trei părţi – minunile făcute de sfinţii închisorilor, mărturii ale celor care au trecut prin închisori şi diferite texte despre cinstirea noilor mucenici.

„Toti acestia care au patimit in inchisori au fost mielul de jertfa pentru iertarea pacatelor poporului roman. Ei au fost aruncati in gura celor fara de Dumnezeu, ca sa ispaseasca pacatele noastre, ale tuturor. Ei s-au jertfit pentru noi. Si chiar daca acuma se pune problema ca sa fie trecuti in randul sfintilor, ei nu trebuie sa fie trecuti in randul sfintilor. Ei sunt sfinti, prin sacrificiul lor.” (IPS Arhiepiscop Justinian Chira)