Editura Evanghelismos - Libraria ta virtuala!
Carti online gratuite (nou)

Articolele cuprinse in carticica aceasta s-au publicat mai intai in ziarul religios al Atenei Presa ortodoxa. Ecoul lor a intrecut orice asteptare. Alcatuite in urma unor indemnuri-rugaminti, si adresate mai ales clericilor, le redau independente unul de altul, ca sa fie mai la indemana celor ce le vor folosi in infruntarea teoriilor potrivnice. Unii dintre cei care mi le-au cerut, intre care sunt chiar si ierarhi, mi-au declarat ca isi iau raspunderea publicarii lor. Arhim. Epifanie T. Teodoropulos

Cu Batranul Arsenie se pare ca se implineste cuvantul evanghelic: "Iata cu adevarat israelitean, intru care nu este viclesug". A fost din fire cinstit, simplu, fara de rautate, bland, ascultator, neagonisitor si, in mod deosebit, un nevoitor cum rar se intalneste. Pentru Batranul Arsenie, intotdeauna da era da, iar nu era nu. Niciodata nu tinea minte raul, orice i-ai fi facut, niciodata nu se mania, niciodata nu facea rau nimanui. Traia in ascultare cu o desavarsita acrivie, si de aceea, prin ascultarea si desavarsita credinta ce le avea in staretul sau, traia zilnic mai presus de legile firii. In privegherile pe care le incepea de cu seara, se ostenea peste masura cu mii de metanii si cu starea de toata noaptea in picioare, pana se lumina de ziua. Atat de mult se adancea in rugaciune si se daruia ei, incat de multe ori, cand se apropia timpul lucrului, nu voia sa se dezlipeasca de rugaciune. Batranul acesta, cu toata simplitatea lui, a prins sensul vietii monahale. S-a predat pe sine in intregime ascultarii si nevointei, de aceea L-a si gasit pe Cel dorit. A gasit inlauntrul sau rugaciunea, L-a gasit pe Dumnezeu. Monahul Iosif Vatopedinul

Asa precum farurile asezate pe tarmuri povatuiesc pe cei care calatoresc pe mare, tot astfel si farurile duhovnicesti asezate de Dumnezeu povatuiesc pe cei care calatoresc pe marea acestei vieti. Un astfel de far duhovnicesc asezat intre stancile Katunakiei a fost si Staretul Efrem. Acesta, raspunzand chemarii lui Dumnezeu inca de tanar, a plecat in Sfantul Munte al Athonului, singurul loc de nevointa care se potrivea nazuintelor sale ascetice. Aici a trait in desavarsita ascultare fata de staretul sau, Nichifor, virtute care l-a ajutat sa urce foarte repede pe inalte culmi duhovnicesti. Pronia dumnezeiasca, care pe toate le randuieste cu intelepciune, a adus acest "cerb insetat" de apa Vietii sub indrumarea duhovniceasca a renumitului si mult experimentatului isihast Iosif. Desi staretul sau era batranul Nichifor, in nevointa duhovniceasca Parintele Efrem a ramas ucenic credincios al Staretului Iosif pana la moartea acestuia. De la el a invatat lucrarea tainica a rugaciunii mintii, intru care a sporit atat de mult si atat de repede, incat s-a invrednicit inca de tanar sa aiba descoperiri dumnezeisti.

Omiliile Staretului Efrem sunt pentru cititorii lor o povatuire pe calea vietii duhovnicesti autentice catre mantuirea lui Hristos. Si acest al doilea volum de omilii al cinstitului Staret athonit cuprinde 33 de omilii, la fel ca si primul. Cele mai multe dintre omiliile publicate sunt rostite liber si foarte putine au fost citite din manuscris sau au fost publicate, iar aceasta le mareste valoarea si importanta, fiindca sunt stralucirea inimii parintesti si patristice a Staretului, imbibate de harul cel necreat si sfintitor. Omiliile cinstitului Parinte Efrem imbina stilul simplu, dar dinamic, principalele calitati ale predicii apostolice si patristice. De aceea, sunt cuvinte de zidire si mangaiere, ce se adreseaza nu numai monahilor, ci si tuturor crestinilor.

Pentru Staretul Paisie rugaciunea este marea posibilitate pe care ne-a dat-o Dumnezeu sa comunicam cu El, sa-I cerem ajutorul. Pe Staret il durea cand ii vedea pe oameni ca se chinuiesc, nevoindu-se "cu prea putinele lor puteri omenesti", in timp ce ar fi putut sa ceara ajutorul lui Dumnezeu, Care "poate trimite nu numai puterea dumnezeiasca, ci multime de puteri dumnezeiesti. Si atunci ajutorul Lui nu se va numi numai ajutor dumnezeiesc, ci minune a lui Dumnezeu". De aceea insista ca trebuie sa simtim rugaciunea ca pe o necesitate si se straduia sa-i ajute pe cei care inca nu stiau sa se roage, "sa puna inceput bun si inima lor sa porneasca lucrand rugaciunea". Pe cei care dobandisera obisnuinta buna a rugaciunii, ii intarea sa se roage cu mai multa marinimie si cu mai multa caldura. Insa tuturor le recomanda pocainta si smerenia, ca principale conditii pentru comuniunea cu Dumnezeu.

Volumul "EREZIILE CONTEMPORANE - o adevarata amenintare" semnat de Parinte Arsenie Vliangoftis, Doctor in Teologie si Licentiat in Filozofie prezinta cu exactitate stiintifica pericolele venite din partea falsilor invatatori, promotori ai Scientologiei, ai Globalizarii, ai Noii Ordini a Lucrurilor, sincretismului religios si care nu sunt decat niste unelte in mana diavolului ce umbla racnind, cautand pe cine sa inghita (I Petru, 5,8). De asemenea, foarte bine accentueaza diferenta dintre meditatia antropocentrica de tip yoga si rugaciunea hristocentrica a mintii sau a inimii, specifica Ortodoxiei.

Sfantul Nicolae Planas este unul din sfintii contemporani cu noi pe care Bunul Dumnezeu i-a trimis in aceste vremuri grele pentru ca prin exemplul trairii sale sa sa ne ajute sa urcam drumul spre Mantuire.

Pentru adevaratii nevoitori izbanda este sigura si usa Imparatiei ii asteapta larg deschisa. Un astfel de om a fost Parintele Ioannis, pe care am avut fericirea sa-l cunosc. Nevinovatia copilareasca ii stralucea pe fata, in ochii, in zambetul si in inima sa. Pastrand de-a lungul intregii sale vieti varsta copilariei, credinta simpla si profunda in Dumnezeu, ca Parinte si prieten al Sau, s-a nevoit si a dobandit lucrul cel mai important: lipsa de griji si deplina incredintare in mainile Celui ce tine toate. In lume a fost casatorit si tata a patru copii, insa intru Dumnezeu a fost liber si fiu al Parintelui tuturor. A fost sarac in cele materiale, dar bogat in cele duhovnicesti. A fost un om care a daruit totul aproapelui sau, adica lui Hristos, un om care nu intorcea spatele fratelui indurerat care batea la usa sa. A fost un preot care a cinstit chipul lui Dumnezeu. Constantin Samoilis, Invatator

Acest roman, ce se bazeaza pe un caz real, infatiseaza lupta cu necazurile vietii si cu sine insasi a unei tinere femei. Dupa trei casatorii esuate, pierderea unui copil inca din pantece, o perioada de lupta cu alcoolismul si o alta petrecuta dupa gratiile inchisorii, Constantina Stefanou isi gaseste implinirea, cu ajutorul lui Dumnezeu, in daruirea de sine, dedicandu-se ajutorarii oamenilor sarmani si bolnavi din Africa. Mesajul ce strabate discret, dar ferm dintre randurile cartii este acela ca adevarata implinire si biruinta tuturor piedicilor poate fi aflata numai in Izvorul Vietii, Care este Hristos.

O poveste extrem de emotionanta, care se citeste pe nerasuflate, cu sufletul la gura, asteptand mereu limpezirea unor situatii greu de imaginat pentru vremurile in care traim, dar care, cu ajutorul lui Dumnezeu si al Maicii Domnului ajung la bun sfarsit, prin credinta, rugaciune, indelunga rabdare, dar, mai presus de orice, prin purtarea de grija mult milostiva a Domnului si a Precuratei Sale Maici. Aceasta carte prezinta povestea unei bunici care si-a crescut singura cei patru nepoti. Este un model de jertfa atat a bunicii, cat si a nepotilor. A fost greu, au suferit, au plans, le-a fost foame, dar au mers mai departe si, cand nu mai puteau, strigau la Dumnezeu. Si Dumnezeu le-a fost mereu alaturi si nu i-a lasat. Chiar daca au suferit, au stiut si sa se bucure si au avut multa dragoste intre ei.

Chinonicarul reprezinta, de cele mai multe ori, un verset din psalmi ce se canta in timpul impartasirii slujitorilor si credinciosilor in cadrul Sfintei Liturghii si care are ca scop crearea unei atmosfere prielnice interiorizarii sufletesti a celor ce se vor uni cu Trupul si Sangele Mantuitorului Iisus Hristos. Primul volum al seriei cuprinde o parte din chinonicele existente in manuscrisul MΠT705 (autograf al lui Hurmuz Hartofilax), ce contine cantari la Sfanta Liturghie. S-a realizat o selectie a chinonicelor, astfel incat cartea sa serveasca scopului practic al cantarii la strana.

SFANTUL MUNTE ATHOS reprezinta pentru multi o poarta catre o lume ireala, in care linistea, rugaciunea, pacea interioara fac parte din traiul de zi cu zi. Cu o priveliste care iti taie respiratia si o natura virgina, nepatrunsa de urbanizare si antropizare, Muntele Athos este o oaza catre redescoperirea sinelui pierdut in aglomeratia orasului. Toti cei care au avut prilejul si dorinta sa vina aici, au avut parte de o renastere spirituala, insotita de cea vizuala, datorata frumusetilor naturale care se ivesc la tot pasul. Verdele crud al muntelui, se impleteste cu cerul albastru si cu marea sclipitoare, totul impletindu-se intocmai ca elementele unui artist pe o panza proaspat pictata. Speram ca acest album sa fie o incursiune care sa va starneasca dorinta de a merge macar o data in viata la Sfantul Munte Athos, care este considerat Poarta a Crestinatatii pentru toti crestinii ortodoxi din intreaga lume.

Format: 13x20 cm
ISBN: 978-973-136-830-6
Status: in stoc

Sunt vesnic prietenul vostru. Viata, minunile, rugaciuni

Colectia: Alte carti
Autor: Sf. Dimitrie Basarabov
Editura: Sophia
Numar de pagini: 128

Avându-L pe Dumnezeu de faţă, toate ale omului se limpezesc şi toată sârguinţa lăuntrică este de a nu ascunde nimic de Domnul. Roada acestei trude este bucuria paşnică, blândeţea, delicateţea faţă de întreaga făptură şi lumina cea veşnică. Pe această cale a simplităţii şi-a săvârşit călătoria pământească şi Preacuviosul nostru Părinte, Dimitrie cel din Basarabov. Chipul său lăuntric este cu totul strălucitor, pentru că întru el vedem lucrătoare gingăşia dragostei lui Dumnezeu. Ce vede Sfântul Dimitrie întru sufletele noastre? Tot ceea ce tăinuim de privirea dumnezeiască. Cerându-i rugăciunile şi mijlocirile, Cuviosul străpunge cu lumină bezna dintru noi. Astfel, el dăruieşte odihnire sufletelor noastre, iar mângâierile sale săvârşesc fapte uimitoare.

Ajută-ne, Cuvioase Dimitrie, să pricepem dragostea dumnezeiască a Domnului Hristos, Singurul Care ne iubeÈ™te într-atât, încât să-È˜i dea viața pentru noi. El este Singurul Care prețuieÈ™te fiecare clipă, fiecare dor, fiecare suspin È™i cel mai mărunt lucru pe care îl săvârÈ™im în viețuirea noastră, pentru că dragostea Lui este atotcuprinzătoare È™i ne îmbrățiÈ™ează deplin încă de la zămislire, dăruindu-ni-Se fiecăruia în adâncurile nețărmurite ale smereniei Sale dumnezeieÈ™ti.

Pret: 16.00 LEI

Scrieti o recenzie

Carti similare

- Volumul de faÈ›ă – cuprinzând însemnările unui călugăr ortodox anonim, păstrate într-un manuscris uitat È™i publicate acum pentru prima dată – reprezintă o lectură aducătoare de folos sufletesc, plină de duhul luminării È™i necesară vremurilor noastre, care au uitat ce înseamnă isihia.
  ChintesenÈ›a unei înÈ›elegeri la care mintea creÈ™tină nu poate ajunge decât în urma unor îndelungate nevoiri ascetice È™i aprofundări ale teologiei patristice, îndemnurile de aici se descoperă totodată ca rod ales al experienÈ›ei negrăite a rugăciunii neîncetate È™i al luminării prin har a celui ce i s-a dat de Sus a gusta mult-râvnita isihie.
  Prin mijloace terapeutice unice, fără de care nu se pot dobândi adevărata rugăciune, dumnezeiasca smerenie, darul deosebirii gândurilor È™i duhurilor, vindecarea trupească, dar È™i a patimilor, însufleÈ›ind spre însuÈ™irea neîntârziată a tuturor virtuÈ›ilor, cuvintele izvodite de condeiul acestui sihastru anonim vor înlesni deschiderea inimii către harul dumnezeiesc, dându-ne putere cerească spre fericita încununare a luptei È™i vieÈ›uirii creÈ™tine.

Cum primim in inima Rugaciunea lui Iisus. Sfaturile unui isihast necunoscut - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- A plăcut Făcătorului şi Judecătorului nevoinţelor noastre să rânduiască de la început ca vremea vieţii noastre pământeşti să fie vreme pregătitoare pentru veşnicie, vreme de deprindere, vreme de luptă şi nevoinţe, vreme de război duhovnicesc, nu vreme de nelucrare, de deşertăciune şi stat degeaba, iar ca starea noastră nemuritoare din viitor să fie stare de răsplătire, de slavă şi de veşnică fericire sau stare de veşnică necinstire şi de chinuri cumplite pentru nelucrare, lenevie, nepăsare şi pentru păcate nenumărate.
  Dau mulţumită Domnului pentru îmbelşugarea cea zilnică a luminii duhovniceşti şi trupeşti – a Luminii Duhului Celui Sfânt şi a luminii soarelui; pentru îmbelşugarea aerului material curat şi a aerului imaterial al sufletului, care este Duhul Sfânt – Dumnezeu!
  Sfântul Ioan de Kronstadt

Adevarurile in care cred - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- AKEDIA, „duhul trândăvirii” din binecunoscuta rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, „starea de paralizie a tuturor puterilor sufleteÈ™ti” despre care vorbeÈ™te Sfântul Teofan Zăvorâtul È™i care în bună măsură coincide cu conceptul psihologic de deprimare, este una din maladiile duhovniceÈ™ti cele mai severe ale lumii contemporane.
  De la SfinÈ›ii Nicodim Aghioritul, Tihon din Zadonsk, Ignatie Briancianinov, Macarie de la Optina, Teofan Zăvorâtul, Luca al Crimeei până la câteva dintre numele cunoscute ale duhovniciei contemporane din Rusia, cartea de faÈ›ă vă prezintă o perspectivă ortodoxă completă asupra acestei probleme de mare însemnătate È™i asupra medicamentelor duhovniceÈ™ti pe care le propune împotriva ei TradiÈ›ia Bisericii.

Akedia, fata duhovniceasca a deprimarii. Cauze si remedii - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Despre viata Sfantului Luca al Crimeei, ierarh marturisitor si doctor fara de arginti, urmas al unei vechi familii princiare, artist inzestrat, chirurg genial, profesor universitar, patimitor pentru credinta in temnitele bolsevismului, unul dintre cei mai mari predicatori ai secolului, lucrul cel mai bun care se poate spune sunt propriile lui cuvinte: "Am iubit patimirea, fiindca minunat curateste sufletul!
  
  Un medic genial, profesor universitar, devine arhiereu in anii terorii bolsevice. Dupa anii petrecuti in inchisori si suferintele exilului la Cercul Polar de Nord in timpul razboiului cu Germania nazista, episcopul-chirurg salveaza vietile a mii de ostasi si numele ierarhului laureat al Premiului Stalin pentru medicina face ocolul lumii.
  
  La adanci batraneti, lipsit de vederea trupeasca avea sa raspunda mirarii starnite de liturghisirea lui fara gres prin urmatoarele cuvinte: „Cel ce si-a inchinat viata Domnului nu poate fi niciodata orb fiindcă Dumnezeu ii da lumina la fel cu cea de pe Tabor".
  
  Autobiografia acestui Sfant al veacului XX, titan al stiintei si titan al duhului deopotriva ofera lumii contemporane o extraordinara lectie de sfintire prin slujire si jertfa a puterilor creatoare cu care Dumnezeu a inzestrat neamul omenesc.

Am iubit patimirea - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Nu exista subiect de discutie mai primejdios decat Apocalipsa. Interpretarea cu totul literala si superflua a intamplarilor prezentate in Apocalipsa este, evident, pricina de tulburare sufleteasca; la fel de tulburator este si modul facil in care multi dintre contemporani se refera la caracterul "apocaliptic" al timpurilor noastre, fapt care starneste teama si angoasa. Declaratiile ambigue ale unora ca acestia sunt departe de a fi convingatoare. Insa daca un crestin se incumeta sa vorbeasca despre Apocalipsa, este de la sine inteles ca in aceasta, ca si in orice alta imprejurare - cuvintele sale trebuie sa fie masurate, pe cat este cu putinta de clare si in deplin acord cu invatatura universala a Bisericii.

Apocalipsa Sf. Ioan - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Dacă în vremurile noastre – vremuri de sărăcie, de foamete şi de întunecare duhovnicească – mai sunt monahi ce au cât de cât dreaptă socotinţă duhovnicească adevărată, ei sunt aceia, foarte puţini la număr, care, fiind luminaţi cu rugăciunea minţii, şiâ€‘au cunoscut amănunţit patimile, au cunoscut amănunţit lucrările duhurilor viclene şi, în fine, lucrarea Dumnezeiescului Duh, care începe prin revărsarea în sufletul omenesc a sfinţitei păci celei în Hristos – iar cine nu şiâ€‘a văzut, în lumina rugăciunii minţii, patimile sale, cine nâ€‘a cunoscut lucrările duhurilor necurate şi nâ€‘a gustat din pacea lui Hristos, care adună laolaltă mintea, sufletul şi trupul, acela nici nu are idee despre dreapta socotinţă duhovnicească, chiar dacă, amăgit de slava deşartă, i se pare că o are...
  Vrei să simţi uşurare de patimile care te luptă? Vrei să afli umilinţă în chilia ta, umilinţă fără de care gândul, răpit de vântul sălbatic ca o corabie fără ancoră, goneşte pe valurile închipuirii şi este aruncat în adâncul trândăvirii? Vrei să vezi lumină din Lumină? Vrei să guşti dragoste care iese din Dragoste şi duce la Dragostea veşnică? Ia gândul tău şi aruncăâ€‘l la picioarele fraţilor şi surorilor, fără să faci deosebire între răi şi buni; spuneâ€‘i gândului tău şi repetăâ€‘i cât mai des, ca din gând să se nască şi simţământul: „Aceştia sunt nişte îngeri ai lui Dumnezeu, numai eu mă asemăn diavolului prin păcat şi întunecare”.

Armele razboiului nevazut - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

Volume apartinand de la aceeasi editura

- Întrâ€‘o lume tot mai agitată È™i mai scindată, preocupările privind educaÈ›ia copiilor sâ€‘au intensificat. Atât în România, cât È™i în alte È›ări, se pune tot mai des întrebarea: „pentru ce viitor ne educăm copiii?” Pentru creÈ™tini, răspunsul la această întrebare ar trebui să fie mai limpede din perspectiva învăÈ›ăturilor SfinÈ›ilor PărinÈ›i.
  Acesta este È™i mesajul cărÈ›ii de faÈ›ă: de a ne orienta către finalităÈ›ile morale È™i duhovniceÈ™ti, iar celelalte vor urma în mod firesc È™i ziditor.
  Autorul ne oferă o perspectivă echilibrată asupra tehnologiei văzute în contextul zilelor noastre, evidenÈ›iind însă È™i riscurile acesteia. Să evităm, aÈ™adar, tehnofobia, păÈ™ind cu răbdare È™i curaj către ziua de mâine în lumina învăÈ›ăturilor creÈ™tine. Astfel, putem ridica educaÈ›ia la treapta de artă, dobândind mai târziu recunoÈ™tinÈ›ă din partea copiilor, dar È™i mijlocire pentru propria noastră mântuire.

Educatia de la traditional la digital - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Constantin Virgil Gheorghiu (9 septembrie 1916, Războieni, Neamţ – 22 iunie 1992, Paris) este, prin cele peste 40 de romane publicate, cel mai prolific scriitor românoâ€‘francez din cea deâ€‘a doua jumătate a veacului al XXâ€‘lea, multe dintre cărÈ›ile sale fiind traduse în aproape toate limbile pământului.
  Odată cu Ora 25 – roman tipărit în milioane de exemplare –, biografia poetului, prozatorului È™i jurnalistului exilat Constantin Virgil Gheorghiu, în contextul activităÈ›ii sacerdotale la Biserica Ortodoxă Română din Paris, pare a se afla la capătul unui parcurs uimitor, plin de experienÈ›e inedite È™i de umilinÈ›e necruÈ›ătoare… Cartea avea să fie însă doar începutul unei aventuri literare de exil, scriitorul având parte vreme de mai multe decenii de aprecieri elogioase, dar È™i de contestări zgomotoase din partea unor mari personalităÈ›i ale culturii româneÈ™ti È™i universale (Gabriel Marcel, Mircea Eliade, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Amaury d’Esneval şi alţii), pe fondul tristeÈ›ii tot mai marcante a celui care se încăpăÈ›âna să rămână, în răspărul efemerelor curente literare È™i maiâ€‘marilor zilei, „poetul lui Hristos È™i al României”.
  Radiografia aventurii literare a lui Constantin Virgil Gheorghiu, oferită de criticul È™i universitarul clujean Constantin CubleÈ™an, încearcă să facă lumină în privinÈ›a unor aspecte mai puÈ›in cunoscute ale vieÈ›ii È™i operei celebrului scriitor român, constituinduâ€‘se totodată întrâ€‘un preÈ›ios omagiu, ce face cinste atât celui omagiat, la un veac de la naÈ™terea sa, cât È™i autorului cărÈ›ii.
  
  Constantin CubleÈ™an, poet, prozator, critic literar etc., sâ€‘a născut pe 16 mai 1939 la Clujâ€‘Napoca. A fost secretar general de redacţie al revistei Tribuna, redactorâ€‘şef la Editura Dacia, redactorâ€‘şef adjunct la revista Steaua, director al Teatrului Naţional din Clujâ€‘Napoca, profesor asociat la Facultatea de Litere a Universităţii Babeşâ€‘Bolyai din Cluj, profesor universitar la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia – unde conduce mai multe doctorate având ca temă viaÈ›a È™i opera scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1964.

Constantin Virgil Gheorghiu â€“ aventura unei vieti literare - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Sâ€‘au scurs cativa ani de la ultimele aventuri ale Pollyannei. O regasim in pragul unei schimbari: impreuna cu Jimmy si cei trei copii ai lor, se muta in suburbia orasului Boston. In noul sau camin, Pollyanna are parte de mici aventuri domestice – uneori hazlii, alteori pline de invataminte – si intlneste prieteni vechi si noi, carora le ofera, prin optimismul si sarguinta ei, un exemplu demn de urmat.
  Insa, mai presus de orice, Pollyanna si comorile ei este povestea unei familii fericite, in care atat parintii, cat si copiii invata din greseli si se bucura de fiecare clipa petrecuta impreuna. Pollyanna si Jimmy dovedesc inca o data ca uniti pot invinge orice greutate si ca munca pentru bunastarea celor dragi nu devine niciodata o povara. Pentru Pollyanna, averile lumesti nu au nici o insemnatate: adevarata ei comoara, care ii umple sufletul cu atata lumina incat nu se mai vede nevoita sa joace Jocul Bucuriei, este familia.

Pollyanna si comorile ei - Vol. 4 - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Nu este nici o întâmplare că basmul acesta este „fără nume”! E numit aÈ™a, tocmai pentru a-È›i oferi È›ie È™ansa de a-i da un nume. PoÈ›i chiar intra în joc, aÈ™ezând numele tău în locul prinÈ›ului sau al prinÈ›esei, al regelui sau al reginei, al vrednicului ofiÈ›er sau – Doamne, fereÈ™te! – al vistiernicului trădător etc. PoÈ›i aÈ™eza foarte bine până È™i numele È›ării noastre în locul „Regatului fără noroc” pentru a constata că povestea scrisă la început de secol XX descrie cu fidelitate lumea prezentă. È˜i vei afla cum o È›ară decăzută È™i ruinată, devenită un circ grotesc, fără legi È™i fără omenie, poate redeveni o patrie înfloritoare. Un haos al corupÈ›iei È™i al micimii de suflet se poate preschimba într-o împărăÈ›ie bine rânduită. Dar în ce chip? Este de ajuns ca un singur om să înceapă să ia hotărâri înÈ›elepte È™i să vrea să lupte pentru binele ei, apoi toată lumea din jur se contaminează de entuziasmul Binelui.
  È˜i dacă È™i împărăÈ›ia ta se află sub stăpânirea haosului, poÈ›i alege să fii PrinÈ›ul ei salvator. Schimbarea depinde de rolul pe care vrei să È›i-l asumi! În lumea ta, în casa ta, în mai mica sau mai marea ta împărăÈ›ie, cine vrei să fii, de fapt? Vrei să fii cel care salvează o lume, dându-i un nume È™i un viitor? Sau te vezi mai degrabă regele nepăsător, iresponsabil È™i naiv? EÈ™ti cumva judecătorul cel nedrept È™i lacom, sau preferi să fii ofiÈ›erul care îÈ™i dă viaÈ›a pentru patrie? EÈ™ti tânăra înÈ›eleaptă È™i harnică, ce È™tie să aline suferinÈ›a È™i să dea sfaturi bune în clipe de deznădejde È™i impas, sau te complaci în a fi una dintre prinÈ›esele sclifosite, certăreÈ›e È™i leneÈ™e?
  Ce rol È™i ce menire vrei să ai în împărăÈ›ia ta? Fiecare, în rolul în care se regăseÈ™te, acolo să îÈ™i înscrie numele, pentru că acest basm este despre noi È™i lumea noastră! (Tatiana Petrache)

Basmul fara nume - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Bobby Allonby e un băieÈ›el de aproape cinci ani, orfan de mamă. LocuieÈ™te cu bunica, mătuÈ™a È™i unchiul lui – oameni ocupaÈ›i, austeri, pentru care prezenÈ›a unui copil nu e decât sâcâitoare. EducaÈ›ia lui este lăsată pe mâna unei dădace, care are grijă ca cel mic să nu-i deranjeze prea des.
  Bobby aÈ™teaptă în fiecare zi, cu multă încredere, întoarcerea tatălui său, împărtăÈ™indu-È™i visele È™i secretele celui mai bun prieten – nu un câine sau un urs împăiat, ci un baston cu un cap de fildeÈ™, pe care Bobby l-a numit Nobbles È™i de care nu se desparte zi È™i noapte.
  Romanul surprinde viaÈ›a deloc simplă a băieÈ›elului, plină de aventuri copilăreÈ™ti, relaÈ›iile cu puÈ›inii prieteni È™i familia, dar, mai ales, căutarea Raiului È™i a mântuirii prin descoperirea credinÈ›ei. Este o poveste despre durere, iertare È™i, mai cu seamă, despre adevărata dragoste.

Eu si prietenul meu de nadejde. O poveste minunata despre copilarie si dorul de Dumnezeu - Sf. Dimitrie Basarabov

Sophia

- Istoria familiei începe din momentul când cei doi soţi fac cunoÈ™tinÈ›ă. Adesea, reuşita lor depinde de succesul sau eÈ™ecul perioadei iniÈ›iale. È˜i, întrâ€‘adevăr, nu există, probabil, un lucru mai important È™i mai responsabil în viaÈ›ă decât alegerea persoanei cu care vom trăi È™i decizia de a te căsători cu ea. Acesta implică întotdeauna un risc, deoarece este dificil să se prevadă cum va fi soÈ›ul (soÈ›ia) în viitor.
  Pentru a nu greşi, trebuie să fim atenţi la unele puncte fundamentale chiar înainte de căsătorie. Adesea, se întâmplă ca obiceiurile neplăcute ale alesului (alesei) să fie luate drept „fleacuri” pe care le vei putea gestiona cu uşurinţă după căsătorie. Totuşi, aşa cum se dovedeÈ™te mai târziu, aceste planuri „luminoase” devin mai pesimiste după căsătorie, pentru că aâ€‘l schimba pe celălalt este dificil, aproape imposibil. Şi ce vom face atunci? Cum să nu eÈ™uăm?
  Ce este important să ştii înainte de căsătorie? Despre aceasta se vorbeÈ™te în cartea de faÈ›ă. Vom analiza în ea cum se petrece întâlnirea hotărâtoare dintre bărbat şi femeie, care se finalizează prin căsătorie, şi cum aceasta poartă adesea masca iubirii adevărate; de ce iubirea adevărată nu se naşte imediat; la ce trebuie să fim atenţi înainte de căsătorie… Aceste momente – È™i multe altele – sunt abordate în paginile care aÈ™teaptă să le citiÈ›i.
  Elena Morozova