Esenta intima a vietii cresti si tinta ei cea mai de pe urma este comuniunea, unirea spirituala cu Dumnezeu. Una din caile cele mai practicate si mai sigure, prin care este sesizata aceasta esenta a vietii crestine si care duce la unirea spirituala cu Dumnezeu, este calea rugaciunii.

Cu deosebita bucurie primim de la Dumnezeu chemarea de a scrie prefata la prestigioasa lucrare Lainici, capodopera a artei romanesti si europene, scrisa de Domnul Profesor Universitar Mihail Diaconescu, despre pictura maestrului Grigore Popescu - Muscel.  Autorul, sau mai degraba autorii, sunt doi mari titani ai culturii noastre romanesti, unul in domeniul cercetarii artistice si celalalt pictor de geniu.  Impreuna au alcatuit acest studiu in culoare si cuvant de o profunzime teologica dusa pana la apofatic si de o frumusete contemplativa extatica.  Oricine, citind aceasta carte-album are deschisa o priveliste divino-umana inegalabila, unde ca la o masa mistica nu stii ce sa apreciezi mai mult: misterul, compozitia sau explicatia subtila a celor prezentate.  Fara indoiala ca nimic nu scapa neaprofundat din aceasta gradina edenica a maestrului Grigore Popescu.

Omule bun, opreste-te pentru cateva clipe asupra acestor pagini pe care le-am scris cu dragoste si din dragoste fata de tine care esti zidirea lui Dumnezeu si pribegesti printari straine.  Vei gasi mustrari dar vei gasi si mangaieri.  Oare doctorul nu curata mai intai rana si apoi pune balsamul vindecator?  Asa am incercat si eu, chiar daca, poate, nu am reusit asa cum trebuia, neavand iscusinta scrisului.  Dar sper ca vei fi intelegator, acolo unde am gresit. Si nu m-a lasat inima sa scriu doar despre romanii plecati in strainatate. De aceea, am scris cateva lucruri si despre problemele tarii mustrand si mangaind dupa cum am crezut de cuviinta.   Cineva din strainatate mi-a pus o intrebare: Parinte, oare calugarii din Sfantul Munte nu au nimic de spus in legatura cu problemele cu care se confrunta tara si credinta noastra ortodoxa?  Si acelui roman ii raspund scriind aceasta carte.  Da, asa gandesc calugarii romani din Sfantul Munte si sunt alaturi de tara lor, facand rugaciuni necontenite pentru binele ei.

Si cata frumusete se ascunde in sfanta ruga cea de dimineata, cata splendoare in rasaritul soarelui la ivirea zorilor!  Si cat e de frumos sa fii tu primul care iti respecti Stapanul, aratand ca Ii cunosti dragostea si Ii recunosti lucrarea: Buna dimineata, Dumnezeul meu!  Iti multumesc ca m-ai facut, ca ma hranesti, ca ma ocrotesti, si ca imi dai aceasta sansa de a fi cu Tine, langa Tine si prin Tine!

Parintele Calistrat

Cartea aceasta este o galerie de tablouri variate, pline de cea mai hranitoare invatatura, este un sir necurmat de scene neprihanite si miscatoare de inima.  Morala cea mai curata umple toate filele ei si sfanta credinta isi arata facerile sale de bine in toate lucrurile si in faptele ce le cuprinde.

Parintilor de familie, invatatorilor, dati fara frica aceasta carte in mainile fiilor si ale scolarilor vostri de amandoua sexele!  Ea ii va invata sa-si cunoasca indatoririle, le va da lectii de dreptate si omenie.  Inima lor cea tanara va fi miscata de multe ori la citirea nenorocirilor lui Ismail, Iacov, Iosif...  Lasati sa curga aceste lacrimi de virtute; acesta este semnul ca s-au folosit din citirea cartii.

Cu toate că era urmărit cu tenacitate de Securitatea comunistă, părintele Marcu a avut curajul să aplice în cuprinsul cărÈ›ii sale fără ezitare principiul unei interpretări a vremurilor prin prisma lui Hristos, aÈ™a cum trebuie să facă orice teologie ortodoxă serioasă, È™i nu pe acela al unei interpretări a lui Hristos prin prisma vremurilor, cum face filozofia îngâmfată.

Pr. Prof. Adrian Niculcea

Acest loc ales si placut are sa fie al Meu, dupa sortul ce Mi-a cazut aici, fiindca imi este dat Mie de Fiul si Dumnezeul Meu!... Darul lui Dumnezeu sa fie peste locul aceste si asupra celor ce vor vietui aici cu credinta, cu evlavie si cu dragoste, pazind poruncile Fiului si Dumnezeului Meu. Si toate cele trebuincioase vietii pamantesti le vor avea cu indestulare si putine osteneli vietuitorii piosi ai acestui loc; viata cereasca li se va darui si mila Fiului Meu nu se va ridica de la dansii pana la sfarsitul veacurilor. Locului acestuia Eu ii voi fi aparatoare si fierbinte mijlocitoare catre Dumnezeu si pentru cei ce vor petrece aici, dupa voia si placerea Fiului Meu Hristos, Dumnezeu-Cuvantul.

Prezentul volum contine douazeci si patru de biografii ale unor asceti in lume.  Printre ei se numara un episcop, un ieromonah, patru preoti casatoriti, doi monahi care au trait in lume si la sfarsitul vietii s-au invrednicit sa primeasca schima ingereasca si cincisprezece mireni(barbati si femei).  Biografiile au fost asezate in ordine cronologica, in functie de data adormirii lor.

Fiecare a mers pe calea sa, insa toti au avut un scop comun: pazirea poruncilor lui Dumnezeu si unirea lor cu Dumnezeu.  Ramai uimit vazand rabdarea lor, lepadarea de sine si puterea rugaciunii prin care au depasit toate greutatile.  Insa mai ales te uimeste simplitatea cu care au primit harul si intamplarile mai presus de fire, fara iscodire si cu smerenie, fara sa-si inchipuie ca sunt ceva sau ca au ceva.

Pentru adevaratii nevoitori izbanda este sigura si usa Imparatiei ii asteapta larg deschisa.  Un astfel de om a fost Parintele Ioannis, pe care am avut fericirea sa-l cunosc.  Nevinovatia copilareasca ii stralucea pe fata, in ochii, in zambetul si in inima sa.  Pastrand de-a lungul intregii sale vieti varsta copilariei, credinta simpla si profunda in Dumnezeu, ca Parinte si prieten al Sau, s-a nevoit si a dobandit lucrul cel mai important: lipsa de griji si deplina incredintare in mainile Celui ce tine toate.

In lume a fost casatorit si tata a patru copii, insa intru Dumnezeu a fost liber si fiu al Parintelui tuturor.

A fost sarac in cele materiale, dar bogat in cele duhovnicesti.

A fost un om care a daruit totul aproapelui sau, adica lui Hristos, un om care nu intorcea spatele fratelui indurerat care batea la usa sa.

A fost un preot care a cinstit chipul lui Dumnezeu.

Constantin Samoilis, Invatator

Cu ajutorul bunului Dumnezeu si al Maicii Domnului, m-am silit eu, nevrednicul, sa astern pe hartie cateva fapte si minuni traite personal sau auzite de la oameni vrednici de crezare. Am cautat prin ele sa arat dragostea si bunatate lui Dumnezeu, a Maicii Domnului si a sfintilor fata de noi, oamenii, care suntem atat de slabi si neputiinciosi in fata ispitelor.

Poate veti observa ca cele mai multe minuni sunt facute prin mijlocirea Maicii Domnului. De aceea, sa nu deznadajduim niciodata si la orice necaza sau ispita sa ne rugam eicu dragoste si evlavie si vom vedea minuni preaslavite.

Monah Pimen Vlad

Aceasta carte exista datorita copiilor.  Sunt lucrate cu sinceritate si atentie, cu incurajari pentru copii mai mari si mai mici.  Gingasia si zambetul acestor istorioare sunt o vitamina necesara in iuresul vietii noastre de zi cu zi.