Poveştile celor 12 prinţese şi împărătese sunt:

• - Prinţesa Apolinaria
• - Împărăteasa Teodora a II-a
• - Prinţesa Drosida
• - Alexandra, Împărăteasa
• - Împărăteasa Elena
• - Cneaghina Fevronia
• - Împărăteasa Ana
• -  Împărăteasa Irina
• - Prinţesa Casdoas
• - Nana, Împărăteasa Georgiei
• - Teodora, Împărăteasa lui Iustinian
• - Împărăteasa Teofana

(include CD audio)

Sofia, fetiţa care ştie să pună lumina pe pânză de tablouri, a moştenit acest talent de la bunicul ei, iconarul. Într-un peisaj aproape sălbatic, neschimbat de secole, pe culmea Doloşmanului, la graniţa dintre Dunăre şi mare, copila află multe taine, nu doar despre tinereţea şi viaţa bunicului ei, ci şi despre ce înseamnă pictarea de icoane şi despre de negrăit frumoasa, tainica şi minunata relaţie a omului cu Dumnezeu şi cu sfinţii.

Aceasta carte am cunoscut-o in anul 1944.  Aveam, pe atunci, cincisprezece ani.  Ea mi-a fost de mare folos, mai cu seama prin tema ei.  Din ea am aflat ca un crestin trebuie sa fie mereu multumit, pentru ca Dumnezeu asa il vrea pe om, sa fie multumit.  Citind aceasta carte, am luat aminte la tema ei, am luat aminte la faptul de a fi multumit si, cu toate ca nu mi-am urmarit multumirea in mod artificial, am avut in vedere totdeauna sa ma multumesc cu ce mi-a randuit Dumnezeu.  Cartea mi-a placut mult atunci cand am citit-o pentru prima data si mi-a parut rau ca n-am regasit-o de-a lungul anilor ce au trecut, desi mereu m-am interesat de ea si am recomandat-o celor cu care am venit in legatura.

Arhimandritul Teofil Paraian

Seria de talcuiri verset cu verset ale cartilor Vechiului Testament, continuata prin acest volum, se intemeiaza cu precadere pe marele tezaur exegetic al patristicii rasaritene, dar aduce, de cate ori este cazul, si precizari istorice si filologice de data recenta.  Autorii imbina rigorile teologiei cu exigentele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminaristilor si studentilor in Teologie, dar si intelectualitatii crestine in general.

Acest volum este o relatare documentara scrisa sub forma povestirilor reale care nu contin numai tragism, dar si amintiri placute din copilarie, aspecte ale vietii linistite de familie, si chiar umor.  Aceasta carte poate fi o buna lectura de familie si poate prezenta interes atat pentru cititorii tineri, cat si pentru cei mai in varsta.

Cartea este deosebita, fiindca relateaza tragedia familiei preotului martirizat Pavel Ansimov, canonizat in anul 2005 ca nou mucenic al Rusiei.  Persecutiile, privatiunile, arestarile tatalui au pus o amprenta trista asupra vietii copiilor acestui preot.  Dar, cu toate acestea, povestirile despre viata lor sunt relatate cu un optimism crestin.  Ele contin note de bucurie ale copilariei, incalzite de dragostea parinteasca si credinta ortodoxa.  Si cel mai important - amintirile despre tatal sau, care intrucatva ridica valul timpului si raspunde la intrebarea: cine este acest mucenic si ce a determinat hotararea lui de a merge la suferinta pentru Hristos, ce calitati sufletesti trebuie sa existe in omul, care alege constient drumul crucii?

Cartea abunda cu amanunte clare despre viata moscovita a anilor ΄30, modul de viata al familiei preotului Pavel Ansimov si este folositoare datorita continutului ei moral-spiritual.  Amintirile autorului, un om talentat si curajos care, cu recunostinta, inca isi insuseste lectiile tatalui sau, lectii despre vrednicie, smerenie, curaj, pastrarea credintei ortodoxe, vor fi un exemplu bun pentru cititor.

  Un ucenic care il vede pe Staretul sau ca pe un instrument indumnezeit sau ca pe un chip prin care Dumnezeu Se transmite pe Sine Insusi poate sa ia atata Dumnezeu cat nu s-a asteptat niciodata Staretul. Fara indoiala, Staretul nu poate sa fie o simpla teava prin care Dumnezeu trece pur si simplu si Se transmite. Dumnezeu trece prin fiinta lui, prin duhul lui, prin sufletul lui, prin inima lui, prin plamanii lui, stricati sau nu. Intr-un anume fel, se transmite insasi fiinta Staretului.

Paraclisul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu

Al doilea paraclis catre Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu

Cinstitul paraclis al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu

Acatistul Bunei Vestiri a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria

El – evreu de neam umil din Galileea; ea – prinţesă şi soţie de domnitor, mlădiţă de neam mare, crescută în mijlocul puterii şi avuţiilor. El – apostol şi mucenic; ea – muceniţă fără sânge, prin răbdarea cea de zi cu zi în nevoinţe cuvioase. El – mire binecuvântat de Hristos Însuşi, Care şi de minune l‑a învrednicit la nunta lui; ea – soţie greu încercată cu povara nerodirii celei trupeşti, dar roditoare cu pri­so­sinţă în cele duhovniceşti. El – Simon, care se tâlcuieşte „ascultător”, precum a şi ascultat de chemarea Mântuitorului, lăsând casă şi mireasă ca să urmeze Lui; ea – Sofia, care se tâlcuieşte „înţelepciune”, nume pe care şi l‑a îndreptăţit şi între mireni, şi între monahi.

Rugăciunile îndreptate către aceşti doi sfinţi, precum şi pilda traiului lor cu adevărat iubitor de Dumnezeu, vor aduce folos şi celor ce se luptă cu ispitele în căsătorie, şi celor ce se pregătesc spre a intra cu vrednicie sub jugul ei binecuvântat.