Rugăciunea copiilor mici

Doamne, Doamne, ceresc Tată,
Noi pe Tine Te rugăm
Luminează-a noastră minte,
Lucruri bune să-nvăţăm.

Că Tu eşti Stăpânul lumii
Şi al nostru Tată eşti
Şi pe toate cele bune
Numai Tu le împlinşti!

Amin.

Preotul satului murise fără presimţiri şi fără boală lungă.

Între scoarţele unui registru, legat pe la mijloc cu un şnur gros, preotul ţinea actele familiei, atestatele lui de studii, pomelnicul neamului său preoţescşi toto ceea ce era mai tainic. Murind, fără să aleagă şi să oprească pentru ştirea celorlalţi numai ceea ce era de ştiut, trebuia ca cineva să umble după moartea preotului printre aceste hârtii, dar să şi înţeleagă că acolo sunt taine adevărate, pe care să le păstreze cu aceeaşi sfinţenie.

Între copiii preotului, unul era tot preot. După înmormântarea tatălui, el trebuia să orânduiască în sat toate cele duhovniceşti şi preoţeşti: să pomenească până la împlinirea anului toate pomelnicele şi să încheie socotelile băneşti ale parohiei. Aşa i-a venit rândul şi registrului, cuprinzând actele preotului şi tainele parohiei.

Nu credeam ca în domnul P. să găsesc o persoană aÈ™a de religioasă. I-am È™i spus lucrul acesta. Și nu numai atât. Într-una din zile, i-am făcut următoarea întrebare: 
 - Mult aÈ™ dori să È™tiu È™i eu, dacă se poate, cum ai devenit aÈ™a de credincios; Că, de... dumneata eÈ™ti licenÈ›iat în drept, nu în teologie, ai trăit în alte societăÈ›i de oameni. 
 - E adevărat, îmi răspunde el, nu am fost ceea ce sunt astăzi. Acum zece ani, eram È™i eu dintre aceia care îÈ™i fac o plăcere din a batjocori numele lui Dumnezeu È™i cele sfinte. O împrejurarea minunată a fost pricina schimbării mele. 
Cum am zis, acum zece ani, eram student. Mă duceam la PloieÈ™ti, cu trenul. În vagon, era în faÈ›a mea o doamnă de vârstă mijlocie, cu o fetiÈ›ă de 5-6 ani. 
Această drăgălaÈ™ă fetiÈ›ă sta lângă mama sa È™i, pe tot drumul nu a încetat de a cânta cu jumătate de voce, ridicând, din timp în timp, ochii săi albaÈ™tri către mama sa. Avea aerul că e pe deplin mulÈ›umită È™i parcă ar fi zis: Sunt fericită aici, lângă mama mea. 
Eram încântat de drăgălăÈ™enia ei. Am început să o încurajez cu privirea. Îi surâdeam. Inima mea a devenit È™i mai apropiată de ea, când am văzut că răspunde surâsului meu. 
De la un timp însă, o schimbare ciudată se produse în înfăÈ›iÈ™area copilului. Mă priveÈ™te de sus È™i nu mai surâde la mine. Un gând serios se aÈ™ternuse pe acea frunte de copil, pe care necazul, mâhnirea nu o posomorâseră încă. 
Ce să fie, mă întreb eu? Ce s-a întâmplat? 
Când mă tot gândeam, care să fie pricina acestei schimbări a fetiÈ›ei, mă pomenesc că se opreÈ™te trenul în gara PloieÈ™ti. Mă ridic numaidecât ca să mă dau jos È™i, când trec pe lângă fetiÈ›ă, ea se îndreaptă către mine È™i cu o voce dulce, ca vocea unui înger, mă întreabă: IubeÈ™ti tu pe Dumnezeu?

O interpretare pe intelesul copiilor si nu numai. Aceasta Biblie ilustrata se adreseaza tuturor celor ce vor sa inteleaga, intr-o maniera placuta scrierile biblice.

Varsta recomandata: de la cel mai mic la cel mai mare.

(lipsa text)

(lipsa text)

Notatie psaltica.

(lipsa text)

(lipsa text)

Sfinţii isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama şi Paisie de la Neamţ – dascăli ai rugăciunii neîncetateRugăciunea, ca prezență și lucrare a Sfântului Duh în omul evlavios, aduce mângâiere, pace și bucurie; ea ne unește cu Preasfânta Treime, izvorul bucuriei și al vieții veșnice, dar și cu Biserica lui Hristos din toate timpurile și din toate locurile. Fără rugăciune nu este Biserică și nici viață creștină. Când pierdem bucuria și pacea sufletului este semnul sigur că nu ne mai rugăm cum trebuie sau cât trebuie.Creștinul ortodox trebuie să se roage cat mai mult, fiindcă rugăciunea aduce multă iubire sfântă in inimă, ne unește cu Dumnezeu Cel milostiv, ne ajută să vedem în fiecare om un frate și în fiecare frumusețe a creației un dar de la Dumnezeu. Rugăciunea ne ajută să înfruntăm greutățile vieții și să pregustăm încă din lumea aceasta lumina și bucuria Învierii și a vieții veșnice. Nimic nu poate înlocui rugăciunea și nicio activitate nu este mai de preț decât rugăciunea, fiindcă rugăciunea ne dăruiește inspirație și putere pentru a rosti cuvântul frumos și pentru a săvârși fapta bună. […]În contextul împlinirii a 1.000 de ani de la trecerea la Domnul a Sf. Simeon Noul Teolog (†1022) și a 300 de ani de la nașterea Sf. Paisie de la Neamț (†1722), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a proclamat, de asemenea, anul 2022 drept Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

Pentru micii artisti va propunem o carte care ii va ajuta sa deosebeasca si sa invete culorile, literele, cifrele si unele simboluri grafice, le va imbunatati coordonarea.