Canoanele Maicii Domnului - Sf. Ioan Damaschin
Colectia: Alte carti
Autor:

Canoanele Maicii Domnului alcătuite de Sfântul Ioan Damaschin.

Editura: Bonifaciu
Format: 12 x 17,5 cm
Numar de pagini: 518


Status: momentan indisponibil
Pret: 18.00 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

    • Părintele Constantin Sârbu a fost orfan, crescut de o bunică simplă, neştiutoare de carte, care lucra cu ziua pentru a-l ţine pe el la şcoală, dar plină de credinţă în Dumnezeu. Ea îi zicea: „Tu să te faci preot, ca să mă pomeneşti şi pe mine!”. El, copil sărman, cuminte, modest, obişnuit să nu dorească nimic, să renunţe la orice! Învăţat de mic să se roage lui Dumnezeu, să creadă în El şi să viseze la ziua în care va fi slujitorul Lui la sfântul altar – vis şi rugă ce i s-au împlinit.
       Toate zilele Părintelui au fost numai strădanie de a-i învăţa pe oameni, de la lucrurile înalte până la cele mici. Cine are o busolă şi se orientează bine după ea, ştie totdeauna cu siguranţă încotro se duce. Cine are cuvântul lui Dumnezeu şi se conduce mereu, ascultător, după el, ştie totdeauna unde va ajunge. Acela ştie că se duce spre Dumnezeu, că se duce după Dumnezeu şi că va ajunge la Dumnezeu, pentru că un astfel de suflet umblă în lumină. Lucrează cât este ziuă şi este fiu al zilei (I Ioan 1:7)
       A făcut ani numeroși, lungi și grei de detenție, de care nu s-a plâns niciodată și nu a acuzat niciodată pe nimeni, fixându-i-se apoi domiciliu obligatoriu în Bărăgan.
       După 1965, a refăcut în București biserica Sapienței. Pentru credincioșii ce veneau acolo, fiecare duminică era o preaminunată şcoală de creştere duhovnicească. Primeau putere şi har – după cum spunea Părintele – și simţeau o pace lăuntrică şi o bucurie care le lumina viaţa şi le dădea tăria de a înfrunta greutăţile ei.
       Securitatea i-a cerut Părintelui, cu „mărinimie”, să-şi aleagă singur sfârşitul. O operaţie făcută de un medic bine „instruit” i-a adus mutarea din moarte la viaţă în ziua de 23 octombrie 1975. Părintele Ilarion Argatu, chemat pentru ultima sa împărtăşanie, a văzut în jurul capului Părintelui o aureolă aurie și a exclamat: Cununa de martir!
       În ultima sa noapte de viaţă, ne-a lăsat câteva cuvinte-testament: Eu voi fi permanent cu voi. Chemaţi-mă! Nu uitaţi că rugăciunea este totul şi că rugăciunea în biserică este şi mai importantă. 

    • Măria Sa Neagoe Basarab... nu este in totalitate, asa cum poate o sugerează titlul, o lucrare de istorie, nici o fictiune literală È™i cu atât mai putin o scriere aghiografică. Nefiind exclusiv vreuna din acestea, cuprinde totuÈ™i câte ceva din fiecare.

      Lucrarea de istorie poate fi socotită în măsura în care urmăreÈ™te firul cronologic al domniei lui Neagoe Basarab, aÈ™a cum l-am găsit înfăÈ›iÈ™at - cu controversele de rigoare - în cele două vechi izvoare, LetopiseÈ›ul Cantacuzino È™i ViaÈ›a Sfântului Nifon scrisă de Gavriil Protul, precum È™i în alte documente È™i studii de specialitate, toate indicate în bibliografia orientativă de la sfârÈ™itul cărÈ›ii. Scriere aghiografică nu cutezăm a o numi, căci cele sfinte se cuvin a fi scrise de cei sfinÈ›i. Gândul nostru a fost doar acela de a înfăÈ›iÈ™a - într-o societate a modelelor de tot felul - chipul unui domn român care a trăit în mod isihast.

      Aici, sursa principala de inspiraÈ›ie ne-a fost cartea ÎnvăÈ›ăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, o scriere în felul ei autobiografică, fiindcă toate sfaturile date prinÈ›ului moÈ™tenitor au în ele greutatea cuvântului cercat cu fapta. ÎnvăÈ›ăturile ne arată că viaÈ›a voievodului muntean a cuprins cele trei dimensiuni nedespărÈ›ite ale spiritualităÈ›ii ortodoxe, aÈ™a cum ni le înfăÈ›iÈ™ează teologia răsăriteană: dogmatica, eclesiastica si ascetica. Domnul Neagoe a cunoscut dogmele credintei pravoslavnice si le-a pazit cu sfintenie. De asemenea, a avut nemarginita evlavie si dragoste pentru Biserica, pentru randuielile si slujitorii ei adevarati, episcopi, preoti sau monahi. Si nu in ultimul rand a dus o viata de asceza, unind nevointele trupesti cu trezvia mintii.

      Invataturile cuprind pagini minunate de Filocalie privind stiinta duhovniceasca a curatirii omului de patimi si a unirii sale cu Dumnezeu.

Carti scrise de acelasi autor

watch series