Parintele Justin Parvu - Marturii ale sfinteniei

Format: 15x23 cm
ISBN: 978-973-0-24703-9
Status: in stoc

Parintele Justin Parvu - Marturii ale sfinteniei

2 recenzii (nota 3.0)

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Fundatia Justin Parvu
Numar de pagini: 212

Parintele Justin Parvu: Rugaciunea inimii este un dar, care nu se da tuturor, ci doar unor temperamente si celor ce cer cu smerenie.  Este nevoie si de un povatuitor cercat si care sa fie in acelasi duh cu ucenicul...  Iar daca ai anumite stari mai deosebite nu le considera mai presus de fire, ci o normalitate.  Roaga-te tot timpul si sa stii ca atunci cand omul se crede mai asezat atunci e mai dezradacinat...  Ce rugaciune a inimii este aceea fara inima?  Rugaciunea inimii este orice rugaciune zisa din inima.  Rugaciunea inimii o poti dobandi in dar si printr-o stare permanenta de jertfa.

Cartea cuprinde marturii si relatari ale maicilor din Manastirea Paltin, ale unor fosti frati de detentie, precum si ale altor ucenici ai Parintelui Justin.

Pret: 27.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul
Mesaje: (2) - Pagina 1 din 1
:
3.0
2017-09-08 11:48:51
O carte de mare folos și mângâiere pentru suflet!

:
3.0
2017-07-06 13:47:21
Comand cartea Marturii ale sfinteniei parintele iustin parvu

--Pagina 1 din 1--

Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • Parintele Ioannis Kalaidis (1925-2009) s-a nascut in Grecia in anul 1925, de praznicul Apostolului celui iubit al Domnului.  Inca din frageda varsta, ajutandu-l pe preot in altar si intarit fiind de inclinatiile duhovnicesti ale mamei sale, se ruga adeseori Domnului sa-l invredniceasca a-I sluji ca preot.  Dupa ce si-a incheiat stagiul militar in sfasietoarea perioada a Razboiului Civil (1946-1949) din patria sa, Ioannis s-a casatorit cu tanara Polixenia, cu care a dobandit patru copii.  La varsta de 45 de ani, in urma unei descoperiri dumnezeiesti, a primit infricosatul dar al preoÈ›iei.  Pentru smerenia si dragostea sa, fiind destoinic urmator al Sfintilor, a primit de la Dumnezeu multe haruri spre mantuirea credinciosilor: stravedere, facerea de minuni, stapanire peste stihii, vederea Luminii Nefacute.
      Ultimii douazeci de ani ai vietii sale mult-incercate au stat sub ocrotirea Nou-Aratatilor Mucenici Rafail, Nicolae si Irina, de nenumarate ori savarsind el insusi impreuna cu acestia mari minuni.
      In anul 2009, Parintele Ioannis s-a mutat la Domnul in urma unei boli de care patimea muceniceste, fiind prohodit atat de ucenici cat si de zidirea care a varsat si ea cateva lacrimi de ploaie cinstindu-i adormirea.  Scumpa inaintea Domnului moartea cuviosilor Lui (Psalmul 115, 6).
      Parintele Ioannis e un preot sfant, e noul Nicolae Planas al Orthodoxiei noastre! (Mitropolitul Antonie de Siatista)
      Dupa moartea unui preot cipriot, ca s-o mangaie pe preoteasa vaduva, Maica Domnului i s-a aratat si i-a descoperit numele tuturor preotilor sfinti din Cipru si din Grecia, care erau inca in viata.  Printre ei se afla si Parintele Ioannis din Neohori.  Am simtit atunci inlauntrul meu pace si o negraita bucurie.
      Pavel Pavlidis
    • Părintele Sofronie (1896-1993) s-a născut la Moscova. A studiat la Institutul de Stat de Arte Plastice din apropierea casei unde trăia È™i s-a dedicat cu râvnă picturii. În 1921 a plecat din Rusia È™i a vizitat Italia, Germania, iar în 1922 s-a stabilit în FranÈ›a, unde È™i-a expus lucrările în importante expoziÈ›ii de pictură. În 1925 s-a înscris la Institutul Teologic Sfântul Serghie din Paris, dar curând a renunÈ›at È™i s-a retras la Sfântul Munte. S-a închinoviat în Mănăstirea Sfântul Pantelimon, unde l-a cunoscut pe duhovnicul său, recunoscut ulterior ca Sfântul Siluan. Această cunoÈ™tinÈ›ă a fost, după cum el însuÈ™i mărturiseÈ™te, cel mai important eveniment al vieÈ›ii sale, pecetluindu-i întregul parcurs ulterior. După adormirea Sfântului Siluan, Părintele Sofronie s-a retras în pustia Sfântului Munte, unde a stat o vreme slujind ca duhovnic. Din motive medicale a fost nevoit să se mute la Karyes È™i să se stabilească la Schitul Sfântul Andrei, ca frate aparÈ›inând de Mănăstirea Vatopedi. În 1947 a plecat la Paris pentru a publica textele pe care i le-a înmânat Părintele său înainte de moartea lui. În 1959 a întemeiat Sfânta Mănăstire Stavropighie Patriarhală a Sfântului Ioan Botezătorul de la Essex, Anglia, unde a rămas până la adormirea sa, în 11 iulie 1993.

      Părintele Sofronie a lăsat în urmă o bogată operă scrisă. Principalele sale lucrări sunt: „Cuviosul Siluan Athonitul”, „Vom vedea pe Dumnezeu precum este”, „Despre rugăciune”, „NaÈ™terea întru ÎmpărăÈ›ia cea neclătită”, „NevoinÈ›a cunoaÈ™terii lui Dumnezeu”. CărÈ›ile sale au fost scrise mai întâi în rusă, dar curând au fost traduse în multe alte limbi (greacă, engleză, franceză, germană, arabă, italiană, sârbă, suedeză, română etc.). Cartea sa despre Cuviosul Siluan a circulat în Rusia în mai mult de un milion de exemplare, iar în Grecia a fost scoasă deja a zecea ediÈ›ie. Părintele Sofronie constituie un punct de referinÈ›ă pentru teologia È™i viaÈ›a ortodoxă. A fost numit „teologul principiului ipostatic” şi „teologul luminii necreate”. În confuzia diferitelor personalisme ale epocii noastre, Părintele Sofronie a evidenţiat cu uimitoare deplinătate şi claritate „principiul ipostatic” care constituie chintesenţa teologiei şi antropologiei creştine. A elaborat o bogată învăţătură despre lumina dumnezeiască necreată, pe care s-a învrednicit el însuşi în repetate rânduri s-o contemple. Persoana sa a devenit un punct de atracţie nu doar pentru ortodocşi, ci şi pentru mulţi eterodocşi. A făcut cunoscute adevărul şi ecumenicitatea Ortodoxiei, creând în paralel şi o oază duhovnicească prin comunitatea pe care a fondat-o în mijlocul deşertului spiritual al Apusului postmodern.

    • Deschiderea omului către SfinÈ›i, apelarea la ei prin rugăciuni, ne ajută să creÈ™tem ca niÈ™te ­prunci ascultători. AÈ™adar ne rugăm Sfântului, iar el vine din adâncul întâlnirii sale cu Dumnezeu È™i cu suferinÈ›a umană, vine în suferinÈ›a mea È™i-mi aduce prezenÈ›a lui Dumnezeu, dar îmi aduce È™i îmi împrumută capacitatea lui de a empatiza, de a împreună-pătimi cu mine, È™i atunci pu­terea vindecătoare a suferinÈ›ei asumate vine È™i la mine. Puterea vindecătoare a suferinÈ›ei asumate – aceasta este calea Sfântului È™i aici să-i cerem È™i noi Sfântului ajutor pentru a creÈ™te.

      Recomand È™i binecuvântez această carte de rugăciune pentru că este o cale de a cunoaÈ™te mai adânc puterea numelui lui Dumnezeu în noi oamenii È™i ne îndrumă să dorim mai mult, să ne dăruim mai mult Lui. Sensul vieÈ›ii noastre este unirea cu El, iar dorul de Dumnezeu este busola care ne orientează pe cale. SfinÈ›ii cărora ne rugăm aici aprind în noi acest dor.

      Maica Siluana Vlad

      Sfântul Apostol Luca • Sfântul Pantelimon
      Sfântul Haralambie • SfinÈ›ii Cosma È™i Damian
      Sfântul Columba al Ionei • Sfântul Sven din Arboga
      Sfântul Efrem cel Nou • Sfântul Ioan Rusul
      Sfântul Nectarie al Eghinei • Sfântul Nichifor cel Lepros
      Sfântul Luca al Crimeii • Sfântul Sofronie Saharov

    • M-am născut în Pipirig pe 13 august 1951, într-o familie cu unsprezece copii, eu fiind mezina. Părinții, Maria și Dumitru Creangă, ne-au crescut în frică de Dumnezeu și în iubire creștină. Pe atunci, Păintele Sofian Boghiu picta Biserica „Catedrala Munților” din Pipirig, ctitorie a Patriarhului Nicodim Munteanu. Părintele Sofian Boghiu m-a botezat și mi-a pus numele Olga, spunându-le părinților mei că Sfânta Olga, Împărăteasa Rusiei, mă va ajuta; și așa a fost...

      Am avut privilegiul ca primul duhovnic să-mi fie Părintele Paisie Olaru, și mai apoi Părintele Ilie Cleopa, cel căruia i-am dus trei ani mâncare în ascunzătoare, la sora mea, Maria Olteanu din Pipirig. Pe atunci, eu aveam opt ani și trebuia să țin taină; și am ținut… Cred că rugăciunile acestor sfinți părinți s-au auzit la ceruri și așa am devenit preoteasă, căsătorindu-mă cu teologul Teoctist Caia, absolvent al Academiei Teologice din Zagorsk-Moscova. În anul 1973, Preafericitul Pimen, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, apreciind meritele studentului Teoctist Caia, mi-a trimis o invitație oficială pentru un pelerinaj în fosta Uniune Sovietică, timp de o lună, motivând: „Pentru încurajarea unei viitoare preotese”. Așa am putut să mă rog în unele dintre cele aproape două mii de biserici și mănăstiri din Moscova, la mănăstirile de pe Inelul de Aur al Rusiei, la cele din Sankt Petersburg, Odessa, Kiev, Poltava, prilej cu care m-am bucurat de atâtea comori spirituale.

      Nu întâmplător m-am rugat în Catedrala Poltavei, acolo unde a fost botezat Petru Velicikovski, și am gustat din dulcea]a meleagurilor natale, unde a copilărit Sfântul Paisie… Poltava este asemenea Grădinii Raiului, are livezi nesfârșite, la umbra cărora Petru citea și iar citea, spunând că vrea să devină „cititor”. [...]

      Cele mai frumoase povestiri din această carte mi le-a șoptit Sfântul Paisie pe când mă rugam cu lacrimi si-mi îngăduie a-i pune viața în poveste. Sfântul mă lua de mână, îmi revela raiul, apoi, ceea ce vedeam și auzeam scriam... Cine se roagă Sfântului Paisie de la Neamț dobândește îndrăzneală la Dumnezeu, prin mijlocirea acestuia.

watch series