Constiinta, spune-mi tu

Format: 14x21 cm
ISBN: 978-606-93481-6-1
Status: momentan indisponibil

Constiinta, spune-mi tu

2 recenzii (nota 5.0)

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Manastirea Putna
Numar de pagini: 132

Acest volum aduna la un loc diverse dialoguri pe care parintele Proclu Nicau le-a avut, in perioada 1995-2012, cu unii dintre vietuitorii manastirii noastre.  Parintele a ucenicit pe langa mari stareti ai monahismului romanesc: arhimandritul Cleopa Ilie si ieroschimonahul Paisie Olaru.  Experienta duhovniceasca a parintelui Proclu s-a imbogatit si prin viata sa de retragere.  Dupa Decretul 410 din 1959, cu binecuvantarea duhovnicului sau, parintele Cleopa, parintele Proclu, a ales viata de liniste.  Indeosebi dupa 1990, parintele a fost cautat, pentru sfat duhovnicesc, de multi preoti, monahi si mireni.  Convorbirea cu parintele Proclu este o intalnire cu simplitatea si discretia adevaratei vieti duhovnicesti, este o intalnire care aduce numai bucurie.

Pret: 13.00 LEI   
Momentan indisponibil


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • Pe timpul Imparatiei lui Adrian (117-138), împăratul rău-credincios al romanilor, era în Roma o văduvă de neam italian, anume Sofia, al cărei nume se tâlcuieşte „înţelepciune”. Aceasta, după numele său, petrecea viaţa în credinţă creştinească, cu înţelepciune; o astfel de înţelepciune o laudă apostolul Iacov zicând: „Înţelepciunea cea de sus întâi era curată, apoi paşnică, blânda, bineplăcută, plină de milă şi de roade bune” (3,17). Această înţeleaptă Sofia, când trăia în însoţire legiuită, a născut trei fiice, cărora le-a pus numele celor trei virtuţi evanghelice: pe cea dintâi a numit-o Pistis (Credinta), pe a doua Elpis (Nădejdea), pe a treia Agapi (Dragostea). Că ce altceva avea să nască înţelepciunea cea creştinească, dacă nu bunătăţile cele plăcute lui Dumnezeu? Dar, după naşterea acestor trei fiice a rămas văduvă în curând, şi vieţuia cu dreaptă credinţă, plăcând lui Dumnezeu, îndeletnicindu-se cu rugăciunea, cu postul şi cu milostenia înconjurată de cele trei fiice ale sale. Pe acestea le creştea într-o astfel de învăţătură, pe care ar fi putut să le-o dea numai o mamă aşa înţeleaptă, că purtând numele bunătăţilor celor mari evanghelişti, nu trebuia mai mult decât să le deprindă pe fiecare din ele cu practica virtuţii al cărei nume îl purta, ceea ce s-a şi făcut. Crescând ele cu anii, creşteau într-însele şi bunătăţile; şi au învăţat bine cărţile prorocilor şi ale apostolilor, s-au deprins la cuvintele învăţăturilor şi se nevoiau la citire, la rugăciune şi la osteneli casnice, supunându-se sfintei, de Dumnezeu înţelepţitei lor mame, sporind şi înaintând de la o faptă bună la alta şi mai bună şi se suiau din ce în ce mai sus pe treptele scării morale.

watch series