Problemele secolului care vine sunt numeroase si controversate, dar un lucru este sigur: chestiunile politice, economice si sociale sunt inseparabile de cele religioase, etice si spirituale. Cum sfarsitul secolului coincide cu sfarsitul mileniului, in contextul unei crize mondiale fara precedent, faptul acesta este speculat de numeroase miscari religioase si spiritualitati milenariste, pentru a inlocui speranta eshatologica, despre care da marturie Biblia crestina, cu frica apocaliptica, cu descurajare si dezgust de viata, cu sfarsitul iubirii. Spiritualitatea crestina nu este insa ceva static, paralizant, ci o crestere tainica continua in adevarul Credintei, bucuria Sperantei si faptele Dragostei. (Pr.Prof. Ion Bria)

Viata monahala de obste creste din viata ascetica, amandoua fiind nedespartite una de alta. Ascetismul este nazuinta care tasneste din constiinta religioasa, iar viata monahala de obste este canalizarea sau mai degraba cristalizarea ascetismului.

(lipsa text)

(lipsa text)

(lipsa text)

Cum as putea vorbi despre Bunicutul Nectarie altfel decat intr-un acatist de ganduri bucuroase? Mi-a brazdat cu minunatu-i chip mare parte din cresterea in preotie si spre el am alergat, ca si catre un cunoscator al luptelor omenesti, pentru sa fie sprijin, fie binecuvantata partasie la bucurie, sa fac din el prietenul de nadejde al slujirii lui Hristos, pe care mi l-am dorit mereu in apropiere... (Pr. Constantin Necula)

Dragostea Divina nu este dn lumea aceasta, fiind numele lui Dumnezeu Insusi. Dumnezeu este dragoste si pentru aceea este tot ce poate fi mai de negrait, mai de nedesyainuit, atat Dragostea in sine, cat si lucrarea ei. Asa ne spune Sfntul Ioan al Scarii:

" Cel ce voieste sa vorbeasca despre dragosteal lui Dumnezeu incearca sa vorbeasca despre Dumnezeu Insusi. Dar a vorbi despre Dumnezeu prin cuvinte e gresit si primejdios celor ce nu iau aminte". "Cuvantul despre dragoste e cunoscut ingerilor, dar si acelora, numai prin lucrarea iluminarii. Dragostea e Dumnezeu. Iar cel ce voieste sa arate hotarul(definitia) Acestuia, e ca cel ce, orb fiind, numara nisipul de pe fundul oceanului."

Intr-o lume in continua schimbare si mereu bantuita de asa zise crize social-economice.  Ortodoxia, prin credinta in Hristos, ofera lumii contemporane un mod de viata personal, dar si comunitar, ce are puterea si cunostinta de a depasi orice fel de criza a lumii acesteia, ramanand mereu statornica valorilor evanghelice si mereu legata de persoana Mantuitorului Hristos si de marturia vie a Sfintilor Lui.

Telul unic si absolut al unei vieti in Hristos este indumnezeirea, adica unirea cu Dumnezeu, astfel incat omul, facandu-se partas energiilor necreate ale lui Dumnezeu, sa devina ceea ce este Dumnezeu prin fire, neinceput si nesfarsit.  Acesta este, din punct de vedere crestin, sensul mantuirii.  Nu este vorba de o imbunatatire morala a omului, ci de o rezidire in Hristos a omului si a societatii, prin intermediul relatiei existente si existentiale cu Hristos Cel Care este descoperirea lui Dumnezeu in istorie.

(lipsa text)

Preotul satului murise fără presimţiri şi fără boală lungă.

Între scoarţele unui registru, legat pe la mijloc cu un şnur gros, preotul ţinea actele familiei, atestatele lui de studii, pomelnicul neamului său preoţescşi toto ceea ce era mai tainic. Murind, fără să aleagă şi să oprească pentru ştirea celorlalţi numai ceea ce era de ştiut, trebuia ca cineva să umble după moartea preotului printre aceste hârtii, dar să şi înţeleagă că acolo sunt taine adevărate, pe care să le păstreze cu aceeaşi sfinţenie.

Între copiii preotului, unul era tot preot. După înmormântarea tatălui, el trebuia să orânduiască în sat toate cele duhovniceşti şi preoţeşti: să pomenească până la împlinirea anului toate pomelnicele şi să încheie socotelile băneşti ale parohiei. Aşa i-a venit rândul şi registrului, cuprinzând actele preotului şi tainele parohiei.