„Asa cum noul globalism este pasul urmator dupa comunismul ateu, tot asa si un nou evolutionism „spiritualizat” este pasul urmator dupa darwinismul vechii şcoli.  In acest punct stiinta se va combina cu religia spre a forma o sinteza universala evoluţionista.

Anticrestinismul comunismului marxist şi evolutionismul darvinist slujesc doar ca o pregatire pentru ceva mult mai rau: un crestinism antitraditionalist care sa amageasca, de va fi cu putinta si pe cei alesi”.

Serafim Rose

Îndeletnicire despre buna murire; întâmpinare sau răspuns.

Către cel ce a întrebat cum ar putea cineva aÈ™tepta moartea bărbăteÈ™te È™i cu bun suflet, ori venind asupra sa, ori asupra altor casnici È™i prieteni.

Aceasta culegere este propusa de catre duhovnicii manastirii Varzaresti tuturor credinciosilor pentru a-i indemna sa chibzuiasca inca si inca o data incotro merg fiecare dintre ei si sa inteleaga cat mai clar ce au de facut pentru a castiga marea mila a lui Dumnezeu si viata cea vesnica. "De-ti vei aduce aminte de ceasul mortii in veac nu vei gresi!" - ne invata Sfanta Scriptura.

IzbăviÈ›i-vă de foc, copiii mei. PuneÈ›i metanie unul altuia È™i îmbrăÈ›iÈ™aÈ›i-vă cu sărutare sfăntă. Copiii mei, nu aÈ›i pătimit voi ceva asemenea sfinÈ›ilor mucenici, dar veÈ›i pătimi È™i aceasta, căci cuvântul Domnului este nemincinos. Cum veÈ›i putea purta atunci cercetările ce vor veni pentru credinÈ›ă, dacă acum nu iubiÈ›i, da, bine am spus, dacă nu iubiÈ›i pătimirea, scârba aceasta. Dragii mei, vă rog din toată inima, iubiÈ›i pătimirea, căci mult curăÈ›este sufletul... Va veni È™i o altă pătimire, veÈ›i vedea.

În anul 1832, într-o înfruntare dintre sultanul Mahmud al doilea È™i Ibrahim al Egiptului, Osman PaÈ™a, trecând prin Procopie - ca trimis al sultanului, aruncă în foc sfintele moaÈ™te, dupa ce jefuise Biserica, vrând a se răzbuna pe creÈ™tini.

Văzând însă trupul sfântului miÈ™cându-se în mijlocul flăcărilor ca È™i cum ar fi fost viu, turcii au fugit îngroziÈ›i, lăsând odoarele Bisericii È™i povestind tuturor musulmanilor minunea pe care o văzuseră.

După plecarea turcilor, în cealaltă zi, creÈ™tinii au împrăÈ™tiat cărbunii È™i cenuÈ™a È™i au găsit trupul sfântului întreg; nu păÈ›ise nimic, era tot mlădios È™i înmiresmat ca È™i mai înainte, i-a rămas numai o negreală de la jar È™i de la fum, negreală ce o păstrează până astăzi spre aducere aminte de minunea petrecută atunci.

(lipsa text)

Sfânta Taină a Spovedaniei este parte a parcusrului îndreptării. De fapt ea urmează gândului că am greşit şi premerge părerea de rău sau căinţa profundă pentru păcatele săvârşite.
Iertarea păcatelor se face prin lucrarea Sfântului Duh pentru că numai restabilind relaţia cu Dumnezeu prin puterea Sfântului Duh, putem să simţim firescul răspunsului nostru dat pentru veşnicie.
Sfântul Ioan Gură de Aur îndruma credincioşii din vremea sa astfel: Chiar dacă multora li se pare iadul înfricoşător, eu nu voi înceta de a striga mereu că a supăra pe Hristos este mai cumplit şi mai înfricoşător decât gheena. Şi vă rog şi pe voi să gândiţi la fel. Aşa vom scăpa şi de iad şi ne vom bucura şi de slava lui Hristos. Acest cuvânt este actual şi pentru noi, cei de astăzi, care dorim şi încercăm să nu supărăm pe Hristos, prin fapte, gânduri şi cuvinte nesăbuite.

Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului

Frica ne intuneca zilnic viata: ne e teama pentru viata si sanatatea noastra si a celor apropiati, ne e teama pentru bunastarea noastra materiala, ne e teama de necazurile neprevazute, ne e teama de cele la care ne asteptam; ne e teama de cei ce ne dusmanesc, ne e teama pentru cei care ne iubesc; ne e teama de viata si, nu in ultimul rand, ne e teama de moarte si de intalnirea cu ceea ce se afla dincolo de aceasta.  Ce este de facut?  Cum ne putem apara inima si mintea de dureroasa apasare a temerilor?

Dupa cum ne-a obisnuit, autorul cauta ras­­­­punsurile oferite de experienÈ›ele celor ce se confrunta in mod constant cu probleme sufletesti, incercand sa aduca oamenilor usurare de angoasa: duhovnicii si psihologii.  Si, ca de fiecare data, rezultatul este o carte ce se citeste pe nerasuflate, in care folosul se imbina cu placerea lecturii, care va aduce, negresit, nadejde si intarire in sufletele cititorilor.

Ca iubitor de Dumnezeu si raspanditor de bucurie, Parintele Teofil propovaduia porunca iubirii.  „Iubesti atunci cand primesti pe cineva in suflet, cand ti-l impropriezi, cand ii faci loc in inima ta.  Aceasta inseamna sa il iubesti.  Cata vreme tii in afara de tine, cata vreme tii departe de tine, cata vreme respingi sau impingi pe cineva, cata vreme marginalizezi pe cineva, cata vreme il ocolesti, nu il iubesti.  Cand il iubesti, il primesti, il faci al tau, face parte din tine insuti – atunci iubesti”.

"Această carte este alcătuită din patru omilii, ţinute de mine în parohii creştin-ortodoxe din statul New Jersey,între anii 1995-1996. Prima şi cea mai de seamă omilie, care cuprinde partea substanţială a acestui volum, este intitulată „Preotul – părintele duhovnicesc”. Deşi este scrisă drept răspuns la o invitaţie a preoţilor ortodocşi, fiind destinată mai ales clericilor, ea este de un real interes şi folos pentru mireni.

Celelalte omilii – „Nestemate din lucrările Sfântului Ioan Damaschin cu privire la viaţa duhovnicească”, „Povăţuiri ale Sfântului Grigorie Palama cu privire la viaţa duhovnicească” şi „Scara dumnezeiescului urcuş” – se adresează atât clericilor, cât şi mirenilor. Sunt încredinţat că ele vor fi de folos amândurora.

Locul în care fiecare dintre aceste omilii a fost prezentată, precum şi data prezentării ei sunt înregistrate la începutul fiecăreia.

Meritul pentru publicarea acestei cărţi aparţine în primul rând cucernicilor clerici din New Jersey. Fără invitaţia lor, venită din inimă, spre a putea vorbi despre problemele de care m-am ocupat aici, precum şi dorinţa lor, exprimată cu tărie, de a vedea aceste omilii tipărite, această carte nu ar fi apărut niciodată."

Constantin Cavarnos

Oricine îşi doreşte să fie fericit în dragoste, să aibă o căsnicie reuşită, o viaţă de familie împlinită. În realitate, acest vis este adeseori distrus de nemulţumirile care se tot adună şi de senzaţia apăsătoare a neîmplinirii. În locul armoniei şi fericirii ne copleÈ™esc depresia şi sen­zaţia pustietăţii lăuntrice.
Profesor doctor Valentina Moskalenko, psihiatru şi psi­hoterapeut cu peste jumătate de secol de experienţă, ne dezvăluie în cartea de faţă cauzele ascunse ale du­re­roaselor eşecuri ce întunecă această parte, de o importanţă crucială, a vieţii noastre.
Ce ne împiedică să avem o viaţă de cuplu senină şi aducătoare de bucurie, o căsnicie cu adevărat reuşită? Ce putem face pentru a elimina problemele mari şi ameninţătoare sau mărunte şi sâcâitoare care ne strică bucuria de a trăi, de a fi alături de omul drag, de a ne simţi realizaţi în viaţa de familie? Suntem convinşi că această carte vă va oferi, măcar în bună parte, răspunsurile de care aveţi atâta nevoie.