Îndeletnicire despre buna murire; întâmpinare sau răspuns.

Către cel ce a întrebat cum ar putea cineva aÈ™tepta moartea bărbăteÈ™te È™i cu bun suflet, ori venind asupra sa, ori asupra altor casnici È™i prieteni.

Aceasta culegere este propusa de catre duhovnicii manastirii Varzaresti tuturor credinciosilor pentru a-i indemna sa chibzuiasca inca si inca o data incotro merg fiecare dintre ei si sa inteleaga cat mai clar ce au de facut pentru a castiga marea mila a lui Dumnezeu si viata cea vesnica. "De-ti vei aduce aminte de ceasul mortii in veac nu vei gresi!" - ne invata Sfanta Scriptura.

IzbăviÈ›i-vă de foc, copiii mei. PuneÈ›i metanie unul altuia È™i îmbrăÈ›iÈ™aÈ›i-vă cu sărutare sfăntă. Copiii mei, nu aÈ›i pătimit voi ceva asemenea sfinÈ›ilor mucenici, dar veÈ›i pătimi È™i aceasta, căci cuvântul Domnului este nemincinos. Cum veÈ›i putea purta atunci cercetările ce vor veni pentru credinÈ›ă, dacă acum nu iubiÈ›i, da, bine am spus, dacă nu iubiÈ›i pătimirea, scârba aceasta. Dragii mei, vă rog din toată inima, iubiÈ›i pătimirea, căci mult curăÈ›este sufletul... Va veni È™i o altă pătimire, veÈ›i vedea.

În anul 1832, într-o înfruntare dintre sultanul Mahmud al doilea È™i Ibrahim al Egiptului, Osman PaÈ™a, trecând prin Procopie - ca trimis al sultanului, aruncă în foc sfintele moaÈ™te, dupa ce jefuise Biserica, vrând a se răzbuna pe creÈ™tini.

Văzând însă trupul sfântului miÈ™cându-se în mijlocul flăcărilor ca È™i cum ar fi fost viu, turcii au fugit îngroziÈ›i, lăsând odoarele Bisericii È™i povestind tuturor musulmanilor minunea pe care o văzuseră.

După plecarea turcilor, în cealaltă zi, creÈ™tinii au împrăÈ™tiat cărbunii È™i cenuÈ™a È™i au găsit trupul sfântului întreg; nu păÈ›ise nimic, era tot mlădios È™i înmiresmat ca È™i mai înainte, i-a rămas numai o negreală de la jar È™i de la fum, negreală ce o păstrează până astăzi spre aducere aminte de minunea petrecută atunci.

(lipsa text)

De la inceputul si pana la sfarsitul cartii, dragostea, ca un soare stralucitor imprastie norii grei de pe insula durerii, rasadeste flori in ghivece si in curti, matura, pregateste supe si creme dulci pentru bolnavi, spala si leaga rani, organizeaza sarbatori, aprinde lumina, daruieste speranta si optimism, se roaga.  Si la sfarsit, dragostea descopera si aduce in insula Spinalonca binecuvantatul medicament care vindeca bolnavii, si care se intorc la casele lor.

Nu, nu numai ca am plans citind aceasta indureroasa istorisire a Ingerului ranit, in care toate personajele sunt adevarate si o parte din ele traiesc printre noi, dar m-am si bucurat.  M-am bucurat si am slavit pe Dumnezeu pentru marele si nepretuitul dar al dragostei pe care l-a dat oamenilor, si care numai acesta singur face viata noastra vrednica sa fie traita.

Aceasta carte ofera cititorului modelul adevaratului calugar care a ajuns la nevinovatia pruncilor. Staretul Iona a fost un calugar simplu, dar plin de harul lui Dumnezeu.

A trait aproape de zilele noastre , dar a ajuns la inaltimea parintilor din vechime.  Opt ani a fost ucenic al Sfantului Serafim de Sarov, care i-au ramas ca temelie pentru tot restul vietii.

Dupa trecerea la cele vesnice, trupul i-a ramas nestricat si se pastreaza in Biserica Sfintei Treimi, daruind vindecari la toti cei care alearga cu credinta la sfintele moaste.

„Asa cum noul globalism este pasul urmator dupa comunismul ateu, tot asa si un nou evolutionism „spiritualizat” este pasul urmator dupa darwinismul vechii şcoli.  In acest punct stiinta se va combina cu religia spre a forma o sinteza universala evoluţionista.

Anticrestinismul comunismului marxist şi evolutionismul darvinist slujesc doar ca o pregatire pentru ceva mult mai rau: un crestinism antitraditionalist care sa amageasca, de va fi cu putinta si pe cei alesi”.

Serafim Rose

De la inceputul si pana la sfarsitul cartii, dragostea, ca un soare stralucitor imprastie norii grei de pe insula durerii, rasadeste flori in ghivece si in curti, matura, pregateste supe si creme dulci pentru bolnavi, spala si leaga rani, organizeaza sarbatori, aprinde lumina, daruieste speranta si optimism, se roaga.  Si la sfarsit, dragostea descopera si aduce in insula Spinalonca binecuvantatul medicament care vindeca bolnavii, si care se intorc la casele lor.

Nu, nu numai ca am plans citind aceasta indureroasa istorisire a Ingerului ranit, in care toate personajele sunt adevarate si o parte din ele traiesc printre noi, dar m-am si bucurat.  M-am bucurat si am slavit pe Dumnezeu pentru marele si nepretuitul dar al dragostei pe care l-a dat oamenilor, si care numai acesta singur face viata noastra vrednica sa fie traita.

Aceasta culegere este propusa de catre duhovnicii manastirii Varzaresti tuturor credinciosilor pentru a-i indemna sa chibzuiasca inca si inca o data incotro merg fiecare dintre ei si sa inteleaga cat mai clar ce au de facut pentru a castiga marea mila a lui Dumnezeu si viata cea vesnica. "De-ti vei aduce aminte de ceasul mortii in veac nu vei gresi!" - ne invata Sfanta Scriptura.

Aceasta culegere este propusa de catre duhovnicii Manastirii Varzaresti tuturor credinciosilor pentru a-i indemna sa chibzuiasca inca si inca o data incotro merg fiecare dintre ei si sa inteleaga cat mai clar ce au de facut pentru a castiga marea mila a lui Dumnezeu si viata cea vesnica.

Daca s-ar intampla , iubite cititor, sa te afli pe munte intr-o zi in care ninge si, in timp ce vei pasi, invelit in paltonul tau, ai vedea deodata in fata ta, al o curba a drumului, un leagan in zapada, cu un prunc gingas in el!...  Stiu, te vei opri imediat, vei simti o neliniste, o oprire a respiratiei, vei deschide imediat paltonul tau ca sa-l faci faci pentru moment acoperis pentru cel fara acoperamant, vei arunca o privire imprejurul tau, intrebandu-te: "Cum a ajuns aici, sarmanul?!...".  Pe urma te vei apleca si-l vei lua din leagan in bratele tale, acoperindu-l cu paltonul tau, il vei strange la pieptul tau ca sa-l incalzesti si vei porni apoi spre oras, aruncand din cand in cand priviri spre fata lui - mai multe daca esti femeie...  Si ai fi facut pruncului tot ce ai fi  putut pentru astazi, pentru maine, pentru luna urmatoare si mai departe...  Si ar fi devenit atunci nefericirea fericire...

Autorul