Cuprins:

Precuvantare la Mica Pravilioara
Insemnatatea pe scurt a celor sapte laude
Rugaciunile diminetii
Rugaciunile de seara
Miezonoptica pentru toate zilele
Miezonoptica pentru Sambete
Miezonoptica pentru Duminici
Utrenia
Ceasul intai
Ceasul al treilea
Ceasul al saselea
Obednita
Ceasul al noualea
Vecernia
Pavecernita
Ceasurile Pastilor
Canon de pocainta catre Domnul nostru Iisus Hristos
Canon de rugaciune catre ingerul pazitor al vietii omului
Paraclisul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
Al doilea paraclis al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu
Pomelnic
Sinaxar peste tot anul
Invatatura pe scurt

Sfântul Sava cel Nou a crescut şi s-a desăvârşit ca monah încă din tinereÈ›e în cele mai venerate locuri ale Ortodoxiei: Ţara Sfântă şi Sfântul Munte. A fost prieten apropiat al Sfântului Nectarie din Eghina, în a cărui mănăstire de maici a slujit ca preot şi a predat cântarea psaltică şi meşteşugul iconarilor – pe care îl deprinsese în Athos, la Sfânta Ana –, iar cea dintâi icoană a Sfântului Nectarie de către el a fost zugrăvită, de-a lungul a 40 de zile de zăvorâre. Mare isihast şi „om al blândeţii”, la fel ca Moise şi David, smerit şi milostiv, de o iscusinţă negrăită ca părinte duhovnicesc şi îndrumător, toată asprimea şi-o îndrepta doar împotriva păcatului, urând mai ales hulirea şi osândirea aproapelui. 

Prăznuit pe 7 aprilie, ziua adormirii şi a aflării cinstitelor sale moaşte, Sfântul Sava îi primeşte cu dragoste pe toţi cei care îi cer ajutorul cu credinţă, precum arată numeroasele minuni săvârşite până în ziua de azi cu rugăciunile lui. 

Cuprins

SfinÈ›enia - Împlinirea umanului
Luna septembrie
Luna octombrie
Luna noiembrie
Luna decembrie
Luna ianuarie
Luna februarie
Luna martie
Luna aprilie
Luna mai
Luna iunie
Luna iulie
Luna august
Sinaxarele din Triod
Sinaxarele din Penticostar

Am dorit ca in biblioteca cititorului roman,alaturi de alte multe Paterice publicate de-a lungul timpului, sa existe si Patericul insulei Cipru,pe care cu multa bucurie l-am descoperit in biblioteca Manastirii Simonopetra din Sfantul Munte Afhos, scris de catre un autor necunoscut. Istoria bisericeasca a Ciprului cunoaste asadar sase perioade cronologice, si anume: prima, care incepe cu propovaduirea crestinismului in Cipru si ajunge pana la inlaturarea dominatiei romane (45-330); a doua, cunoscuta ca perioada bizantina (330-1192); a treia, care se intinde de la venirea dinastiei de Lusignan in Cipru, pana la cucerirea lui de catre otomani,numita si perioada franco-cratiei (1192-1571); a patra, care coincide cu anii turco-cratiei (1571-1878) si careia ii pune capat instalarea in insula a administratiei britanice; a cincea, care cuprinde istoria Bisericii din Cipru in decursul anglo-cratiei (1878-1960); iar a sasea, care incepe cu proclamarea independentei Ciprului (august 1960) si se intinde pana astazi.

Spovedania, asa cum ne spun Parintii Bisericii, este unul dintre cele trei moduri ale manifestarii pocaintei noastre, care este foarte semnificativa in viata noastra.  Fiindca prin aceasta pocainta este marturisita si se plineste, ca si intoarcerea noastra la Dumnezeu.  De aceea au si numit-o inceputul mantuirii!

Aceasta carte cuprinde o monografie cu privire la Sfantul Fotie cel Mare in calitatea sa de filosof si cateva recenzii, in care sunt analizate cinci carti care trateaza despre Sfantul Fotie, mai ales in calitatea sa de teolog.  Monografia este de fapt o conferinta sustinuta in cadrul Bibliotecii Colegiului elen / Seminarul ortodox elen „Sfanta Cruce” pe data de 6 februarie 1987, ziua de praznuire a Sfantului Fotie, pe care biblioteca il are drept sfant ocrotitor al ei.  A fost tiparita dupa doi ani in cartea „Studii fotiene”, care a fost editata de catre Pr. dr. George C. Papadimitriou, directorul Bibliotecii.

Aceste Istorisiri de suflet-folositoare, alcătuite sub înrâurirea Scării Sfântului Ioan Sinaitul, s-au bucurat de o apreciere deosebită în toată lumea ortodoxă, fiind traduse destul de repede după apariÈ›ia lor nu doar în limba latină, ci È™i în limba arabă, lăsând o pildă preafrumoasă celor care vor din toată inima să se întoarcă întru pocăinÈ›ă È™i spovedanie la Iubitorul de oameni Dumnezeu, Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină. 


„Să luăm aminte deci la noi înÈ™ine È™i cu toată paza să veghem asupra inimilor noastre, spre a nu ne învoi cu nici unul dintre gândurile viclene, ci, petrecând în post, rugăciuni, lacrimi È™i în toate virtuÈ›ile cele după Dumnezeu, să avem parte dimpreună cu toÈ›i sfinÈ›ii de bunătăÈ›ile cele veÈ™nice. Amin.” 

Cea mai mare nevoie dintre toate, dorinta de a iubi si de a fi iubit, Sfantul Efrem si-a implinit-o iubindu-L pe Domnul nostru Iisus Hristos, Cel Care tuturor ne-a grait: „Cel ce are poruncile Mele si le pazeste, acela este care Ma iubeste; iar cel ce Ma iubeste pe Mine va fi iubit de Tatal Meu si-l voi iubi si Eu si Ma voi arata lui” (Ioan 14, 21).  Si tocmai intru aceasta dragoste desavarsita, Sfantul Efrem ne primeste si ne cuprinde pe toti si, cu mana sa cea puternica, ne ridica si ne dezleaga din legaturile tuturor impatimirilor si ale dependentelor, odihnind sufletele noastre cu lumina iertarii si iubirii vesnice a Fiului lui Dumnezeu. 

Intr-adevar, ce oboseala este sa ierti pe cel ce te-a suparat?  Obosela este sa nu ierti, ci sa tii mai departe ura si dusmania!  Alunga din sufletul tau mania ce o ai impotriva dusmanului tau si vei vedea cata liniste ti se pogoara in suflet!  Este foarte usor; de ajuns numai sa vrei.

Hristos, Stapanul vietii si al mortii ne spune ca pe cei ce nu iarta pe aproapele lor, nici Dumnezeu nu-i va ierta la Judecata cea de apoi, ci ii va arunca in chinurile iadului pentru vecii vecilor.  Ca daca in aceasta viata nu ne pocaim, nici nu iertam, nici nu facem milostenie si murim asa, nu vom avea iertare niciodata si nimeni nu ne va mai scoate din vesnica osanda.

Insa de multe ori pentru crestini nimic nu pare mai greu decat sa ierte pe cei care i-au jignit, defaimat sau pagubit.

Sfantul Ioan Gura de Aur