Te casatoresti ca sa devii fericit, nu ca sa fii nefericit. Totul consta nu in a te casatori, ci in a deveni fericit prin nunta – si vei fi fericit cand vei gasi un tovaras bun. Cel care si-a gasit o sotie buna si-a indulcit viata lui(Pilde 18, 22).
Familia nu este alcatuita din masini neinsufletite, carora le apesi butonul de pornire si toate merg „ceas”, ci din oameni sensibili, ce sunt macinati de patimi si de neputinţe. Acest aspect de simbioza, de comuniune, ar trebui să-l avem intotdeauna in vedere. Altfel, vom cere de la celalalt sa se supuna voii noastre cu aceeasi usurinta cu care robotii neinsufletiti ne executa comenzile!
Sa cugetam bine asupra faptului ca nu este totul ca barbatul si femeia sa traiasca impreuna in aceeasi casa, sau sa manance la aceeaşi masa, sau sa doarma in acelasi pat, ci sa fie strans legati intre ei, uniti sufleteste. Barbatul s-o simta pe femeia lui ca pe propriul trup, nu ca pe ceva strain, iar femeia – la fel pe bărbatul ei. Unul sa-l priveasca pe celalalt ca trup din trupul lui si os din oasele lui(Facerea 2, 23).