Afară plouă mărunt, picuri storÈ™i din ceaÈ›ă. Deschid Cartea È™i citesc, mereu nou, cuvântul Galileanului: VeÈ›i auzi de războaie È™i veÈ™ti de războaie; vedeÈ›i, să nu vă înspăimântaÈ›i, căci toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Un neam se va scula împotriva altui neam È™i o împărăÈ›ie împotriva altei împărăÈ›ii; È™i, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete È™i boli. Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. Atunci vă vor da să fiÈ›i chinuiÈ›i È™i vă vor omorî È™i veÈ›i fi urâÈ›i de toÈ›i (păgânii) pentru numele meu.
... Cel ce biruieÈ™te va fi astfel în veÈ™minte albe È™i nu voi È™terge deloc numele lui din Cartea VieÈ›ii È™i voi mărturisi numele lui înaintea Părintelui Meu È™i înaintea îngerilor Lui...
... Fii, deci, credincios până la moarte È™i-È›i voi da cununa vieÈ›ii.
Târziu, pecetluiesc Cartea cu un sărut smerit È™i privesc în păcura nopÈ›ii de afară. ÎnÈ›eleg că noaptea care stăruie încă va trece È™i lumina ce va să vină va spăla păcate È™i va tămădui răni deschise. 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfintei împărtăsanii 
5. Taina Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 

Prefată de P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei 
Introducere, de protos. Ioanichie Bălan 
I. Despre Biserică 
II. Biserica - locas de cult 
III. Cultul divin public 
A. Sfintele Taine 
1. Taina Sfântului Botez 
2. Taina Sfintei Mirungeri 
3. Taina Sfintei Spovedanii 
4. Taina Sfîntei împărtăsanii 
5. Tama Sfintei Preotii 
6. Taina Sfintei Cununii 
7. Taina Sfântului Maslu 
B. Ierurgiile 
C. Cele opt Laude 
D. Sfanta Liturghie 
IV. Mic dictionar de cuvinte liturgice 

CUPRINS 
Introducere, de Arhimandrit Ioanichie Bălan • Familia crestina • Pregătirea pentru căsătorie • Logodna si căsătoria civilă • Cununia religioasă • Inceputul vietii de familie • Nasterea de copii • Botezul copiilor • Educatia religioasă a copiilor • Educatia religioasă a tinerilor • Viata religioasă în familie • Bolile sufletesti ale familiei crestine de astăzi • Viata religioasă în societate • Indrumător canonic ortodox 

Această colecţie cuprinde biografii ale calugarilor şi pustnicilor dintre cei mai aleşi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, în mănăstirile şi schiturile noastre, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Aceasta colectie cuprinde biografii ale calugarilor si pustnicilor dintre cei mai alesi, care s-au ostenit, din dragoste pentru Hristos, in manastirile si schiturile noastre, atat in tara, cat si peste hotare.

(lipsa text)

Taina fericirii este să știi să-l faci fericit pe cel de lângă tine, iar fericirea lui să fie suportul fericirii tale. - Părintele Vasile Ioana

Cu toții știm în adâncul inimii ce îi este cu adevărat de folos sufletului nostru, însă puțini îndrăznim să pășim pe caela iubirii și a jertfei. O familie fericită, în care domnesc armonia, liniștea și iubirea, reprezintă un ideal spre acre tinde sufletul oricărui bun creștin, însă câți dintre noi suntem dispuși să renunțăm la noi înșine pentru a ne regăsi apoi, mai buni, mai împliniți, în iubirea pentru celălalt?

Iubirea este poate cel mai prețios dar pe acre l-am primit, însă pentru a ne bucura cu adevărat de el trebuie, mai întâi, să învățăm să luptăm necontenit împotriva egoismului care ne desparte adesea de aproapele noastru, de familia noastră și de Dumnezeu.

Cartea Părintelui Vasile Ioana ne ajută să învățăm această lecție dificilă a iubirii și a jertfei și să redescoperim valorile fundamentale ale familiei creștine autentice. Asemenea unui duhovnic înțelept care nu cunoaște slăbiciunile și trudește ca să ne cultive virtuțile, acest volum privește până în profunzimea ființei noastre, vede toate slăbiciunile, viciile și obiceiurile care îi îndepărtează de noi pe cei pe care îi iubim și ne arată calea spre vindecarea sufletului.

Intotdeauna istorisirile duhovnicesti au incantat inimile crestinilor, au salvat suflete de necredinta, ne-au invatat cum sa raspundem crestineste cand suntem pusi in fata unei anumite situatii de viata, au adus sprijin duhovnicesc celor ce se indoiau de puterea lui Dumnezeu si, nu in ultimul rand, au chemat pe fiecare dintre noi la cunoasterea Iubitorului de oameni Dumnezeu.

Insa, pentru ca aceste istorisiri pline de har divin sa aiba ecou in sufletele noastre, trebuie sa ne ostenim sa gasim linistea interioara, pentru ca numai atunci Il vom afla pe Dumnezeu, iar greutatile si indoielile din sufletele noastre vor fi inlocuite de invataturile desprinse din acele intamplari.  Trebuie sa intelegem ca ceea ce se intampla dupa ce lasam pe masa cartea citita este mult mai important decat lectura in sine, pentru ca atunci trebuie sa judecam pe cont propriu o multime de situatii de viata, in care trebuie sa ne descurcam si sa indeplinim in mod practic cuvintele citite.

Vreme de luptă este, suflete al meu, s-a dat semnalul celui mai greu război, priveghează, trezveÈ™te-te È™i ridică-te, nenorocitule, căci vine potrivnicul tău ca un leu, căutând pe cine să înghită.
Pomule al vieÈ›ii, satură-mă pe mine cel flămând, Cel ce eÈ™ti mana desfătării, potoleÈ™te-mi setea, Pâinea VieÈ›ii, Doamne, întăreÈ™te-mi inima slăbănogită de atacurile celui rău È™i învredniceÈ™te-o să străbată văzduhul dulce al libertăÈ›ii, rogu-mă.

Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului

Ai pacatuit?  Marturiseste inaintea lui Dumnezeu: „Am pacatuit!”.  De cata osteneala este nevoie ca sa spui lucrul acesta?  Sfanta Scriptura te indeamna: „Spune tu mai intai faradelegile tale, ca sa te indreptatesti!”.  Cand iti marturisesti pacatul, acesta dispare.

Dumnezeu doreste prin marturisirea pacatelor sa ne dam seama de greselile noastre.  Oare Dumnezeu cere de la noi ceva greu si care nu poate fi implinit?  Doar zdrobirea inimii, evlavia gandului, marturisirea greselii si daruirea fata de El cu zel si ravna.  Si atunci ne iarta si ne arata drepti!

Pocainta este constiinta inalta a pacatoseniei.  Osandirea de sine si constientizarea pacatului sunt trasaturile celor care se roaga cu zdrobire de inima.  Acestia dobandesc indreptatirea dupa Dumnezeu, iertarea si mantuirea lor.

Succesul (şi tocmai către el tinde atât omul credincios, cât şi cel necredincios, şi în sfera pământească, şi în cea cerească) – nu este o cale de mijloc, ci o coincidenţă între scop şi rezultat. Societatea propune criteriile sale în ceea ce priveşte succesul.

De exemplu, se spune: „Rău este acel soldat care nu vrea să devină general” – dar este destul de clar că cei mai mulţi dintre soldaţi nu urmăresc deloc să devină generali şi mulţi dintre ei, fiind soldaţi de rând, îşi stabilesc ca obiectiv: să obţină gradul de fruntaş.

Pe lângă criteriile exterioare, există şi părerile lăuntrice ale omului cu privire la succes şi armonia dintre ele ajută la formarea obiectivelor în viaţă.

Astfel, în mod conştient sau inconştient omul îşi stabileşte obiective şi tinde să le realizeze. Dacă totul se aranjează sau iese chiar mai bine decât şi-a dorit el, omul îşi spune în sinea sa că a dobândit succes şi tot aşa spune despre el şi societatea. Dar mai există o unitate de măsură, care este cea mai importantă: pentru omul credincios este necesar ca obiectivele sale să coincidă cu Pronia lui Dumnezeu.