Cartea cuprinde Acatistul Bunei-Vestiri a Preasfantei Nascatoare de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria si Paraclisul Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu.

Neasfarsita iubire de oameni a lui Dumnezeu a binevoit a descoperi un necunoscut si ascuns dar ales rob al Sau, care a avut o credinta neclintita si o dragoste inflacarata pentru Hristos Cel fara de pacat, Caruia Ii slijea cu toata inima sa.  Este vorba de pururea-pomenitul frate in Hristos Atanasie, care a locuit intr-un sat din Macedonia noastra(cea greceasca) si care s-a mutat din Biserica luptatoare la cea biruitoare pe 30 august 2004.

Rugaciunea este viata sufletului. Prin rugaciune intram in comuniune cu Dumnezeu si cu semenii nostri. Crestinul adevarat se recunoaste dupa masura in care iubeste rugaciunea si o pune in lucrare. Rugaciunea este lucrarea de capetenie a fiecarui crestin ortodox care vrea sa se mantuiasca. Dupa cum spun Sfintii Parinti rugaciunea este izvorul tuturor faptelor bune.

Studiu istoric despre cauzele schismei, despre perpetuarea acesteia si despre posibilitatea sau imposibilitatea unirii celor doua Biserici, rasaritene si apusene.

(lipsa text)

Crucea personala a fiecaruia, cand se uneste cu Crucea lui Hristos, puterea si lucrarea acesteia din urma trece asupra noastra, devenind un fel de canal, prin care, din Crucea lui Hristos se revarsa asupra noastra orice binefacere si orice dar desavarsit. Prin urmare, crucile personale ale fiecaruia sunt la fel de necesare in lucrarea mantuirii pe cat este si Crucea lui Hristos. Nu veti intalni niciun mantuit care sa nu fi fost purtator de cruce.

Bolile si suferintele sunt legate direct ori indirect de pacat.  Chipul vietuirii noastre pacatoase se oglindeste in starea sufletului.  Cata vreme sufletul este unit cu trupul, trupul traieste, dar sufletul pacatos nu poate sa in­sufleteasca in mod firesc trupul.  Nu sanatatea trupeasca e cea care face sufletul sanatos.  In Rai, trupul lui Adam si cel al Evei au fost sanatoase, insa pacatul a tulburat grav nu doar apropierea de Dumnezeu, ci si armonia È™i unitatea dintre trup si suflet.  In acest chip, boala si moartea sunt legate de pacat chiar dintru inceput – o legatura nespus de complexa, cum este si cea dintre suflet si trup.

Sanatatea noastra sufleteasca si trupeasca este tema acestui folositor Abc al tamaduirii crestinului de astazi.  O tema tot mai actuala, care ar trebui sa ne preocupe indeaproape, intr‑o lume aflata intr‑o adanca suferinta, instrainata de Dumnezeu si tot mai departe de calea mantuirii.

Cărticica de faţă este alcătuită la cererea multor cititori care şi-au exprimat dorinţa de a avea o lucrare de mici proporţii din care să cunoască ce trebuie să facă atunci când moare cineva din familie, care sunt parastasele şi soroacele lor şi ce însemnătate au acestea.

În anul omagial 2020, dedicat pastorației părinților și copiilor, ne-am gândit să provocăm specialiști din patru zone de maximă incidență pentru viața socială, care să ne ofere o lectură la zi, întrucâtva în oglindă, a familiei contemporane - definiție, semnificații, roluri, deficiențe și posibile soluții. Textele nu sunt polemice, de aici și caracterul calm al lucrării. Credem că acest demers va fi unul util și de maxim folos cititorilor. Scopul său limpede este cel pastoral, dincolo de forma și structura academică a textelor.

Benedict Bistrițeanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului

Această carte adună în sine cuvinte, poveţe şi vieţi pilduitoare ale unor mari Bătrâni din Grecia, care au trăit şi au adormit în Domnul de‑a lungul veacului al XX‑lea. Scopul nostru a fost să înfăţişăm nişte modele reprezentative ale bogăţiilor duhovniceşti care, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, au fost cultivate şi păstrate chiar şi în vremurile noastre de necredinţă şi de decădere duhovnicească. Acestea sunt menite să aşeze într‑un context concret şi să dea mărturie veridică despre ceea ce multora le‑ar putea părea a fi povestiri de domeniul fantasticului şi învăţături care bulversează gândirea lumească a omului contemporan, aducându‑le cititorilor suflul vieţii înnoite, care îl ridică pe om deasupra grijilor lumeşti şi stresului zilnic, împrospătându‑l şi întărindu‑l cu suflarea de viaţă dătătoare a Împărăţiei lui Dumnezeu.
Părintele Amfilohie
Părintele Epifanie
Părintele Iacov
Părintele Iosif
Părintele Gheorghe
Părintele Filoteu
Părintele Porfirie
Părintele Paisie

Noi, creÈ™tinii, Îl urmăm pe Hristos, Care ne‑a spus: „Voi sunteţi din lumea aceasta. Eu nu sunt din lumea aceasta” (Ioan 8, 23). Adevărata patrie È™i sensul cel adevărat al vieÈ›ii noastre sunt într‑o altă lume, la care nu se poate ajunge decât pe calea descoperită nouă de Domnul, care nu e atât de departe, dincolo de constelaÈ›ii, nici un misticism lipsit de sens, cum cred unii, ci înlăuntrul nostru. A năzui către această lume nu înseamnă să ne grăbim, aÈ™adar, către stele, în spaÈ›iul infinit, în necunoscutul de sori È™i constelaÈ›ii.
Cartea de faÈ›ă e lămuritoare pe deplin, pentru orice creÈ™tin, în privinÈ›a vieÈ›ii veÈ™nice È™i a învierii, a faptului că prin Hristos moartea este biruită. Ea ne arată că nu trebuie să ne ­temem vreodată de moarte câtă vreme vieÈ›uim în lumina harului È™i a poruncilor celor dumnezeieÈ™ti, împreună cu Hristos, Biruitorul ei atotputernic.