Viața părintelui Nicodim Măndiță - Vol. 1

Format: 14 x 20 cm
ISBN: 978-973-9440-13-5
Status: in stoc

Viața părintelui Nicodim Măndiță - Vol. 1

Colectia: Alte carti
Autor:
Editura: Agapis
Numar de pagini: 623

Cuprins

Copilăria și tinerețea părintelui Nicodim
părintele Nicodim ca militar de carieră
Intrarea în mănăstire 
Activitatea ca preot paroh în mai multe parohii din Moldova și Ardeal 
Părintele Nicodim la Mănăstirea Agapia 
părintele Nicodim la Mănăstirea Văratec
Părintele Nicodim și ucenicii săi la închisoare 
Eliberarea din temniță și ultimii ani de viață
Sfaturi duhovnicești pentru pregătirea de spovedanie 
Îndreptar de spovedanie
Nunta creștinească și viața de familie
Pomenirea morților

Pret: 35.00 LEI   
  Cumpara


Scrieti o recenzie

Nume:
Email:
Mesajul:
Apreciere:



  Trimite comentariul


(Nu exista recenzii la aceasta carte. Fiti primul care scrie o recenzie!)


Carti similare

Carti scrise de acelasi autor

    • Retipărirea lucrării «Viaţa părintelui Nicodim Măndiţă» într-o nouă ediţie a Editurii Agapis este încă un omagiu adus jertfei de cuvânt intr-o vreme de mare restrişte.

      Editura Agapis are dreptul de autor exclusiv asupra operei tipărită şi în manuscris a Părintelui Nicodim Măndiţă iar fondatorii şi acţionarii ei actuali (Grigore Bălan şi Dumitru Plugaru) sunt ucenici ai părintelui Nicodim şi moştenitori testamentari ai părintelui şi ai părinţilor ipodiaconi Vasile Poiţelea, Ioan şi Constantin Măgirescu.

      Astfel în această calitate am deschis acţiune judecătorească de anulare a sentinţelor promulgate în anul 1965,
      prin care Părintele Nicodim şi ucenicii săi au fost condamnaţi la închisoare şi la confiscare totală şi parţială a averii, ocazie cu care am avut acces la dosarele de condamnare şi am avut dreptul să facem xerocopii a întregului material cuprins în acestea.

      Viața părintelui Nicodim Mandiță vol 2

      În felul acesta am intrat în posesia unui bogat material documentar, care ilustrează prodigioasa activitate a Părintelui Nicodim, şi a ucenicilor săi colaboratori, care au suferit la vremea respectivă rigorile legii.

      În anul 2002, autorul acestei lucrări, fr. Gheorghe Ionescu, un apropiat colaborator al părintelui Nicodim şi un bun cunoscător al activităţii şi operei acestuia ne-a propus să tipărim lucrarea sa, numită «Viaţa şi activitatea Părintelui Protosinghel Nicodim Măndiţă, 1889-1975», care mai fusese tipărită cu ani în urmă la altă editură într-un singur volum de 512 pagini. 

      Viața părintelui Nicodim Mandiță vol 2 

      Întrucât lucrarea originală, aşa cum a conceput-o autorul, era lipsită de numeroasele informaţii de mare preţ, descoperite ulterior în dosarele securităţii cu ocazia acţiunilor amintite mai sus, am convenit cu autorul să le introducem noi editura, în lucrarea sa, cu ocazia reeditării, pe lângă informaţiile găsite în 3 caiete ale părintelui Nicodim nedescoperite în momentul tipăririi primei ediţii. 

      Am citat şi anumite documente extrase din dosarele de condamnare, unele prin reproducerea integrală a textelor, iar altele chiar prin fotocopiere. 

      Astfel numărul paginilor aproape s-a triplat faţă de lucrarea iniţială din pricina acestor completări inedite precum şi a imaginilor adăugate. 

      Noul material obţinut a trebuit sistematizat pe teme şi organizat pe capitole, au fost puse titluri la capitole şi subcapitole, iar datorită numărului mare de pagini rezultat a trebuit împărţită lucrarea în două volume. 

      Viața părintelui Nicodim Mandiță vol 2 Cu adevărat Dumnezeu a făcut să crească această lucrare ce a făcut-o Părintele Nicodim Măndiță în țara noastră, pentru luminarea atâtor suflete omenești și a mai scris 60.000 de pagini, în care timp a slujit la Sfânta Biserică, și-a făcut pravila sa de fiecare zi, a ținut predici, a ascultat pe cei ce-și povesteau necazurile, le-a dat sfaturi, și-a adus singur lemne, apă, pregătindu-și de multe ori și mâncarea.
      Avea un teanc de pomelnice, ale celor vii și ale celor repauzați, pe care le citea zilnic.
      Este adevărat că Părintele a economisit timpul. Nu s-a ocupat de a povesti nici greșelile altora, (ale aproapelui) și nici nu asculta acestea de la alții.
      Nu discuta nimic de viața sa, iar pe noi ne îndemna adeseori zicând:
      „Să nu omorâm vremea fără folos, să ne grăbim la cele pentru mântuirea sufletului nostru, așa cum se grăbește omul când vrea să adune fânul cosit și uscat, atunci când vede că vine ploaia.
      Chiar de se întâmplă să fie cumva la masă, dar dacă vede, bietul om, că se ridică norii și se pregătește în scurtă vreme să vină ploaie mare, atunci de groază că-i va uda fânul, lasă și mâncare și tot și merge în grabă alergând cu furca și grebla în mână, îndemnându-și soția și copiii să se silească, să poată aduna fânul în scurtă vreme, până nu va sosi încă ploaia.
      La fel să facem și noi. Să ne grăbim, să ne silim, să ne ostenim în bine, pentru mântuirea noastră și a celor din jurul nostru, ca să ne facă și nouă parte Bunul Dumnezeu de fericirea cea veșnică.
      Să avem și noi cu ce ne arăta la Înfricoșata Judecată, înaintea Mântuitorului nostru Iisus Hristos“.
      Să ne silim așa cum ne îndeamnă cuvântul Sfintei Evanghelii, care zice că: „Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăția Cerurilor se silește și silitorii o răpesc pe ea“.
      Să facem cum face ariciul, când se duce la vie și strugurii sunt copți: Cum se urcă pe butucul viței și după ce mănâncă până la săturare, scutură apoi cu putere de cad pe jos bobițele coapte de struguri.
      Coboară apoi și întorcându-se într-o parte și-n alta până ce se încarcă de bobițele ce le-a scuturat.
      Merge apoi la adăpostul unde își are puișorii de-i hrănește pe ei.
      La fel să facem și noi. Să ne hrănim zi de zi cu Cuvântul lui Dumnezeu, citind prin sfintele cărți, ca să ne luminăm cu învățătura sfântă, apoi să mergem din loc în loc și la aceia care petrec în necunoștință și mor în păcate, pentru că n-are cine să-i ajute, n-are cine să le pună în mână o carte folositoare de suflet.
      E de datoria noastră să ne îngrijim și de ei. Mântuirea stă în a iubi pe Dumnezeu și pe aproapele.
      Dacă stăm nepăsători și nu întindem o mână de ajutor altora de a se putea salva de întunericul necunoștinței, atunci cum dăm dovadă că ne iubim aproapele.
      Milă îmi este de poporul nostru, care piere în necunoștință. Îmi pare rău că nu pot face ceva mai mult pentru a-l salva, pentru a-l ajuta.
      Poporul nostru e un popor plin de credință în Dumnezeu și are un spirit de dreptate, numai că, credința pe care o are e amestecată cu fel de fel de superstiții, credințe deșarte, băbești.
      E mult de lucru în poporul nostru, însă fiecare se ostenește numai pentru ale sale și nimănui nu-i pasă de cei ce-și pierd sufletul“.

watch series